1,967 matches
-
te hrănești din Dumnezeu pentru a atinge în mod liber îndumnezeirea. Și Adam n-a făcut-o<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 284. footnote>. Scriitorul filocalic Calist Catafygiotul făcând referire la bunurile de care se bucura Adam în Eden și concentrând în mod admirabil învățătura despre starea primordială, spune că el contempla pe Creator și se desfăta cu veselie și cu uimire de slava frumuseții feței Lui, fiind aproape de Dumnezeu și căpetenie a veacului acestuia și stăpânitor al celor
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
puterile morale ale primului om, pentru ca să-i ofere prilejul să și le întărească prin practică și să ajungă astfel la acel grad de desăvârșire, încât să nu mai poată păcătui niciodată. Pentru aceasta i-a poruncit ca din toți pomii Edenului să mănânce, numai din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânce, adăugând că, îndată ce va mânca, va muri (Facere 2, 16). Dumnezeu l-a făcut pe om și l-a așezat într-o stare de mare bogăție și i-
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
footnote>. Urmându-l pe părintele său Sfântul Simeon Noul Teolog<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice și etice, trad. de Ioan Ică Jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1998, p. 118. footnote>, Cuviosul Nichita Stithatul, vorbește despre o dublă înțelegere a Edenului: despre raiul cel din afară, văzut și cunoscut prin simțuri<footnote Aici se face referire la întreaga zidire cea văzută și simțită, adică pământul, cerul și cele din ele, acestea fiind create ca un mare rai tuturor oamenilor, înainte de raiul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
cel din afară, văzut și cunoscut prin simțuri<footnote Aici se face referire la întreaga zidire cea văzută și simțită, adică pământul, cerul și cele din ele, acestea fiind create ca un mare rai tuturor oamenilor, înainte de raiul sădit în Eden - vezi Cuv. Nichita Stithatul, Vederea duhovnicească a raiului, în Filocalia..., vol. VI, p. 318. footnote>, care ni se deschide prin contemplarea rațiunilor dumnezeiești ale lucrurilor și despre cel din lăuntrul nostru, cel cunoscut cu mintea, care ni se deschide prin
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
București, 1998, pp. 187-188. footnote>. Hristos a biruit răul pentru totdeauna și a făcut să troneze binele, a răscumpărat, a mântuit, a desăvârșit, schimbând uneltele și simbolurile înfrângerii cu cele ale biruinței finale și definitive. Astfel, aflăm cum în grădina Edenului a întins Adam mâna în mod egoist spre a gusta din acel pom, iar pe Golgota a întins Hristos mâinile în mod altruist, îmbrățișându-ne pe toți; pentru că a vrut Adam să devină dumnezeu, fără ajutorul lui Dumnezeu, Fiul lui
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
pom, iar pe Golgota a întins Hristos mâinile în mod altruist, îmbrățișându-ne pe toți; pentru că a vrut Adam să devină dumnezeu, fără ajutorul lui Dumnezeu, Fiul lui Dumnezeu a luat trup de om ca să repare greșeala celui dintâi; în Eden a scrâșnit acel pom din care rupt Eva fructul, pe Golgota s-au auzit bătăile de piroane în mâinile și picioarele Domnului; prin femeie (Eva) a intrat păcatul în lume, tot prin femeie (Maica Domnului) ne-am mântuit de păcat
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
acel pom din care rupt Eva fructul, pe Golgota s-au auzit bătăile de piroane în mâinile și picioarele Domnului; prin femeie (Eva) a intrat păcatul în lume, tot prin femeie (Maica Domnului) ne-am mântuit de păcat; acolo (în Eden) vedem mândrie, pe Golgota însă numai smerenie, scuipări, bătăi, piroane etc.; prin păcatul lui Adam a trecut moartea la toți urmașii, dar prin Învierea Sa, Hristos s-a făcut începătura învierii noastre, garanția învierii oferindu-o tuturor. Cine nu și-
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
București, 1998, pp. 187-188. footnote>. Hristos a biruit răul pentru totdeauna și a făcut să troneze binele, a răscumpărat, a mântuit, a desăvârșit, schimbând uneltele și simbolurile înfrângerii cu cele ale biruinței finale și definitive. Astfel, aflăm cum în grădina Edenului a întins Adam mâna în mod egoist spre a gusta din acel pom, iar pe Golgota a întins Hristos mâinile în mod altruist, îmbrățișându-ne pe toți; pentru că a vrut Adam să devină dumnezeu, fără ajutorul lui Dumnezeu, Fiul lui
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
pom, iar pe Golgota a întins Hristos mâinile în mod altruist, îmbrățișându-ne pe toți; pentru că a vrut Adam să devină dumnezeu, fără ajutorul lui Dumnezeu, Fiul lui Dumnezeu a luat trup de om ca să repare greșeala celui dintâi; în Eden a scrâșnit acel pom din care rupt Eva fructul, pe Golgota s-au auzit bătăile de piroane în mâinile și picioarele Domnului; prin femeie (Eva) a intrat păcatul în lume, tot prin femeie (Maica Domnului) ne-am mântuit de păcat
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
acel pom din care rupt Eva fructul, pe Golgota s-au auzit bătăile de piroane în mâinile și picioarele Domnului; prin femeie (Eva) a intrat păcatul în lume, tot prin femeie (Maica Domnului) ne-am mântuit de păcat; acolo (în Eden) vedem mândrie, pe Golgota însă numai smerenie, scuipări, bătăi, piroane etc.; prin păcatul lui Adam a trecut moartea la toți urmașii, dar prin Învierea Sa, Hristos s-a făcut începătura învierii noastre, garanția învierii oferindu-o tuturor. Cine nu și-
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
iese la plimbare se rup catargele ploii și pâcla inundă străzile. Inventează alfabete sălbatice pe care învață să citească adolescenții corupți și fecioarele. Se lasă sedusă, dar nu cedează decât la umbra Turnului, pe iarba crescută de-a valma-n Eden. Până la urmă, Ea zboară și păsările se rotesc deasupra-i ca elicea unei păduri negre. Răspântie Ce departe erai ce departe ți se vedea doar umbra o pată de lumină pe luciul ierbii. Întunericul din tine luminà, el era focul
Poezie by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/13110_a_14435]
-
înlocui mașina războiului. De ce îmi vine să pun Lacrima și Chipul de pe Marte în fereastra unei case din Iraq?! 6. Joc de Cuvinte, joc cu bombe, joc cu vii și morți în vechiul Bagdad! Ne pierdem pentru a doua oară Edenul! Arme atomice, chimice, biologice ne-au șters Zîmbetul Cosmic! Vai, o iarnă atomică s-ar putea, în viitor - așterne peste lume! În Golful Omului! Religii se războiesc întru trezire! Intrarea Omului și a Rachetelor sale, din nou, în zbor - în
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
de Jules Lemaître: Leș contemporains. Etudes et portraits littéraires, cinquième série. Într-o scrisoare din ciclul Quelques billets du matin, datata 18 iulie (1889), criticul îi povestește verișoarei sale, destinatara majorității epistolelor, o vizită în culisele teatrului parizian de balet "Eden". Finalul scrisorii conține, pentru noi, informația decisivă: "L'Eden a repris, comme vous savez, ce ballet d'Excelsior, qui eut tant de succès îl y a quelques années. C'est à coup sûr une idée extraordinaire que d'avoir voulu
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
cinquième série. Într-o scrisoare din ciclul Quelques billets du matin, datata 18 iulie (1889), criticul îi povestește verișoarei sale, destinatara majorității epistolelor, o vizită în culisele teatrului parizian de balet "Eden". Finalul scrisorii conține, pentru noi, informația decisivă: "L'Eden a repris, comme vous savez, ce ballet d'Excelsior, qui eut tant de succès îl y a quelques années. C'est à coup sûr une idée extraordinaire que d'avoir voulu exprimer par des nouvements de jambes la victoire du
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
să-mi ofere un nou cappuccino din partea casei, deși eram într-o stare de beatitudine în care aș fi făcut cinste cu cappuccino întregului Starbucks. “Nu-i pui zahăr?”, mi-a șoptit îmbietor pe urmă, asemenea strămoașei ei din Grădina Edenului. “Niciodată!”, am răspuns hotărât, lepădându-mă pe veci de Satana zahărului în cafea. “Niciodată.” cafeaua este elixirul meu ,te rog să să îmi dai voi vitual să stau alături de tine și să sorbim romantic cafeaua cu aromă de trăncăneala:)) Învățătură
Ispitirea cafegiului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82528_a_83853]
-
de cais Și din șoaptele izvoarelor ce se-nalță ca un ecou. Veniți cu mine-n ZORI! Veniți pe-al meu tărâm! Să ne-mbătăm în roua pură a cupelor de crin Și-n miresmele-nzăpezite ale ciorchinilor de salcâm! EDENUL E TERESTRU, doar visul e divin. Citește mai mult Cunosc eu un tărâm pe unde merg adesSă sorb licori albastre din cupe de cristal.Fantasme diafane în preajma mea se țesși mă cuprind, în taină, în zborul sideral.Cunosc un tărâm
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
ale florii suave de caisși din șoaptele izvoarelor ce se-nalță ca un ecou.Veniți cu mine-n ZORI! Veniți pe-al meu tărâm! Să ne-mbătăm în roua pură a cupelor de crinși-n miresmele-nzăpezite ale ciorchinilor de salcâm!EDENUL E TERESTRU, doar visul e divin.... VIII. CÂND SOARELE RĂSARE DIN CRINII DIMINEȚII, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2266 din 15 martie 2017. Când soarele răsare din crinii DIMINEȚII Și se-oglindește-n cerul senin și diafan, ATUNCI pădurea
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
terapie în contra a ceea poeta numește „sfâșietoare oboseală de mine”, „Plata sau chingile timpu-lui”, „Blestem”, în contra orei fatidice, a nepăsării generalizate. Din „gânduri frământate cu lacrimi”, din silențioasa solitudine se naște acea nevoie de armonie și lumină, de regresiune spre edenul prunciei și pavăza în fața agresivității timpului, irepresibila sete de puritate ca perenă întoarcere la primordialul izvor al mitopoiezei: „pe pânzele albe ale destinului/ dăltuind flori-de-nufăr/ îngemănate cu flori-de-colț/ încrustate pe sufletul meu/ ce plânge după nostalgia fulgilor/ și a zăpezii
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
sărutul/nesărutat/plâng/de fericire/respir iubire/cu mireasmă/de petunie/și de busuioc înflorit/sufletul e ud de lacrimi/îl pun la uscat/ pe curcubeu”//. Tăcerile iubirii sunt sublime, iubirea nu are nevoie de vorbe, senzațiile ei unice creează Edenul, acolo unde cei doi se găsesc, se regăsesc, se intuiesc unul pe celălalt. Ivită ca din spuma mării, precum o nouă Afrodită, ori ca o insulă mirifică născută din marea ce îi poartă pe cei doi îndrăgostiți în sclipiri de
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
se poate cumpăra, acum contând doar scopul - acela de a recupera, parcă, toți anii de sărăcie trăiți în tinerețe. Ceea ce s-a întâmplat în România după revoluție, a fost similar cu a da liber omului la fructul interzis din grădina Edenului. Dar cel care se bucură de această dată, de acest impuls irațional al omului modern, nu este șarpele corupător, ci răul în sine, care a reușit să atragă de partea lui, milioane de adepți, căci fructul interzis este mai savuros
GRANDOMANIA ŞI FRUSTRĂRILE OMULUI MODERN de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380712_a_382041]
-
miros, văz, gust sau pipăit. Decesul muzicii înseamnă trecerea de la sunet la non-sunet, de la vibrație la repaus. Muzica, aidoma zgomotelor, moare în tăcere. Numai că, în timp ce zgomotele cad în uitare, muzica urcă în amintire, ca și cum ne-ar mărturisi ceva din Edenul originar. Sfârșirea muzicii: o poveste care, după ce e rostită, atârnă de firul vieții, precum mărgăritarele, sumedenie de vise. Vise înaripate, înflăcărate. Muzica narează și atunci când e mută. Povestea despre melodie și ritm deapănă și în liniște. Oare să nu amuțească
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
pe o pernă, somnul carului ascuns printre pletele viselor - voi merge din felinar În felinar, din psalm În psalm, din nor În nor, la fel ca toamna semnată pe o inimă Înțeleaptă... de-atâta dor, voi prinde ultimul tren spre Eden. de-abia atunci... Îngerii muzicanți mă vor striga pe nume, și tot ce-ți voi scrie va purta spirala unui pseudonim: Mira. voi locui pe-o stea, cu bunicul meu... luminând a Grădina Icoanei. TREMUR INTERIOR e sâmbătă... e septembrie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Mă rog că mie însumi condiției că șanț Trup de cuvânt și foame de mine ca de-o pâine Ridică-mi fruntea, Munte învață-mă să cânt Prin dezvățarea morții ce-acum lucrează-n mine. Să nu îl doară golul edenului purtat Renaște-ne din tine, Iubire născătoare ... Eu nu mă joc ci ființă -i preludica splendoare Râzând la vamă morții sub Textul Înstelat ! Memoria opturată? Acum vreo 25 de ani... Motto: Orb să fii să nu vezi destinul major al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Mă rog că mie însumi condiției că șanț Trup de cuvânt și foame de mine ca de-o pâine Ridică-mi fruntea, Munte învață-mă să cânt Prin dezvățarea morții ce-acum lucrează-n mine. Să nu îl doară golul edenului purtat Renaște-ne din tine, Iubire născătoare ... Eu nu mă joc ci ființă -i preludica splendoare Râzând la vamă morții sub Textul Înstelat ! Memoria opturată? Acum vreo 25 de ani... Motto: Orb să fii să nu vezi destinul major al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Intenția este bună, căci era înscrisă în însăși natura omului aceasta (tendința către îndumnezeire), dar procedura prin care Adam încearcă să se îndumnezeiască este fără Dumnezeu și împotriva Lui. Sfântul Maxim afirmă că greșeala pe care o face omul în Eden, nu este aceea că dorește să devină Dumnezeu, pentru că în realitate aceasta era destinația lui. Eroarea o reprezintă faptul că dorește să ajungă ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul fără Dumnezeu și în afara Lui<footnote Panayotis Nellas, Omul animal îndumnezeit
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]