499 matches
-
destinatarul ei, acestuia fiindu-i asigurată posibilitatea de a prevedea, într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele ce pot rezulta dintr-un act determinat. Principiul respectării legilor, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, impune autorității legiuitoare să edicteze norme care să respecte cerințele de calitate a actelor normative, și anume claritatea, precizia și previzibilitatea. ... 8. Cu referire la nesocotirea egalității în drepturi, autorii mai arată că prin introducerea interdicției prevăzute de art. 56^1 din Legea nr. 350/2001 s-
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
de neconstituționalitate intrinseci, se susține că nu se poate realiza o analogie între statutul magistraților și cel al parlamentarilor. Incompatibilitățile și interdicțiile sunt diferite, parlamentarii neavând incompatibilități atât de strict reglementate precum magistrații. Doar în privința Președintelui României au fost edictate incompatibilități mai stricte decât cele ale magistraților. Pe latura de independență personală și instituțională, se arată că nu se poate face o echivalență între independența justiției și independența parlamentarului, aceasta din urmă privită în sensul eliberării parlamentarului de orice obligații
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
nr. 44 din 31 ianuarie 2017, anterior evocată), excepția ce privește aceeași normă a devenit inadmisibilă. ... 132. Cu privire la celelalte alineate ale art. 11 [ce instituiau procedura prin care persoana interesată se putea adresa instanței în cazul depășirii termenului edictat prin alin. (1)] s-a reținut că acestea au fost abrogate prin Legea nr. 111/2017, împrejurare în care este justificată, inclusiv prin prisma caracterului acestor dispoziții de norme procedurale, respingerea excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă. ... 133. În considerentele Deciziei
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
Incompatibilitatea reglementată de textul de lege criticat nu are ca efect îngrădirea alegerii profesiei sau a locului de muncă, de vreme ce statutul personalului CNAS și al caselor de asigurări trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. ... 20. De altfel, prin Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 30 iulie 2014, paragraful 38, Curtea a reținut că
DECIZIA nr. 154 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256571]
-
referitoare la exercitarea căilor de atac, ține de opțiunea legiuitorului, fiind impropriu să se pună problema instituirii unui tratament juridic discriminatoriu prin prisma unor comparații între reguli aplicabile unor domenii distincte, cu individualitate proprie, adaptate specificului materiei în care sunt edictate (a se vedea și Decizia nr. 743 din 4 noiembrie 2021**), nepublicată la data pronunțării prezentei decizii). *) Decizia nr. 680 din 21 octombrie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17 ianuarie 2022
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
Distinct de considerentele Deciziei nr. 355 din 11 mai 2017, precitată, Curtea reține că legiuitorul a avut în vedere faptul că, în faza executării silite, este nevoie ca respectivul creditor să își recupereze rapid creanța și tocmai de aceea a edictat căi de atac adaptate acestei faze procesuale. ... 51. Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituționale invocate, deoarece prevederile criticate nu reglementează cu privire
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
referitoare la exercitarea căilor de atac, ține de opțiunea legiuitorului, fiind impropriu să se pună problema instituirii unui tratament juridic discriminatoriu prin prisma unor comparații între reguli aplicabile unor domenii distincte, cu individualitate proprie, adaptate specificului materiei în care sunt edictate (a se vedea și Decizia nr. 743 din 4 noiembrie 2021**), nepublicată la data pronunțării prezentei decizii). *) Decizia Curții Constituționale nr. 680 din 21 octombrie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
art. 45 alin. (1) lit. o) din aceeași lege. ... 98. Chiar dacă, la prima vedere, ar părea că acesta este sensul avut în vedere de legiuitor, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că, în realitate, intenția celui care a edictat respectivele norme a fost în sens contrar. ... 99. În primul rând, lit. o) a primului alineat al art. 45 din Legea nr. 85/2014, deși îi conferă judecătorului-sindic atribuția de confirmare a planului de reorganizare, condiționează acest lucru de votarea
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
din Codul penal -, fiind contrare dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Cu referire la viciul de neconstituționalitate constatat, instanța de control constituțional a reținut, în jurisprudența sa, că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile referitoare la claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate (de exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curții Constituționale
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 24 martie 2020, prin care Curtea a statuat că aceste prevederi reprezintă reguli de procedură ce reglementează revizuirea ca o cale extraordinară de atac pentru reformarea hotărârilor judecătorești și au fost edictate în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, potrivit cărora procedura de judecată și exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege. Curtea a subliniat faptul că autoritatea de lucru
DECIZIA nr. 838 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255448]
-
au declarat contestație Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov și inculpații F.(M.)I., T.Z. și T.(fostă L.)A. În calea de atac formulată, Ministerul Public a susținut că actul de remediere poate îmbrăca orice formă, fiind suficient să respecte condițiile edictate de lege pentru încheierea sa valabilă. În privința cerinței verificării acestui act pentru legalitate și temeinicie de către procurorul ierarhic superior, s-a apreciat că ea nu este prevăzută de lege decât în cazul rechizitoriului și al ordonanței prin care
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
S-a considerat că nu poate fi ignorată, însă, observația potrivit căreia, în succesivele modificări aduse Codului de procedură penală, dacă ar fi dorit să imprime actului remediu același nivel de formalism intrinsec rechizitoriului, legiuitorul ar fi avut libertatea să edicteze în acest sens, urmând a se avea în vedere că verificarea sub aspectul legalității și temeiniciei este deopotrivă o condiție de legalitate nu doar a rechizitoriului, ci și a ordonanței de renunțare la urmărire penală, condiție stipulată în cuprinsul art.
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
lezarea art. 26 din Constituție. ... 81. Pe de altă parte, Guvernul consideră că prevederile criticate pot fi considerate ca fiind în acord cu Legea fundamentală, în măsura în care Curtea Constituțională apreciază că argumentele aduse în scopul adoptării legii sunt edictate de imperative ce vizează necesități de siguranță națională și de ordine publică, ce respectă garanțiile adecvate și suficiente în luarea măsurilor de supraveghere. ... 82. Guvernul a transmis, prin Adresa nr. 5/1.893/2022, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 2.775 din 28
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
decembrie 2014, și Decizia nr. 509 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 3 august 2015, paragrafele 22, 23 și 26). Astfel, Curtea a statuat că dispozițiile de lege criticate au fost edictate de legiuitor cu scopul de a proteja relațiile sociale referitoare la exercitarea unei profesii liberale, respectiv profesia de avocat, astfel încât aceasta, ca de altfel și alte profesii reglementate de norme speciale, se poate exercita numai cu respectarea legii, iar
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
sau suspendarea pe durată determinată a activității unor instituții sau operatori economici“, precum și interzicerea „participării cetățenilor și a operatorilor economici la unele activități în folosul comunităților locale“ constituie, la rândul lor, încălcări evidente ale art. 45 din Constituție care edictează libertatea economică. Astfel, dacă s-ar accepta că starea de alertă (despre care Constituția nu spune nimic) se instituie prin hotărâre a Guvernului, aceasta nu înseamnă că și drepturile cetățenești se pot limita prin hotărâre a Guvernului, atâta vreme cât
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
la exercitarea căilor de atac, ține de opțiunea legiuitorului, fiind impropriu să se pună problema instituirii unui tratament juridic discriminatoriu prin prisma unor comparații între reguli aplicabile unor domenii distincte, cu individualitate proprie, reguli adaptate specificului materiei în care sunt edictate. *) Decizia Curții Constituționale nr. 680 din 21 octombrie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17 ianuarie 2022. ... 18. Având în vedere cele statuate în deciziile menționate, Curtea reține că reglementarea unei singure
DECIZIA nr. 849 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254630]
-
au fost definitivate prin emiterea ordinului de numire în corpul ofițerilor și acordarea gradului corespunzător, precum și situațiilor juridice care reprezintă facta futura, respectiv recrutărilor declanșate după intrarea în vigoare a Legii nr. 101/2019. ... 70. Altfel spus, destinatarii normei juridice edictate de art. 52 alin. 4 din Legea nr. 80/1995, modificată prin Legea nr. 101/2019, respectiv persoanele îndreptățite să beneficieze ipso iure de valorificarea vechimii dobândite în structurile Ministerului Afacerilor Interne la acordarea gradului militar, sunt doar maiștrii militari/subofițerii care trec
DECIZIA nr. 16 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261302]
-
mulată pe situația de fapt prezentată, întrucât normele legale au întotdeauna un caracter general și impersonal, din care trebuie să se extragă esența aplicabilă la cazul concret, care nu își găsește de fiecare dată reflecția în cadrul normei legale generale edictate de legiuitor, iar judecătorul este chemat să observe sensul normei de drept, prin analiza textului acesteia. Instanțele, în activitatea lor, realizează o interpretare cazuală sau judiciară, care presupune ca, anterior soluționării cauzei, să se studieze circumstanțele speței deduse judecății, calificarea
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
penală, presupune, în principal, că organele judiciare acționează în baza competenței pe care legiuitorul lea conferit-o, iar, subsecvent, presupune că acestea trebuie să respecte atât dispozițiile de drept substanțial, cât și pe cele de drept procedural incidente, inclusiv normele edictate de către legiuitor prin care se stabilesc, în mod exclusiv, soluțiile pe care acestea pot să le adopte, în baza probelor administrate, în acord cu prevederile legale și numai după ce convingerea acestora a fost formată. Se menționează faptul că
DECIZIA nr. 311 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260580]
-
mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 7 august 2013, în acord și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, a reținut că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte caracteristicile aferente cerințelor de calitate a legii. Referitor la aceste cerințe, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant, statuând că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie
DECIZIA nr. 275 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262405]
-
că „oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale, în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară“. ... 20. Raportând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea constată că atâta vreme cât legiuitorul a edictat norme clare și concise, cum este cazul în speța dedusă controlului, nu există o încălcare a dreptului de proprietate privată sau a dreptului la un proces echitabil al autorilor din perspectiva edictării unor norme neclare. ... 21. Contrar celor susținute de
DECIZIA nr. 394 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262852]
-
iunie 2015, autoarea excepției din prezenta cauză a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 alin. (1) lit. f) și alin. (4) din Legea nr. 36/1995, susținând, în esență, că aplicarea unei sancțiuni în baza unui text de lege edictat ulterior săvârșirii faptei constituie o încălcare a principiului neretroactivității. Prin Decizia nr. 680 din 17 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2017, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
de membru al Colegiului Medicilor Veterinari ca urmare a exercitării funcției publice nu are ca efect îngrădirea alegerii profesiei sau a locului de muncă, de vreme ce exercitarea funcției publice trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acesteia. ... 46. Totodată, Curtea nu poate reține nici pretinsa încălcare a art. 148 din Constituție, întrucât în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
sau de executare în concret a legii, ci, dimpotrivă, se ajunge la încălcarea sau nerespectarea legii. Altfel spus, sancțiunea nulității devine incidentă dacă și în măsura în care la emiterea actului nu au fost respectate normele având forță juridică superioară edictate pentru întocmirea sa valabilă, vizând în principiu condiții anterioare sau concomitente emiterii actului. Cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată, este fondată. Astfel, art. 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
la exercitarea căilor de atac, ține de opțiunea legiuitorului, fiind impropriu să se pună problema instituirii unui tratament juridic discriminatoriu prin prisma unor comparații între reguli aplicabile unor domenii distincte, cu individualitate proprie, reguli adaptate specificului materiei în care sunt edictate (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 680 din 21 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17 ianuarie 2022, paragraful 23). ... 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146
DECIZIA nr. 534 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265141]