462 matches
-
de informație de sursă primară. Paul Sfetcu, unul dintre șefii de cabinet ai lui Gh. Gheorghiu-Dej, care i-a vegheat anticamera timp de 13 ani, fiind mereu în apropierea șefului său, și-a scris memoriile între 1990-1995, pe care, apoi, editoarea, d-na Lavinia Betea, o cunoscătoare a epocii, le-a ordonat, selectat, a dat titlu capitolelor, reieșind o carte utilă ca document de informație. Ca alți, mulți, dintre apropiații săi, trăiește și aici legenda că cele două decenii cînd destinele
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
firește, cum ar putea fi uitată acea declarație de independență a PMR (implicit a României), tot din 1964, față de colosul de la răsărit. Prin aceste două hotărîtoare decizii politice, Gheorghiu-Dej rămîne, ca o figură importantă, în istoria României de pe vremea comunismului. Editoarea, d-na Lavinia Betea, a alcătuit, din textul lui Sfetcu, o utilă carte, întregind-o cu o prefață și, mai ales, cu un corp de note lămuritoare în toate. I se cuvin mulțumiri și elogii. Paul Sfetcu, 13 ani în
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
diferite. Cristian Livescu se situează de partea celor mefienți în privința autenticității, atîta timp cît documentele nu sunt expertizate de "specialiști de certă probitate", iar ediția "grăbită să șocheze piața" îl nemulțumește. În schimb, Marin Mincu nu pune la îndoială onestitatea editoarei, ci face o sumară trecere în revistă a reacțiilor critice la răsunătorul eveniment, relevîndu-i în stilul său importanța: "Iată că, după 130 de ani, se publică încă o parte din scrisorile autentice ale celor doi actanți îndrăgostiți, care conturează prin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
e recuperat din presa literară din 1959 un text fragmentar Învățătură de minte (p. 1063-1148), menit probabil să facă legătura dintre Cronică de la câmpie și Cronică de familie. Volumul I se încheie cu pagini numeroase de note și comentarii ale editoarei (p. 1151-1309), plus câteva fotografii de familie. Volumul al doilea, cu 1758 de pagini de proză și încă 20 de pagini cu note, cuprinde integral Cronică de familie. Într-o scurtă prefață din 1997, autorul denunță "presiunea tiraniei" care l-
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
unui trecut incert (Ed. Cartier, 133 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Triptic fascinant În romanul caleidoscopic, splendid scris, se împletesc și se întrepătrund poveștile a trei femei: Clarissa Vaughan, o editoare newyorkeză din anii ’90, Laura Brown, o casnică din suburbiile Los Angelesului anilor ’50, și celebra scriitoare Virginia Woolf, surprinsă în casa din Richmond, Anglia, în 1923, schițând romanul Doamna Dalloway (titlul inițial a fost Orele). Realizând un triptic fascinant
Agenda2003-19-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281000_a_282329]
-
vânzare a revistelor a fost luată la începutul lunii noiembrie 2009, în ședința Adunării Generale a Acționarilor. Astfel, revistele Bucătăria pentru toți și Superbebe și rețeaua de ghiduri de divertisment 24 FUN au fost preluate de foștii administratori ai companiilor editoare. Revista 24 FUN este editată de Alexandru Săndulescu, în timp ce Bucătăria pentru toți este editată de Răzvan Cucui. Revista Superbebe a trecut la Tana Pazara. Pe de altă parte, revista glossy Tabu a fost achiziționată de regia de vânzări de publicitate
Cele mai importante momente ale presei scrise, în 2010 () [Corola-journal/Journalistic/27405_a_28730]
-
de la toate departamentele trustului patronat de familia Adamescu. Acest nou val de concedieri vine după alte serii anterioare, în urma cărora și-au pierdut slujbele peste o sută de angajați. O parte dintre cei restructurați economic au acționat în judecată compania editoare și au câștigat procesele. În acest moment, conturile companiei sunt blocate, iar surse din societate susțin în continuare că se pregătește falimentul firmei, scrie Reporter Virtual.
Concedieri la România liberă () [Corola-journal/Journalistic/26154_a_27479]
-
și al caietelor care le-au găzduit nu era cunoscut istoriei literare. După cum arată Ana-Maria și Bogdan Mihai Dascălu, este vorba, conform numerotării criticului, de 45 de jurnale, notate însă în 44 de caiete, nu de 42, cum au susținut editoarele din 1975-1987. De asemenea, pe lângă o traducere unitară, acurată și expresivă a pasajelor scrise în limbi străine, editarea Jurnalului mai punea o problemă: faimosul caiet numărul 4, pierdut în împrejurări necunoscute și păstrat exclusiv în versiunea tipărită de Rădulescu-Pogoneanu. Ana-Maria
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
familie din 1935, în costum cenușiu ca el însuși, cravată în dungi, ochelari cu ramă groasă, ținând pe umăr o, probabil, undiță și zâmbind cu toată gura. Fetița blondă cu codițe e, desigur, Gudrun, fiica cuplului, și mama lui Katrin, editoarea corespondenței. Nici biografia de anul trecut a lui Peter Longerich, nici scrisorile schimbate de-a lungul a două decenii de Marga și de Heinrich nu reușesc să rezolve enigma combinației de banalitate și bestialitate care îi caracterizează pe atâția dintre
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2756_a_4081]
-
mi-a dedicat multe pagini elogioase și, prin dialog, a promovat talentele din jurul cenaclului meu Lucian Blaga...A realizat și o emisiune specială la TVR, sfidînd cenzura...Tenebrele securistice ale morții lui, ca și ale colegei de la Albatros Gabriela Negreanu, - editoare a unei cărți de poeme ale fratelui meu Ioan Evu, deasemeni încă neclare, merită a fi scoase la lumină și redate memoriei culturale ale țării. Când se va rescrie o istorie a marilor arderi, dacă vreo editură se va găsi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92546_a_93838]
-
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a organizat un nou eveniment dedicat unei personalități din lumea literelor. În ziua de 18 septembrie, în eleganta Salle d’Or din incinta Deva Mall, scriitoarea, poeta și editoarea Ileana-Lucia FLORAN a fost sărbătorită cu prilejul împlinirii de curând a unei frumoase vârste. Cu această ocazie Biblioteca Județeană i-a oferit o biobibliografie și i-a înmânat o diplomă de excelență pentru întreaga activitate culturală desfășurată în județul Hunedoara
Ileana-Lucia Floran – O scriitoare în orașul Paliei [Corola-blog/BlogPost/92620_a_93912]
-
am organizat cu prilejul aniversării Ilenei-Lucia Floran. O altă surpriză a fost momentul muzical susținut de Corala Parohiei „Bunavestire” din Deva, sub bagheta dirijorului Gelu Onțanu-Crăciun. La final a urmat o sesiune de autografe oferite doritorilor de către poeta, scriitoarea și editoarea Ileana-Lucia Floran. Ioan Sebastian Bara
Ileana-Lucia Floran – O scriitoare în orașul Paliei [Corola-blog/BlogPost/92620_a_93912]
-
că defapt, printre multiplele ei activități, L.O.N. a fost și ziaristă angajată ca redactor la cotidianul Gazeta de Botoșani, după revoluție, pe atunci singurul cotidian din oraș, și doi ani a fost aleasă democratic ca director al companiei editoare a ziarului. Sigur L.O.N. își scrie “Scrisorile” din perspectiva ei de scriitor, de om pasionat de cultură și într-un fel, dintr-o perspectivă asemănătoare cu cea a minunatului om care a fost Eminescu. La Lucia talentul condeiului
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
român stabilit în Canada sau în orice colț al lumii să-și creieze acel „violon d”image” , momente de răgaz pentru hrănirea sufletului cu puterea și seducția cuvântului scris în limba română. Ligya Diaconescu poate fi numită scriitoare, poetă, eseistă, editoare fără frontiere. A obținut în țară premii și diplome oferite de Liga Scriitorilor Români iar în 2014 i se oferă Medalia „Virtutea literară” a Ligii Scriitorilor Români. În anul 2011 devine membră a „Clubului de Presă Transatlantic”, Împreună cu Revista Internațională
PORTRET LIGYA DIACONESCU, ARTICOL DE MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377190_a_378519]
-
lui Pamuk Un interviu excelent, consistent și alert, am citit în paginile OBSERVATORULUI CULTURAL (nr. 161). Nu numai subiectul său suscită interes (Orhan Pamuk, scriitorul care va veni în curând în România), ci elementele concrete, biografice și artistice, pe care editoarea Livia Szasz de la Curtea Veche le aduce în discuția cu Ovidiu Șimonca, oferindu-le unui public mai puțin familiarizat cu scriitorii turci, fie ei și câștigători ai unui Premiu Nobel. Așadar: "- Cum a rezistat? Din ce și-a câștigat existența
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8545_a_9870]
-
altor descoperiri. Interesantă e lămurirea cuvintelor cifrate, care încearcă să-i încurce pe neinițiați. Mircea Eliade e numit în unele documente "Neamțul", în altele "Mareș". emigrația = Vâlcea, Năsăud, Milcov, combinat. București = Făgăraș Chicago = Voila Amsterdam = Hârlău România = Ceahlău Paris = Panciu Editoarea ne descifrează acest talmeș-balmeș. Meritul central al Dorei Mezdrea e că semnalează inadvertențele, datele greșite și atribuirile false din diferite documente. Sunt subliniate câteva aberații din unele texte. Voi adăuga unele observații critice, menționând în același timp importanța documentară și
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
Lovinescu, d-na Doina Jela dă gata o carte de două sute cincizeci de pagini consacrată marii dispărute. Editura Vremea o tipărește în timp record, prezentând-o după alte trei săptămâni la Bookfest. Pe coperta a patra, d-na Silvia Colfescu, editoarea, opune deșertăciunii "trâmbițelor nației", care s-ar fi făcut auzite cu ocazia funeraliilor, prezența "modestă și discretă" a celor care "își petrec neștiuți mâhnirea", deși ei sunt aceia care au iubit-o cu adevărat pe Monica Lovinescu. O astfel de
O carte indecentă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/8158_a_9483]
-
mulțimea fotografiilor și excelenta calitate a condiției grafice, adunând evocările a peste o sută de persoane și nu o dată personalități din lumea culturii, a cercetării și a scrisului. Cartea se deschide cu un foarte expresiv portret biografic, ce îi aparținea editoarei, aflată, cum e de înțeles, în cea mai deplină cunoștință de cauză. Datele îi fuseseră furnizate chiar de către soțul ei, care, spre a le accentua culoarea, avea obiceiul să mai și fabuleze. Georgică se dovedește un original încă din copilărie
Remember by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7066_a_8391]
-
au defrișat generos mari înaintași, precum N. Iorga, dar înaintea lui chiar V. Alexandrescu-Urechiă, urmați de N. Cartojan, Dan Simionescu, Ariadna și N. Camariano, D. Popovici ș.a. Manuscrisul în cauză, datat 1786, e atribuit unui "francez", Le Roy, pe care editoarea de azi îl identifica cu abilitate în persoana unui ilustru contemporan, poetul neogrec Constantin Rigas Fereos (n. la Velestinos, în 1754 și mort la 20 mai 1798, la Belgrad). Rigas (în care D. Popovici bănuia un "aroman" din Nordul Greciei
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
organizează, prin Centrul de Educație Continuă din Timișoara, cursul „Tehnologia Informației și Comunicațiilor la clasă”, care este dedicat în exclusivitate cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Programa cursului vizează o serie de aplicații necesare utilizării eficiente a calculatorului în procesul instructiv-educativ: editoare de text, foi de calcul tabelar, baze de date, Internet și e-mail. Particularitatea acestui curs este dată de abordarea interdisciplinară a activităților, punctul de plecare a fiecărei activități fiind Curriculum-ul Național. La finalul cursului, după promovarea examenului de evaluare
Agenda2006-04-06-bursa () [Corola-journal/Journalistic/284659_a_285988]
-
editură foarte specială, directoarea ei, Jeannette Lozano, a numit-o așa după un poem al lui James Merrill, The Broken Bowl, și după un vers al lui Hölderlin despre preschimbarea divinului în omenesc. Ne poți spune mai multe despre această editoare de vocație care nu se gîndește în primul rînd la vînzări? În paginile Caietului de la Chihuahua - text care țese autobiografie în proză, poezie și imagine fotografică dureroasă, interogație asupra identității multilingvistice a unei familii strămutate din Liban în Mexic și
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
sunt grupate în două mari secțiuni: I "Despărțiți de vremuri (1947-1958)", II "Umbrele cărților nescrise". Ele încearcă, pe de o parte, să reconstituie "dramatica scenă a României comuniste pe care s-au desfășurat destinele familiei Pillat", cum ne informează și editoarea, iar pe de alta, caută să adune "firele, risipite prin epistole, ale unor cărți pe care Pia a visat să le scrie de-a lungul timpului, dar nu a ajuns". Până la un moment dat, scrisorile ei au fost transmise prin
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
s-ar putea glosa la nesfârșit. George Ardeleanu o face concis și elocvent. Nu-i reiau remarcele aici, mărginindu- mă doar să le remarc. Să vedem mai bine, cum percepea Dinu Pillat însuși rezonanța (cuvântul din titlu pentru care optează editoarea, Monica Pillat, e fericit ales) modelului călinescian în critica românească de după Al Doilea Război. Semnificativ mi se pare un articol publicat inițial în revista „Luceafărul” (1973) în care problema e pusă în alți termeni decât aceia ai, așa-zicând, tutoratului
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
aproape jumătate de secol limba și cultura arabă la Universitatea București, lingvista de prestigiu internațional, directoarea Centrului pentru Studii Arabe (întemeiat în 1994), conferențiara la Roma, Paris și Lyon, Damasc, Alep, Lyon, Kuweit și Qatar, Beyrouth, Tripoli, Geneva, Abu Dhabi ș.a., editoarea (împreună cu Mircea Anghelescu) a revistei "Romano-Arabica", am cunoscut-o ca parte a "triadei de aur" care domina arabistica primelor decenii după întemeierea Catedrei de limba arabă a Universității București, alături de Yves Goldenberg și Nicolae Dobrișan. Dacă de la profesorul Goldenberg am
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
critică de Opere Titu Maiorescu. I-II. Critice, ediție, note, variante și indice de Georgeta Rădulescu-Dulgheru și Domnica Filimon, cu note și comentarii la volumul II de Alexandru George și Al. Săndulescu, III. Traduceri, într-o ediție aparținând celor două editoare, IV. Încercări literare, ediție de Georgeta Rădulescu-Dulgheru, toate cele patru volume fiind apărute la Editura Minerva din 1978 până în 1988. Din păcate, vechea ediție critică Titu Maiorescu, cea dinainte de 1989, s-a oprit la volumul IV. D. Vatamaniuc o continuă
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]