200 matches
-
făcut capabil ca într-un mod adecuat să primească în sine și să răsfrângă din sine ținoarea spirituală. Cea întîi cerință este așadar cultivarea tonului articulat, astfel încît acesta să fie în stare de-a esprima toate mișcările năuntrului. (Cultivarea) Educațiunea tonului articulat va fi ajuns însă perfecțiunea ei cea mai mare când tonul tot va părea ca (transtrecut) transpărut de (ținoarea) coprinsul (fondul) spirituală pe care-o esprimă, așadar când tot ce e inorganic în el e secretat și învins
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Prăsirea culturei intelectuale însă prin cei culți se-ntîmplă-ntotdeuna într-o măsură numai foarte mică, și și aceea într-un mod pervers dacă nu intervine știința. Unde numai cei culți singuri vor să producă și să perpetueze cultura inteligenței, fie-n educațiunea copiilor or în influința literară asupra publicului, acolo semidoctismul și secăciunea (fraza goală) sânt aproape; orce răsad al culturei trebuie să pornească de la știință însăși; nu se poate semăna făină, ci numai grâu pentru a putea căpăta făină. De-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
culturei sale, ar începe prin a se ocupa și a persista asupra unui teren de știință foarte depărtat, spre a avea în cultura sa ceva deosebit și căutat, dacă o femeie, în loc de a citi asupra celor mai bune principii de educațiune pentru copii, s-ar ocupa cu deosebirea ce există între constituțiunea ateniensă și cea lacedemoniană sau asupra istoriei tuturor aeroliților cari-au căzut pîn' acuma pe pământ, atuncea asta ar fi tot atâta ca și când cineva n-ar mai vrea să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ani - asta ar fi trebuit ca esperiența să-l învețe pe oricine, ar fi trebuit să-i arate cum că deasa ascultare simplă a unei muzici bune e un mijloc mai bun pentru cultivarea simțului de artă. În genere o educațiune adevărat estetică, care să cerce dezvoltarea sufletului în privirea frumosului cu aceeași tărie cu care această dezvoltare se urmărește puțin în privirea moralității * și numai în cea a inteligenței, aceea nu va fi de ajuns pe calea graduală a exercițiului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Prăsirea culturei intelectuale însă prin cei culți se-ntîmpla totdeuna într-o 182r măsură numai foarte mică, și adesea într-un mod întors, dacă nu s-asociază știința. Unde numai cei culți singuri vor să producă și să prăsească, fie-n educațiunea copiilor or în influență literară asupra publicului, acolo semidoctismul și secăciunea (fraza goală) e aproape; orce răsad al culturei trebuie să pornească iarăși de la știință; nu se poate sămăna făină, ci iar numai grâu din care [să] se facă făina
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și din bună - voința legislațiunii, a fost primită și ea în rândul bisericelor și confesiunilor libere și egal îndreptățite din patrie, a luat conform cu misiunea ei măreață, între primele sale îngrijiri: de-a îmbrățișa în sfera ei proprie de activitate educațiunea poporului și de-a înlesni, după putință, acelora dintre credincioșii ei cari tind la o cultură mai înaltă, calea cătră științe. Pe când biserica aceasta privește pe de o parte cu bucurie sufletească și c-un încordat dor de progres la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vorbe s-au luptat. Coloanele acestei foi sunt de ani încoace marture că, în margini practice și dictate de esperiență, am fost pentru încurajarea, pentru protegerea industriei naționale. Inconvenientele măsurilor protecționiste le-am considerat ca o dare plătită în favorul educațiunii noastre industriale și am sperat că dintr-un regim de protecție și educațiune va rezulta diviziunea muncii. Pururea am văzut în diviziunea muncii principalul mijloc în contra mizeriei actuale, dar am constatat că această diviziune nu se poate întîmpla pe cât timp
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în margini practice și dictate de esperiență, am fost pentru încurajarea, pentru protegerea industriei naționale. Inconvenientele măsurilor protecționiste le-am considerat ca o dare plătită în favorul educațiunii noastre industriale și am sperat că dintr-un regim de protecție și educațiune va rezulta diviziunea muncii. Pururea am văzut în diviziunea muncii principalul mijloc în contra mizeriei actuale, dar am constatat că această diviziune nu se poate întîmpla pe cât timp meseriile vor fi paralizate prin concurența fabricatelor străine și în fine că educația
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prinde gustul a spune că sistemul protecționist nu are a face și nu stă în legătură cu seria de idei politice pe care un partid le profesează. "Romînul" nu se sfiește chiar a parafraza o metaforă întrebuințată de noi tocmai în favorul educațiunii industriale: E ceva firesc ca un copil să nu se poată lupta în contra unui bărbat; el are nevoie de protecțiune până ce să ajungă bărbat, ca să se lupte cu bărbații. Aruncîndu-l deodată în luptă [î]l vom ucide. Aceștia sunt termeni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
relațiunile cari le unesc și cari vor face războaiele imposibile, pentru cu le vor face oneroase. Și într-adevăr cum s-ar putea ca protecționismul să nu fie reacționar când el constituie o mărginire considerabilă a libertății individuale în favorul educațiunii economice. După teoria liberalismului orice om e absolut liber de a-și întrebuința banii și munca oricum voiește. E fără îndoială în folosul lui individual și o sporire a libertății sale individuale ca cu banii săi să-și procure suma
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ne bazăm pe fapt și sperăm că cei ce au dat asemeni ordine vor ști a le executa. Adevărul trebuie să triumfe; minciuna și crima trebuie să cadă! Când este vorba de interese mari, naționale, între cari ocupă primul loc educațiunea și instrucțiunea tinerimei noastre, toți românii trebuie să aibă un singur sentiment, o singură inimă, și-n ea trebuie să fie gravate cuvintele: progres și moralitate! [29 octombrie 1882] ["PRECUM ASTRONOMUL... Precum astronomul așteaptă cu minutarul în mână trecerea unui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
câte un delegat al fiecărui colegiu electoral și câte un reprezentant al gazdelor favorabile ligei. [16 martie 1883] ["N-AVEM BUCURIE... N-avem bucurie de tinerimea ce studiază la Paris. E azi învederat pentru oricine că tinerii cari 'și fac educațiunea acolo, întorși în țară, sunt de o remarcabilă sterilitate intelectuală și că, în schimbul unei științe cât se poate de puține, vin cu pretențiuni exagerate, cu trebuințe insațiabile, cu totul disproporționate cu puterea de producțiune a poporului nostru. De la un timp
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Groups and the Facial Index in the Population from Transylvania”, XVIIe Congrès, pp. 333-336. 6. Aurel Voina, Igienă pentru clasa VIII secundară de băeți și fete, București, 1936, p. 73. 7. Gheorghe Preda, Câteva date biologice și psihologice, necesare unei educațiuni moderne, Sibiu, 1926, p. 10. 8. Gheorghe Preda, Câteva date, p. 14. 9. Vezi capitolul 2. 10. Paul, Controlling Human Heredity. 11. Iordache Făcăoaru, Instituțiile educative de azi. Originea lor raționalistă și fundamentarea biologică a reformei lor, Cluj, 1941, pp.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Unire, 1918-1943, Sibiu, 1944. Preda, Gheorghe, „Biologie și biopolitică. O apropiere Între nouile descoperiri fizice și științele biologice medicale”, Societatea de Mâine, vol. 1, nr. 1, 12 aprilie 1924, pp. 20-21. Preda, Gheorghe, Câteva date biologice și psihologice, necesare unei educațiuni moderne, Sibiu, 1926. Preda, Gheorghe, „E periclitată intelectualitatea?”, Societatea de Mâine, vol. 8, nr. 16-17, 1-15 septembrie 1931, p. 316. Preda, Gheorghe, „Ereditatea și educațiunea”, Buletin Eugenic și Biopolitic, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1929, pp. 316-320. Preda, Gheorghe, O Încercare de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1, 12 aprilie 1924, pp. 20-21. Preda, Gheorghe, Câteva date biologice și psihologice, necesare unei educațiuni moderne, Sibiu, 1926. Preda, Gheorghe, „E periclitată intelectualitatea?”, Societatea de Mâine, vol. 8, nr. 16-17, 1-15 septembrie 1931, p. 316. Preda, Gheorghe, „Ereditatea și educațiunea”, Buletin Eugenic și Biopolitic, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1929, pp. 316-320. Preda, Gheorghe, O Încercare de apropriere a raporturilor Între știință și religie, Sibiu, 1925; publicat inițial În Transilvania, 11-12, 1925. Preda, Gheorghe, Ziua Astrei, Sibiu, 1937. Preda, Victor, „Legătură dintre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de călătorie, București, [1925]; I.L. Caragiale, Momente, schițe, amintiri, București, 1928, Opere complete, București, 1934; Scrisori ale lui Spiru Haret către Dimitrie Sturdza, București, 1939; Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, tr. edit., București, 1941. Traduceri: J.-J. Rousseau, Emil sau Despre educațiune, I-II, București, 1913-1916. Repere bibliografice: N. Georgescu-Tistu, Cartea și bibliotecile, București, 1972, 263-267; Barbu Theodorescu, Istoria bibliografiei române, București, 1972, 156-158, passim; Bucur, Istoriografia, 247-248; Dicț. scriit. rom., I, 13-15. A.M.
ADAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285179_a_286508]
-
Laforgue, de unde resorturi funambulești, tentația de a descompune un profil, o scenă consacrată, pentru a le reface apoi parodic. De la autorul Moralităților legendare provine ideea subtitrării, încât modelul Hamlet sau urmările pietății filiale înlesnesc formula: Salomeea sau Urmările unei proaste educațiuni. La o radiografiere atentă se văd în dramoleta lui M. urme din Salomeea lui Oscar Wilde, poem de intensă vibrație dramatică (scris direct în franceză, pentru tragediana Sarah Bernhardt), percutante fiind detaliile de ordin vizual-cromatic ale ambientului oriental. Când, aproape
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
căreia îi donează patru mii de volume) și la începutul anului 1860 profesor de istorie, geografie și statistică, este revocat în mai puțin de un an din cauza inimicițiilor pe care începuse deja să le stârnească. Înființează un „institut privat de educațiune” la care renunță în 1862, când își reia postul de bibliotecar și pe cel de profesor (la Gimnaziul Central), fiind însă destituit în 1863, în urma unui proces de presă provocat de apariția nuvelei Duduca Mamuca. Acuzat de imoralitate, H. se
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
până în 1924, din ianuarie 1925 până în decembrie 1941, purtând de-a lungul timpului subtitlurile „Revistă pedagogică și literară”, „Organ al Societății Institutorilor și Institutoarelor din România”. În articolul-program se precizează: „Ne vom face ecoul tuturor vederilor drepte în instrucțiune și educațiunea națională, în cultura morală, în dezvoltarea economică, într-un cuvânt vom căuta să ne luminăm pe noi, învățătorii, pentru ca la rândul nostru să putem înrâuri cum trebuie asupra poporului”. Rubrici: „Educație și învățământ”, „Chestiuni economice”, „Literatură și știință”, „Pagina copilului
SCOALA ROMANÃ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289567_a_290896]
-
pedagogică, contribuind, în calitate de referent școlar și sanitar sau de consilier al școlilor ortodoxe, la ridicarea nivelului de predare în școlile românești din Ardeal. În sprijinul învățământului a publicat numeroase articole în „Amicul școalei” și a editat foaia săptămânală „pentru sănătate, educațiune și instrucțiune” „Higiena și școala” (1876-1880). A colaborat asiduu la „Foaie literară”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și la gazeta „Telegraful român”, al cărei redactor a fost între 1853 și 1856. A semnat și Pavel Vasici-Ungureanu. Pe lângă articolele în
VASICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290442_a_291771]
-
contrapondere la nașterea unei mișcări naționale”. El se arăta deranjat și de acuzațiile apărute În presa socialistă și cea evreiască, referitoare la propagarea antisemitismului la catedră, justificând faptul că „activitatea sa ca director reclama asigurarea alături de instrucțiunea elevilor și a educațiunii acestora prin cultivarea sentimentului național În școală”. Totodată, el menționa că a recomandat elevilor să nu participe la demonstrația antisemită organizată de studenții ieșeni din 16 mai, precizând că cei trei elevi participanți clandestin la protest au fost sancționați corespunzător
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
Gh.Tulbure, George Moroianu. Își găsesc loc și câteva articole de critică literară: Ioan Al. Bran-Lemeny, Cincinat Pavelescu, Mihail Dragomirescu, Critica decadentă (eseu despre Pompiliu Constantinescu, Perpessicius și Șerban Cioculescu - niște „școlari” care „nerăbdători să producă, nu și-au terminat educațiunea critică și-au ieșit la răspântii cu scrisul lor abundent, dar lipsit de fundament”) ș.a. Pimen Constantinescu îl prezintă pe Arturo Foà (articolul e însoțit de o traducere), Petru I. Teodorescu semnează cronici la poemul dramatic Tragedia omului de Imre
PROMETEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289037_a_290366]
-
de lirică populară, Cântece din ținutul Tecuciului, în revista „Șezătoarea” (1903). Volumele de folclor infantil - Jocuri de copii adunate din satul Țepu (jud. Tecuci) (I-II, 1906-1907), Jocuri de copii (1909) -, editate de Academia Română, se adresează „celor ce au grija educațiunii fizice a copiilor de școală”, cuprinzând jocuri propriu-zise, numărători, jocuri cu păcăleli, jucării, cântece de copii, dansuri, frământări de limbă. Mai sistematică și mai interesantă prin conținut este lucrarea Cimilituri românești (1908), care adaugă la colecția din 1898 a lui
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
provoacă ecouri favorabile și în țară, unde M. se întoarce spre sfârșitul anului 1861, refuzând propunerea de a rămâne în Prusia ca director de ziar. După nici o lună, la 10 decembrie, începe în București un ciclu de prelegeri publice, Despre educațiunea în familie, pe care le continuă până în primăvara anului următor. Prin intervenția directă a domnitorului Al. I. Cuza, la 2 iulie 1862 i se acordă un post de supleant la Tribunalul de Ilfov, fiind înaintat procuror peste puțin timp. La
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
sunt ani la mijloc de când se proiectează o școală normală în portul Constanța"1716. Pentru a demonta argumentul lipsei banilor pentru susținerea unei școli secundare, autorii articolului afirmau că "nu e o cheltuială îngreuitoare pentru țară, când e vorba despre educațiunea și cultura națională a elementului românesc de aici"1717. Un alt argument în favoarea înființării unei școli secundare în orașul Constanța era faptul că "statul întreține cu a sa cheltuială un seminariu mahomedan în Babadag" iar ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]