200 matches
-
Shak[e]speare redactor la "Telegraful". Iată cu ce probe ne vine organul guvernamental în favorul mărginirii studiilor clasice. Noi însă zicem: nu cu doar și poate, nu cu alte dubitative se decid cestiuni atât de gingașe ca cele ale educațiunii, ci cu probe aduse din esperiență. Tocmai această esperiență însă ne arată pe toate cărările că civilizația s-a statornicit și a crescut acolo unde ea a fost altoită în pomul culturei antice, și că nu s-a putut prinde
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mână, de comercianți și proprietari mici care nu-i pot trimite în alte părți pentru continuarea studielor. Școalele noastre primare, care în adevăr au mare necesitate de o reformă radicală, precum voi arăta în alt articol, în loc să dea elevilor o educațiune și instrucțiune care să nu-i înstrăineze de ocupațiunile părinților lor, nu îngrijesc deloc de aceasta. După sistema de la noi elevii pierd cu totul în școala primară și puținul simț practic și iubirea pentru ocupațiunea părinților care le-a adus
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este singură Franța care relativ se află destul de bine în privință economică. Bărbați competinți cari s-au ocupat cu explicarea acestui fenomen s-au convins că el nu e nici rezultatul caracterului francez, nici al împrejurărilor locale, ci este rezultatul educațiunii poporului francez, în decurs de secole, în direcțiunea de a i se dezvolta gustul estetic prin cultivarea artelor. Școala de pictură și sculptură întemeiată încă de Colbert, espozițiile de arte înființate tot de el, trămiterea de tineri la studiu în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
septembrie 1880] [""ROMÎNUL", DUPĂ CE PARAFRAZEAZĂ... "] "Romînul", după ce parafrazează pentru a suta oară cu vorbe de dacă rolul ce-l are opoziția în toate țările, ajunge a vorbi și de opoziția din țara noastră. Partida liberală voiește a face pe deplin educațiunea politică a țării... Din contra, organele opozițiunii de toate nuanțele înfățișează dezgustătoarea priveliște a unei nemaipomenite lipse de urbanitate, a unei lupte îndîrjite, în care espresiunile cele mai triviale se înlănțuiesc unele cu altele etc. Va să zică: lecții de stil și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Să fim urbani, dar cu cine? Cu aceiași oameni cari azi, fiind la putere, ne dau lecții, pe când ieri, în opoziție, insultau tot și toate, începînd de la capul statului. Acum cinci ani, pe când patrioții erau în opoziție, ce fel de educațiune politică dădeau dumnealor țării? Deschidem n-rul "Romînului" de la 12 ianuarie 1874, și aflăm în el următorul prim București: Anunțarăm și noi, după denunțările ziarului "Democratul" din Ploiești, că, mulțămită tăcerii curtenitoare a ziarelor, tăcere determinată și de-o mai bună
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vor putea fi dezvoltate printr-un regulament de administrație publică întocmit de Ministerele competente. ART. 13. Se poate ridica atributul puterii părintești, asupra copilului său creștin, tatălui evreu, dacă se constată pe cale judecătorească, că acesta dă copilului său creștin, o educațiune potrivnică principiilor religioase sau naționale. Instanța va fi învestită prin cererea Ministerului public. ART. 14. Evreii din orice categorie, nu pot dobândi nume românești. Actele de atri buire potrivnice acestei dispozițiuni, sunt nule. Cei ce încearcă să dobândească și cei
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Persoanele chemate la munca de folos obștesc Art. 12 - Tineretul din școlile primare, secundare, profesionale și cele de învățământ superior, va presta munca după programul și în condițiunile ce se vor fixa prin regulamentul ce-l va întocmi Ministerul Instrucțiunii, Educațiunii, Cultelor și Artelor. Art. 13 - Tineretul care nu frecventează școala, după împlinirea vârstei de 12 ani și până la 20 de ani, va fi chemat la lucrări cu caracter educativ și de pregătire tehnică. El va putea fi întrebuințat și la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
epitetul, puțin măgulitor, de nebun și asta numai din cauza: pentru că acel om are nefericirea de-a fi de-o opiniune contrarie celeia a criticului, - ne va ierta lumea dacă nu vom fi în stare să numim aceasta procedură: manieră și educațiune bună. Trebuia apoi să mai știe că, lovind cu măciuca în demnitatea unui om, înseamnă a uita că măciuca are două capete - și că adversariul pe care și l-a făcut are dreptul de a-l califica cu aceleași epitete
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
niciodată, - ci al acestei coterie care-l guvernă, guvernîndu-ne totodată și pre noi prin o ficțiune diplomatică. Ieșită din niște școli mizerabile, a căror singură țintă e propagarea minciunei, în care n-au învățat nimic alta decât fanatismul, primind o educațiune care avea de principiu de a stinge tot ce în suflet e curat, uman, nobil, pur, s-au infiltrat în capetele unei generațiuni june și de aceea docile niște principie sistematice, în flagrantă contradicțiune cu tot ce era mai nobil
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
programa primarie. D. Manliu, cu acel spirit deosebit de observator al copiilor, a arătat cum ar trebui să înceapă învățămîntul primar în genere. Dl. Michăilescu și alții au secundat pe D. Manliu în fixarea mijloacelor prin care s-ar putea face educațiunea simțurilor copilului și prin urmare întărirea puterei lui de observație. În dezbaterea metodului de propunere a abecedarului, după ce s-a combătut obicinuita greșală ce trăia până mai în anul trecut în școalele noastre, s-au propus mai multe sisteme deosebite
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
autorul în acest almanac; noi credem că datoria fiecărui român cu simțimînte românești este de a căuta mijloace să răspândească frumoasele arte în popor, să facă a se înrădăcina în deprinderile lui astfel încît să fie o parte intregitoare din educațiunea lui. Acest scop se atinge prin publicațiuni, prin tratate speciale, în fine prin foi periodice menite a dezvolta gustul estetic asupra tuturor genurilor de cultură a spiritului omenesc. D. Th. Burada, fondatorul almanacului muzical, pătruns de aceste adevăruri, a pus
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
maiorităței (că nu se știe) și veți avea poate poftă să ne dați și pe noi afară... mijloace puțin parlamentare și puțin apte pentru de-a ne convinge că ideile d-voastre sânt cele juste și ale noastre cele false. EDUCAȚIUNE ȘI CULTURĂ 2257 De maghiari nu ne-am temut neciodată. Ei sânt prea barbari pentru de-a ne putea înghiți. Ei sânt ca piatra ce apasă, nu ca soarele ce absoarbe. Espuși soarelui, el ne-ar fi absorbit și ne-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
toți cauza de-a mulțumi maghiarilor pentru apăsarea lor, căci ei ne-au deșteptat ca și cum ai deștepta pe-un om ce doarme lângă o prăpastie c-o lovitură de cnută. Dar să venim la obiectul nostru. E multă diferință între educațiune și cultură. Așa d. e. educațiunea străină implică spirit străin - cultura străină ba. Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea. În fine un om bine educat, cu inimă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
maghiarilor pentru apăsarea lor, căci ei ne-au deșteptat ca și cum ai deștepta pe-un om ce doarme lângă o prăpastie c-o lovitură de cnută. Dar să venim la obiectul nostru. E multă diferință între educațiune și cultură. Așa d. e. educațiunea străină implică spirit străin - cultura străină ba. Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea. În fine un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune, poate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deșteptat ca și cum ai deștepta pe-un om ce doarme lângă o prăpastie c-o lovitură de cnută. Dar să venim la obiectul nostru. E multă diferință între educațiune și cultură. Așa d. e. educațiunea străină implică spirit străin - cultura străină ba. Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea. În fine un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune, poate să fie c-un cerc restrâns de cunoștințe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
om ce doarme lângă o prăpastie c-o lovitură de cnută. Dar să venim la obiectul nostru. E multă diferință între educațiune și cultură. Așa d. e. educațiunea străină implică spirit străin - cultura străină ba. Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea. În fine un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune, poate să fie c-un cerc restrâns de cunoștințe, pe când, din contra, cultura, cunoștințele cele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
doarme lângă o prăpastie c-o lovitură de cnută. Dar să venim la obiectul nostru. E multă diferință între educațiune și cultură. Așa d. e. educațiunea străină implică spirit străin - cultura străină ba. Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea. În fine un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune, poate să fie c-un cerc restrâns de cunoștințe, pe când, din contra, cultura, cunoștințele cele mai vaste
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe când, din contra, cultura, cunoștințele cele mai vaste pot să fie coprinse de un om fără caracter, imoral, fără inimă. Cultura străină ca atare nu poate strica pe om pentru că trece prin prisma unui caracter, a unei inimi deja formate; educațiunea, creșterea cade însă în periodul acela al vieței omenești când inima neformată încă a omului seamănă unei bucăți de ceară în care poți imprima ce vrei. Când inima cu vârsta se-mpietrește, atunci n-o mai poți îndrăpta, o poți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acest om ce rămâne voiam a-l ști asigurat; și el e asigurat prin datoria cea mare a statului, care nu are de unde clădi școale populare; când va avea de unde, atuncea poporul le va respinge cu conștiința și cu brațul. Educațiunea străienă implică spirit străin, și un corp coprins de spiritul străin e asemenea unei pietre desprinse din zid. Ea aparține zidului prin destinațiunea ei, însă spiritul străin al atracțiunei pământului o face să cadă. Căzând la pământ ea încă nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ciofu Petru, Coșmincu Adrian, Cozma Marius(în prezent, slujește la această frumoasă și îngrijita biserică preotul Cozma Doru Mihai). Înainte de 1863, în Bădeni se menționează existența a doua mori, prima școală luând ființă abia pe la 1870, odată cu venirea la conducerea „educațiunii” a ministrului Spiru Haret. Școala din Bădeni a fost înființată în anul 1867, când este numit că învățător Mihai Busuioc, celebrul dascăl al marelui povestitor Mihail Sadoveanu. Același dascăl îl va învăța, la Pașcani, si pe Ion Onu, care va
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
și b) simțirea elevilor, apoi să-i deprindă cu c) idei clare, d) ordine și măsură în cugetare, în fine e) ordine și măsură în vorbire”, (idem), dar se declară nemulțumit că din toate scopurile nu se poate distinge și „educațiunea voinței”, pe care o consideră foarte importantă, argumentându-și intens punctul de vedere. în ceea ce privește acest aspect, Fl. Ilioasa citează „programa analitică de la 1934”, care menționa că „scopul învățământului limbii și literaturii române este să deprindă pe elevi a scrie și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
tipurile de educație formate prin studierea literaturii - care sînt trei, în opinia sa: „intelectual, moral și estetic” (Papadopol, 1925:159), discutând inițial scopurile predării literaturii. Totuși se oprește la una dintre ele ca prevalând ca importanță celorlalte; este vorba de „educațiunea artistică”, care va fi predată prin metoda „ocazional sistematizată”, respectiv acest tip de educație se va avea în vedere ori de câte ori textele literare o permit. în general, Papadopol consideră că rolul disciplinei constă în formarea „unui ideal umano-moral” (Papadopol, 1925: 151
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Cartea românească”, București, 1938. [3] BUJOR, A.I., Fl. ILIOASA, Carte de limba română pentru clasa a I-a secundară de băieți și fete, București, Ciornei, 1938. [4] CARTE de cetire pentru clasa a IV - a primara, Ciornei, 1938. [5] Ministerul Educațiunii Naționale, Programa analitică pentru școalele de copii mici, învățământul primar și școalele de adulți, sancționată cu înaltul decret regal Nr. 3876 din 9 Noiembrie 1938 și publicat în Monitorul oficial Nr. 263, partea I, din 11 Noiembrie 1938, Monitorul oficial
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
influența unei împrejurimi culte”, să întrețină o „legătură faptică” cu „familia, județul și statul” și să „recipieze înlăuntrul său” tot ceea ce „răsădește” cultura. Acest proces de socializare și inculturație, cum am spune noi astăzi, stă la baza concepției eminesciene despre „educațiunea copiilor” și „influența publicului”. Cultura și educația nu sunt însă noțiuni care se suprapun, expunerea la o influență culturală, chiar atitudinea activă față de aceasta nu înseamnă automat și influența educativă. Cultura însă, chiar dacă are proveniență străină, nu are efecte negative
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
se suprapun, expunerea la o influență culturală, chiar atitudinea activă față de aceasta nu înseamnă automat și influența educativă. Cultura însă, chiar dacă are proveniență străină, nu are efecte negative, „nu poate strica pe om” dacă acesta a fost cu îngrijire educat. „Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a cultiva mintea. În fine, un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune poate să fie cu un cerc restrâns de cunoștințe
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]