419 matches
-
întubează” bontul pancreasului prin jejunotomia din față stînga. Timpul VII - Prin jejunotomia din partea dreaptă se practică sutura pancreatojejunală, după procedeul lui Soupault. Timpul VIII - Sutura jejunotomiei de pe fața dreaptă a intestinului subțire. Timpul IX - Pe fața stîngă a ansei jejunale eferente se practică o altă jejunotomie. Timpul X - Se efectuează anastomoza gastro-jejunală, termino-laterală, mai întîi a peretelui posterior, într-un plan total, cu fire separate de ață. Timpul XI - Sutura peretelui anterior al gurii de anastomoză, realizată prin coaserea acestui perete
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
a peretelui posterior, într-un plan total, cu fire separate de ață. Timpul XI - Sutura peretelui anterior al gurii de anastomoză, realizată prin coaserea acestui perete de gură, cu fire separate de ață. Timpul XII - Anastomoza coledoco-jejunală, termino-laterală. Ansa jejunală eferentă se coase la buzele breșei mezocolonice, cu fire separate de ață. Triplă anastomoză: pancreato-jejunală, termino- terminală; anastomoza gastro-jejunală, lateralo- laterală; anastomoza coledoco-gastrică, termino- laterală - Procedeu Orr (Figura 20) Tehnică Timpii I, II și III - Laparotomie, explorare și pancreatectomie cefalică. Timpul
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
I, reprezintă gastrectomia subtotală cu anastomoză gastrojejunală și pancreatectomie stîngă, sau în Fig. 2, gastrectomie subtotală cu anastomoză cu ansa în „Y”, procedeul Roux, și pancreatectomie stînga. Gastroplastiile „secundare”, procedee paleative. Astfel, în Fig. 3 - gastroplastie utilizînd ansele, aferantă și eferentă, anastomozate latero-lateral și cu anastromoza ansei aferente cu DI. în Fig. 4 gastroplastia utilizează ansele aferentă și eferentă, anastomozate latero-lateral, dar în plan orizontal, urmată de anastomoza ansei eferente cu DI. în Fig. 5 - gastroplastia utilizează ramul vertical al ansei
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
cu ansa în „Y”, procedeul Roux, și pancreatectomie stînga. Gastroplastiile „secundare”, procedee paleative. Astfel, în Fig. 3 - gastroplastie utilizînd ansele, aferantă și eferentă, anastomozate latero-lateral și cu anastromoza ansei aferente cu DI. în Fig. 4 gastroplastia utilizează ansele aferentă și eferentă, anastomozate latero-lateral, dar în plan orizontal, urmată de anastomoza ansei eferente cu DI. în Fig. 5 - gastroplastia utilizează ramul vertical al ansei în „Y”, care îl anastomozează cu DI. în Fig. 6 - gastroplastia se practică prin procedeul „radical” care rezecă
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
procedee paleative. Astfel, în Fig. 3 - gastroplastie utilizînd ansele, aferantă și eferentă, anastomozate latero-lateral și cu anastromoza ansei aferente cu DI. în Fig. 4 gastroplastia utilizează ansele aferentă și eferentă, anastomozate latero-lateral, dar în plan orizontal, urmată de anastomoza ansei eferente cu DI. în Fig. 5 - gastroplastia utilizează ramul vertical al ansei în „Y”, care îl anastomozează cu DI. în Fig. 6 - gastroplastia se practică prin procedeul „radical” care rezecă montura dinprimul timp operator de restabilire a tranzitului digestiv după gastrectomia
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
care practicăm neostomacul, de exemplu, cu segment din colonul transvers. în Fig. 7 - Gastroplastia este formată din anastomoza ansei aferente la bontukl DI - indicație majoră în sindromul de ansă aferentă. iar, în fig.8 - Gastroplastia este confecționată din anastomoza ansei eferente la bontul DI. Indicația majoră în („Dumping-Sindrom”). Fig.5. Gastroplastie - Neostomacul format din ramul „lung” al ansei în „Y”, care este anastomozat la duodenul I (A.J.-D. I); ramul „scurt” al ansei în „Y” anastomozat cu I. A. J.
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
duodenul I (A.J.-D. I); ramul „scurt” al ansei în „Y” anastomozat cu I. A. J. - (A.I.A.J - A.E.). Fig.6. Gastroplastie - (Procedeu radical). 1. Rezecția gurii de anastomoză (de la procedeul Roscoe- Graham) și ansele, aferentă și eferentă. 2. Interpunerea între bontul gastric și duodenal al unui segment din colonul transvers - anastomozându-l. Fig.7. Gastroplastia - (Reconversiunea dudodenului - procedeu Henley) - Anastomoza A.A. cu bontul D. I; A.A.A. - (bontul distal) cu A.E. (bontul proximal). Vagotomie bilaterală
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
segment din colonul transvers - anastomozându-l. Fig.7. Gastroplastia - (Reconversiunea dudodenului - procedeu Henley) - Anastomoza A.A. cu bontul D. I; A.A.A. - (bontul distal) cu A.E. (bontul proximal). Vagotomie bilaterală. Fig.8. Gastroplastie - (Reconversiunea duodenului - procedeu Soupault-Bucaille) - Anastomoza ansei eferente (A.E.) la bontul D. I; ansa aferentă (bontul său) distal se anastomozează cu ansa eferenteă (A.A.A. - A.E.). Vagotomie bilaterală. Î În concluzie, la capitolul Gastroplastiilor, după Gastrectomiile totale sau subtotale „lărgite” cu pancreatectomiile drepte, stîngi, sau
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
la 50-60 cm de unghiul duodeno-jejunal, care a fost trecută supramezocolic peste mezocolonul transvers. S-a practicat, mai întîi, anastomoza coledoco- jejunală, terminolaterală, după ce coledocul a fost eliberat și ligaturat - capătul său distal (bolnava colecistectomizată). A fost anastomozată apoi ansa eferentă, la marea curbură a stomacului. Sub această derivație, s-a practicat și anastomoza pancreasului cu ansa eferentă, latero-laterală, după ce mai întîi a fost eliberat pancreasul, incizînd ligamentul gastro- colic. S-a practicat, pe marginea (fața) distală a glandei, o incizie
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
mai întîi, anastomoza coledoco- jejunală, terminolaterală, după ce coledocul a fost eliberat și ligaturat - capătul său distal (bolnava colecistectomizată). A fost anastomozată apoi ansa eferentă, la marea curbură a stomacului. Sub această derivație, s-a practicat și anastomoza pancreasului cu ansa eferentă, latero-laterală, după ce mai întîi a fost eliberat pancreasul, incizînd ligamentul gastro- colic. S-a practicat, pe marginea (fața) distală a glandei, o incizie de 5-6 cm, pătrunzînd într-o cavitate plină cu un conținut ciocolatiu, care a fost evacuat, spălîndu-se
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
fost efectuate astfel: - cea biliară - prin anastomoza veziculei biliare cu ansa jejunală aferentă (canalul biliar principal dilatat necorespunzător, pentru a crea o gură de cel puțin 10 mm diametru util); - derivația gastrică s-a efectuat, în continuare, pe ansă jejunală eferentă, latero-laterală; - derivația pancreatică s-a practicat cu o ansă jejunală în „Y”, termino- laterală (cu pancreasul care s-a transformat într- o pungă oblongă, plină cu lichid de secreție- hidropancreatoză; Fig. 88 - Diagnostic: Tripla stenoză: duodenală doi, papilo-coledociană cu icter
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
inoperabil (duodeno-pancreasul fixat posterior și adenopatie gigantă mezenterică superioară fixată); stare generală bună Operația: Tripla derivație: bilio-digestivă colecisto- jejunală (I); gastrojejunală latero-laterală (II), efectuate pe ansa în „Omega” și anastomoza pancreato-wirsungo-jejunală, latero-terminală, pe ansa în „Y”, ansă efectuată de ansa eferentă a ansei în „Omega” (III) Capitolul XVII ANASTOMOZELE DIGESTIVO-DIGESTIVE - GASTROJEJUNALE Restabilirea tranzitului digestiv după duodenopancreatectomie se face prin anastomoza gastrojejunală, care poate fi realizată în trei posibilități: - anastomoza gastrojejunală, termino- terminală, realizată, fie cu prima ansă jejunală (Fig. 89), rezultată
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
Amintim că bolnavul era tînăr, de 34 ani, și nu prezenta tare organice preexistente. Cura acestei fistule complexe s-a efectuat prin operația schițată la Fig.108. Operația - reintervenția: Tehnică: Timpul I - Rezecția gurii de anastomoză pancreato-jejunală de la nivelul ansei eferente ale ansei în „Omega”. Timpul II - Sutura vechii guri de anastomoză jejunală, într-un plan total cu fire separate de ață. Timpul III - Reanastomozarea pancreasului cu fața posterioară a stomacului. 3. Fistula anastomotică pancreato-gastrică, după duodenopancreatectomie pentru cancer de papilă
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
economică a tranșei hepatice, în bloc cu fistula, și anastomoza canalului biliar din tranșa hepatică cu stomacul, à la Dogliotti Legenda: A.G.J. - Anastomoza gastro-jejunală cu ansa aferentă jejunului (A.A.J.); S.L.A.E. - Sutura laterală a piciorului ansei eferente; B.P. - Bontul pancreasului stîng, „abandonat”. 2. Fistula anastomotică sau mixtă după operația lui Dogliotti, adică soluția de continuitate produsă între canalul biliar intrahepatic stîng și stomac (Fig. 131). În figura 132 arătăm, schematic, conduita chirurgicală. Fig. 132 - Operația (reintervenție): Rezecția
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
complexe a scoarței cerebrale, condiționează perfecționarea funcțiilor motorii ale sistemului nervos central ca formă superioară de adaptare la condițiile externe. Astfel mișcarea poate ajunge la o Înaltă perfecționare coordinativă pe baza cooperării unui Întreg lanț de circuite neuronale (aferente și eferente) cu interconectări de diferite moduri. Expresia corporală urmărește mișcarea estetică În paralel cu caracterul emoțional pe care-l inspiră muzica care poate fi energică, majestuasă, sprințară, lirică sau o temă de mișcare plastică bazată pe improvizație, variate teme de compoziție
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
al doilea predomină în anumite sectoare ale nevraxului, cu localizare specifică pentru nucleii de origine ai simpaticului și parasimpaticului. Spre deosebire de centrii simpatici, localizați în coloana inter-mediolaterală a măduvei dorsolombare, nucleii parasimpatici au sediu craniosacrat. De la nivelul centrilor medulari pornesc căile eferente motorii formate dintr-un singur neuron în cazul fibrelor somatice și din doi neuroni în cazul căii vegetative. Aceștia din urmă se articulează extranevraxial fie în ganglionii latero- sau prevertebrali, fie în plexurile ganglionare situate la diferite distanțe de organele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sau prevertebrali, fie în plexurile ganglionare situate la diferite distanțe de organele efectoare. Excepție face doar glanda medulosuprarenală care, comportându-se ca un ganglion simpatic mai dezvoltat, este inervată de fibrele preganglionare ale splanhnicului. Articulația sinaptică extranevraxială, caracteristică sistemului nervos eferent are loc în apropierea măduvei spinării, la distanță de organele efectoare în cazul neuronilor simpatici și în apropierea acestora (para visceral) când este vorba de filetele parasimpatice. Acest fapt permite fibrelor nervoase preganglionare să se articuleze cu un număr mai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
principalele date anatomice, care sunt pentru fiziologie ceea ce geografia este pentru istorie. Ele reprezintă scena pe care se desfășoară acțiunea complexă de reglare și adaptare a proceselor vitale la condițiile impuse de mediu. Atât căile aferente senzitivo-senzoriale cât și cele eferente somato-vegetative motorii ale celor două componente nervoase extranevraxiale sunt diferite structural și funcțional. În timp ce căile somatice motorii folosesc un singur neuron eferent de legătură între centrii coordonatori și organele efectoare musculare, căile eferente organo-vegetative sunt formate din doi neuroni articulați
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reglare și adaptare a proceselor vitale la condițiile impuse de mediu. Atât căile aferente senzitivo-senzoriale cât și cele eferente somato-vegetative motorii ale celor două componente nervoase extranevraxiale sunt diferite structural și funcțional. În timp ce căile somatice motorii folosesc un singur neuron eferent de legătură între centrii coordonatori și organele efectoare musculare, căile eferente organo-vegetative sunt formate din doi neuroni articulați sinaptic într-unul din ganglionii vegetativi paravertebrali, prevertebrali sau viscerali. În general, fibrele axonale ale primului neuron sunt lungi în cazul căii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Atât căile aferente senzitivo-senzoriale cât și cele eferente somato-vegetative motorii ale celor două componente nervoase extranevraxiale sunt diferite structural și funcțional. În timp ce căile somatice motorii folosesc un singur neuron eferent de legătură între centrii coordonatori și organele efectoare musculare, căile eferente organo-vegetative sunt formate din doi neuroni articulați sinaptic într-unul din ganglionii vegetativi paravertebrali, prevertebrali sau viscerali. În general, fibrele axonale ale primului neuron sunt lungi în cazul căii parasimpatice și scurte în cazul celui de al doilea neuron. O
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sinaptic într-unul din ganglionii vegetativi paravertebrali, prevertebrali sau viscerali. În general, fibrele axonale ale primului neuron sunt lungi în cazul căii parasimpatice și scurte în cazul celui de al doilea neuron. O situație inversă are loc în cazul căii eferente simpatice în care primul neuron este scurt, iar cel de al doilea este lung. Spre deosebire de căile nervoase simpatice ale căror articulații ganglionare se realizează la distanță de organul efector, fibrele preganglionare parasimpatice sunt lungi și se articulează sinaptic cu cel
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vegetativi în scoarță. De abia în ultimele decenii, odată cu introducerea metodelor electrofiziologice de excitare și înregistrare a potențialelor evocate din zone strict delimitate, s-a putut preciza atât proiecția corticală a aferentelor senzoriale viscerale, cât și prezența unor elemente neuronale eferente în scoarță, cu rol sigur în reglarea funcțiilor vegetative. Mult timp s-a crezut că scoarța cerebrală este sediul exclusiv al centrilor motilității voluntare și percepției conștiente. Începând cu a doua jumătate a secolului trecut, odată cu introducerea tehnicilor electrofiziologice și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
voluntare și percepției conștiente. Începând cu a doua jumătate a secolului trecut, odată cu introducerea tehnicilor electrofiziologice și imagistice s-a precizat atât proiecția corticală a aferențelor senzoriale viscerale cât și prezența în scoarță a unor grupuri neuronale generatoare de impulsuri eferente cu rol cert în reglarea funcțiilor organo-vegetative. Zonele de proiecție corticală ale aferențelor vegetative sunt în general mai reduse decât ale celor somatice și se găsesc fie în imediata apropiere a acestora, fie în cortexul asociativ, prefrontal. Prezența lor în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tuberului, iar din hipotalamusul posterior, nucleii corpilor mamilari (pre- și supramamilari) și substanța reticulată diencefalică. Întinzându-se de la comisura anterioară până la substanța cenușie mezencefalică, acești nuclei formează pereții și planșeul ventriculului al III-lea. De la nivelul lor, pornesc numeroase fibre eferente atât ascendente spre talamus și scoarță, cât și descendente la hipofiză, trunchiul cerebral și măduva spinării. Ca principal centru subcortical de integrare vegetativă, hipotalamusul primește informații din întregul organism prin fibrele aferente de origine reticulospinală, talamică, rinencefalică și corticală. În
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
histochimice ale lui Sharrer, Barry, Stutinsky, De Robertis și alții au demonstrat existența unor fibre neurosecretorii hipotalamo-mezencefalice, hipotalamo-epitalamice, hipotalamo-epifizare, hipotalamo-amigdaliene etc., care asigură migrarea neurohormonilor hipotalamici la distanță spre diferite structuri subcorticale. S-a precizat astfel că conexiunile aferente și eferente ale hipotalamusului sunt atât intrinseci hipotalamo-hipofizare, cât și extrinseci cu structuri cereberale diverse ca: hipocampul, amigdala, talamusul, tegmentul trunchiului cerebral și chiar unele arii corticale. I.2.1.4. Alte structuri vegetative centrale Organele ependimare (subcomisural, paraventricular și subfornical), care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]