164 matches
-
acumularea azotului în microorganisme va crește considerabil, producând o sărăcie în oxigen și o eflorescență a algelor în lacuri și mări. În realitate, problema este mult mai imediată decât s-ar părea la prima vedere. Au fost deja semnalate numeroase eflorescențe de alge în râuri și lacuri contaminate datorită terenurilor intens fertilizate din apropiere. de 9.76 eV, este mai mare decât valoarea corespunzătoare oxigenului, egală cu 5.11 eV. Din această cauză, azotul atomic poate apărea în atmosferă numai la
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
În sfârșit, în ultimul volum, Aspecte naționale ale curentelor literare internaționale (1973), pornind de la convingerea că aspectele naționale ale curentelor literare le asigură universalitatea, D. respinge cele două abordări antinomice, unilateralizante, potrivit cărora există fie numai curente internaționale, care dezvoltă eflorescențe în zonele de contact, fie numai curente naționale. Autorul se situează conciliant undeva la mijloc, admițând întrepătrunderea celor două extreme înlăuntrul fenomenului de creație. Aserțiunile teoretice sunt demonstrate la obiect cu ajutorul istoriei literaturii române, ale cărei momente (epoci) apar alăturate
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
strămoșii lui. Dar în zadar le fu: ceea ce este este și nu se poate tăgădui. La toate ocaziile reapare deosebirea între breasla cîrciocărească a stârpiturilor intelectuale, între produsul străin, corcit cu pseudocivilizație occidentală și între caracterele și mințile ce constituie eflorescența organică a chiar poporului nostru. Și cu ocazia dezbaterii legii tocmelelor agricole am avut a înregistra discursuri bune, idei sănătoase și temeinice, vederi organice răsărite din capete organizate, dar nu de la advocații de profesie, nu de la cei ce au perindat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aceste substanțe sunt delicvescente. Prezența apei de cristalizare poate fi ușor depistată. Unii hidrați cristalini (Na2SO4·10H2O, Na2CO3·10H2O) pot pierde apa de cristalizare dacă sunt lăsați în aer. Cristalul se distruge transformându-se într-o pulbere. Fenomenul se numește eflorescență. NaOH cristalizat este delicvescent Pierderea apei de cristalizare poate fi ușor pusă în evidență. încălzește într-o capsulă de porțelan piatră vânătă (CuSO4·5H2O). Se obține o pulbere cenușie, aproape albă. Dacă vei adăuga câteva picături de apă va reapărea
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
suferite de România după 1940, stare de fapt care incendiază fantezia poetului. După câteva nesemnificative încercări de poezie „angajată” (Simfonia furtunilor, 1946, Pasul meu peste ani, 1957), I. reia în Ani vii (1967), Poezii (1970; Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov), Eflorescență (1972), cu alte mijloace, „pictura poetică” pe subiecte rurale, dispunând parcă pe o pânză elemente plastice concrete, ca suport senzorial, pentru a construi tablouri cu abstracțiuni personificate. Singurătatea înfășoară arborii, se scaldă în râu, toamna, ca o „tolbă înflorată”, se
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
Întoarcere, București, 1942; Simfonia furtunilor, București, 1946; Pasul meu peste ani, cu ilustrații de Eugen Drăguțescu, cuvânt înainte Tudor Arghezi, București, 1957; Ani vii, pref. Ovidiu Papadima, București, 1967; Poezii, cu ilustrații de Eugen Drăguțescu, pref. Tudor Arghezi, București, 1970; Eflorescență, București, 1972; Sub cerul Heniului, București, 1973; Mărturisirile unui anonim, postfață Mihai Gafița, București, 1974; Viața mai departe, Cluj-Napoca, 1981. Repere bibliografice: V. Beneș, Poezia lui Ion Th. Ilea, SDM, 1932, 11-12; Ionescu, Război, I, 239-242; Eugen Jebeleanu, „Gloata”, F
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
George Tudoran, „Întoarcere”, F, 1942, 11-12; Lucian Valea, „Întoarcere”, GT, 1943, 18; Ion Apostol Popescu, Literatura ardeleană nouă, București, 1944, 79-88; Arghezi, Scrieri, XXXIII, 374-376; Mircea Anghelescu, „Ani vii”, GL, 1967, 38; Piru, Panorama, 88-90; Cubleșan, Miniaturi, 96-102; Aureliu Goci, „Eflorescență”, RL, 1972, 52; Crohmălniceanu, Literatura, II, 526-528; M.N. Rusu, Inventar biografic, LCF, 1975, 16; Aureliu Goci, „Viața mai departe”, RL, 1981, 24; Dumitru Radu Popa, „Viața mai departe”, TBR, 1981, 218; Henri Zalis, „Viața mai departe”, CNT, 1982, 33; Mircea
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
i-a influențat pe romanticii timpurii V.A. Jukovski (bun cunoscător și traducător din literatura romantică germană și engleză) și K.N. Batiușkin (orientat cu precădere spre literatura franceză și italiană). Grupările literare sunt studiate în capitolele Primii romantici ruși și Eflorescența poeziei romantice ruse, istoricul literar subliniind marea importanță literară și socială a mișcării decembriștilor (Raevski, Râleev, Bestujev-Marlinski), care au îndeplinit „o funcție agitatorică declarată”. G. se va ocupa aici și de momentul constituirii „școlii iubitorilor înțelepciunii” (Odoevski, Venevitinov, Pogodin), dar
GHIJIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287261_a_288590]
-
a existenței umane. S-ar putea observa și o axă a unei filosofii morale și practice, constituită, în principal, din Cartea omului practic (douăsprezece scrisori filosofice) (1916), Supremația credinței pure în viața sufletească și socială (1939), Cartea despre carte sau Eflorescența spirituală (editată postum, în 1984), cu intenția de a îndruma omul pe o cale de creație și solidaritate și de a-i combate pe cei care încercau să surpe credința în umanitate, spirit, valori eterne. După un deceniu de tăcere
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
dans les postulats de toute connaissance possible, Sibiu, 1943; Medalioane muzicale, pref. Romeo Ghircoiașiu, București, 1966; Poezii, pref. Perpessicius, București, 1966; Amintiri din lumea literară, București, 1967; Figuri universitare, București, 1967; Inițiere în poetică, București, 1968; Cartea despre carte sau Eflorescența spirituală, îngr. și pref. Octavian Chețan, București, 1984; Contemplație și creație estetică, îngr. și introd. Mircea Muthu, postfață Ion Maxim Danciu, Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: Zetta, [Un talent precoce], „Revista literară”, 1898, 21; Luciliu [Al. Macedonski], O treime de poeți
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Ion Popa, București, 1975; Ciobanu, Însemne, 248-253; Brădățeanu, Istoria, II, 326-335; Râpeanu, Scriitori, 161-188; Negoițescu, Ist. lit., I, 218-219; Victor Ion Popa, RRI, II, partea II, 1003-1014; DRI, IV, 147-155; Micu, Scurtă ist., II, 230-232; Constantin Parfene, Victor Ion Popa, eflorescența policromă, Vaslui, 1995; Dicț. analitic, I, 187-189, III, 109-110, IV, 210-212, 356-359; Victor Ion Popa, DCS, 76, 173-174; Dicț. esențial, 675-678; Ghițulescu, Istoria, 101-104. T.V.
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
câteva evenimente istorice și imaginea lor în literatura polonă, cu adăugiri notabile în sfera interpretării analitice. Toate motivele înfățișate - Codrul Cosminului, Despot Vodă, Domnița Ruxandra, revoluția lui Tudor Vladimirescu și Războiul pentru Independență din 1877 - au surse în realitate, dar eflorescențele literare se deosebesc în funcție de epocă, de specificul etnic și de temperamentul autorilor polonezi și al celor români. Căci P. așază în paralel versiunile polone și românești, scoțând în relief diferențele și explicându-le aplicat pe cât mai multe paliere, uneori comentariul
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
doar modulații discrete, provenite din expandarea ori comprimarea unor nuclee semantice care păreau amorțite în latențele imaginarului. Oarecum similară e și dificultatea tehnică în care se găsește P., aceea de a evita repopularea ruinelor vechilor convenții deconstruite cu o nouă eflorescență retorică. Un asemenea impas e sesizat și contracarat cu promptitudine încă din Aduceți verbele printr-o strategie bine calculată. Asumându-și un discurs estetizant- asertoric - prin titluri ca Prefață, Cântec, Elegie, Dialog, precum și prin numeroasele poeme omologate ca simple „teze
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
a lansa adevărata literatură nouă”. O. își propune să încurajeze creativitatea tinerimii bucovinene și să reprezinte expresia efervescenței culturale a acesteia: „Sunt, în Bucovina aceasta de biruinți voievodale, atâtea talente necunoscute, atâția tineri merituoși care, înmănunchiați, ar da o bogată eflorescență. Totdeauna au fost începători și publicațiuni care să-i încurajeze.” Patronul spiritual este Mircea Streinul (animator al vieții culturale bucovinene, întemeietor al mișcării și revistei „Iconar”, cu un prestigiu literar în plină ascensiune), căruia i se dedică o pagină chiar
ORIZONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
priviri prietenești. (...). Cântau peste câmpuri tractoare cu vaetul greu; Pământul fumega, căci plouase cu trăznet pe vale, Peste sat se rotea un imens curcubeu Și-o rândunică albastră dădea pe deasupra târcoale. CRITICA ȘI ISTORIA LITERARĂ Dacă în poezie, proză, dramaturgie eflorescența editorială era în continuă creștere an după an, scrierile de critică literară intră foarte rar în atenția editurilor. După Ion Vitner, primul dintre criticii literari care au debutat în volum (Pasiunea lui Pavel Corceaghin, 1949), urmează N. Moraru care în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în zone europene cât mai largi: idei, specii, genuri, epoci și modalități literare. În același mod și cu aceeași finalitate își va concepe B. și volumul Utopie și antiutopie (1998), o încercare de explicitare analitică și comparată a surselor și eflorescențelor mesianismului slav în Cehia, Slovacia, Polonia și Rusia, așadar, în teritoriile locuite de popoarele slave în interferență stimulativă cu alte culturi ale Europei. Comentariul subliniază, comparatist, similitudini și deosebiri revelatoare între spațiile de referință și personalitățile reprezentative. SCRIERI: Karel Čapek
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
strivite între degete, spre încercare - stătea deschisă pe măsuța de cafea din fața canapelei. Pe birou apăruse fotografia înrămată a unui tânăr cu o înfățișare foarte hotărâtă, pe care nu-l văzusem în viața mea. Și toate scrumierele erau în plină eflorescență, pline ochi cu șervețele de șters fardul și mucuri de țigară pătate cu ruj de buze. N-am intrat în bucătărie, în dormitor și în baie, am deschis doar ușile ca să mă asigur că Seymour nu se ascundea pe acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
a indicat Marx. Gândi, iar ceilalți nu vorbiră. Nu se atinsese de mâncare. — Înțeleg că bătrânul era foarte libidinos, spuse. Pipăia fetele tinere. Orfanele lui, poate. Știa că vor muri toți. Apoi totul părea să iasă la suprafață ca o eflorescență, o revărsare a „personalității“ lui. Poate că atunci când oamenii sunt atât de disperat de impotenți cântă la acel instrument, personalitatea, din ce În ce mai tare și mai nebunește. Îmi pare că am văzut asta des. Îmi aduc aminte că am citit Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
scop. Nu-ți voi trimite nici o femeie, nici curată, nici necurată. Nu ai nevoie de ele... Descurcă-te cum poți...”. O perioadă Oliver s-a descurcat cum a putut. Apoi a apărut ispita. Mai Întâi femeia-șarpe, apoi femeia-girafă, atrase de eflorescența lui sălbatică și de zumzetul de albine, au Început să-i dea târcoale. Oliver n-a zis nimic când a venit femeia-șarpe și i s-a Încolăcit, urcându-se, pe trup. Alunecând, solzii ei, destul de aspri la atingere, scoteau un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
prin masa de verdeață. Peste tot, orhidee aliniate în plantatori, atârnând din coșuri, răsucindu-se peste butuci, dispozitive artistice din sârmă și coji de copac. Au forme și culori inimaginabile, flori mari ceruite, cu rădăcini care se întind, stele micuțe, eflorescențe în spic, ventilatoare, coloane și rozete, flori sub formă de pungă și altele cu cozi mici ascuțite. Își ridică buzele franjurate din straturile de mușchi, plutesc șovăitor în aer, ducând după ele buchete de rădăcini aeriene, care-i ating fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
un alt aspect al naturii. Mă gândesc de exemplu la Orhideea Porumbel, la Orhideea Tigru, la fermecătoarele Păsări în zbor, la diferitele varietăți de orhidee Papuc și în special la Aceras Anthropophorum, așa numita Orhidee Bărbat, cu mici ciorchini de eflorescențe galbene, care ne duc cu gândul la trupul omenesc. Ca și rădăcina de mătrăgună, presupun, deși nu cunosc superstiții legate de aceste specii. Jonathan îi întinde o pereche de foarfece de grădină. — Pe de altă parte, orhideele sunt înșelătoare. Orhideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de capodopere, rostuire ce implică răsturnarea apoteotică prin care frumusețea însăși izbucnește, întru fereastra operei de artă, marcând ireversibil timpul epuizărilor mundane. Aici capodopera nu poate fi un scop sau un mijoc al frumuseții ci ea se topește metafizic în eflorescența acesteia, în erupția resurecționară a energiilor apollonice și dionysiace deopotrivă. Către acest vulcan ce-și oferă incandescent lava energiilor înalte se îndreaptă spre a zăbovi, spre a întârzia afectiv și contemplativ iubitorul operei de artă, admiratorul ce-și alunecă ființa
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
clădește într’însul o conștiință individuală”. La rubrica „Notițe“ a nr. 6-7, un comentariu despre expozițiile industriale autohtone („Nu s’ar putea spune că ele constituie o inovație la noi, unde tradiția seculară a bîlciurilor și iarmaroacelor e în plină eflorescență”), privite în paralel cu cele de aiurea, se încheie cu o serie de recomandări privind expunerea și promovarea producției naționale: „Ar trebui să se știe că într’adevăr una dintre cele mai prețioase inovații pentru promovarea producției unei țări e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a furniza într’o clipă o adîncime convenabilă sketchurilor teatrului sintetic și danțurilor”). Reinterpretarea modernă (futuristă) a marii tradiții italiene îl îndreptățește pe Bragaglia să se autointituleze - ironic sau nu - „mașinistul Ducelui”: „Și în sensul acestor reforme bănuim - parcă - glorioasa eflorescență a teatrului italian din 1600, atunci cînd răspîndea în lume luminile celeste ale celei mai mari arte scenice din cîte a cunoscut istoria”. În fine, opinia scenografului italian despre relația dintre tehnică și estetică: „Pentru mine, tehnica precede și determină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
deși reputația mea era stabilită Încă din 1917: eu eram bolșevic. Aveam 13 ani! Simpatizam Revoluția din Octombrie, fățiș... Citeam cu nesaț și aprobam tot, dar absolut tot ceea ce se petrecea În Uniunea Sovietică”. Pag. 586: „,... zăceau rădăcinile tainice ale eflorescenței mele enciclopedice judiciare la 19 ani.” Pag. 617: „Eu nu cred În Dumnezeu... Eu sunt liber cugetător” (liber-cugetător); Pag. 621: „Am fost și am rămas plin de orgoliu.” Prefața (scrisă, probabil, de doamna Silvia Colfescu), având titlu bombastic, trebuie să
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]