261 matches
-
Constantin Țoiu Bătaia peștelui în lac la Mogoșoaia în mai printre ierburi. Iarba înaltă din parc. Efluviile de căldură pline de miasme. Broaște, privighetori, păuni... Convorbiri cu Titus Popovici. Vară fierbinte. Pe strada Gloriei nr. 1. Mirosea a pâine dimineața la un chioșc. Oamenii stăteau la rând cu cartele în mâini. Pâinile luate sunt de un sfert
Secvențe 1959 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7571_a_8896]
-
ființa ce pare a dispune de un misterios plan de rezervă. Departe de-a se subordona dispariției, aceasta își făurește un nou sistem de referințe, o nouă textură de imagini care îi îngăduie a supraviețui, uneori pătrunse chiar, paradoxal, de efluvii de prospețime. O probă pe cît de tulburătoare pe atît de convingătoare în acest sens ne-o oferă cartea lui Ion Zubașcu, Moarte de om, ce ar fi putut fi subintitulată „Cronica unei morți anunțate". Cu o stăpînire de sine
O carte tulburătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6185_a_7510]
-
indignarea publicului.20 Însă Simfonia a 9-a de Beethoven, audiată la Gewandhaus și dirijată de Nikisch, îi smulge mărturisirea că „nu poți să faci alta decât să te închini auzind-o 21. Caragiale a părăsit această lume în acompaniamentul efluviilor muzicale ale pianului. Cella Delavrancea, care se găsea în casa scriitorului, își amintește acea dimineață care a îndoliat cultura românească: „Eram la pian - studiam Sonata lui Schumann în fa diez minor, răscolire, profetică, anunțând preschimbări istorice în năvalnica dezlănțuire ritmică
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
odihnă, o trăire în afara creației. Întrucît creația nu e contemplativă, ci tensionată, încleștată în sforțarea sa de-a se sustrage vieții curente prin expresie. A contempla e a te lăsa absorbit de un aspect al realului. A te cufunda în efluviile sale hipnotice. E o postură pasivă. A scrie înseamnă a aspira tu realul pentru a crea un vid în care să se instituie ficțiunea verbală. Disciplină în sine, producția literară presupune o disciplină a scriptorului. Acesta nu mai poate fi
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
obiectele percusive și cele percutate conține o potențială surpriză, ritmurile se dezintegrează și se realcătuiesc asemenea unor șuvoaie de munte, tobele, cinelele, dar și suporturile lor sau obiectele înconjurătoare devin pretexte pentru comentarii sonore - nu lipsite de accente umoristice! - pliate efluviilor melodico-armonice ale pianului și contrabasului. Un recital reușit, nu prin efecte grandioase, ci prin asumarea intimității, în consonanță cu însăși ambianța cu totul aparte a acestui festival.
Vechiul Castel Bran ca nou tărâm jazzistic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3196_a_4521]
-
Simuț pare a ilustra în modul cel mai convingător tipul criticului ardelean marcat de spirit metodic, riguros, aplicat, oarecum obedient în fața "obiectului" de studiu, ba chiar înclinat să-și estompeze cu bună știință afectivitatea, să-și pună în umbră propriile efluvii sentimentale, în beneficiul exactității și obiectivității interpretărilor. Există însă, în cadrele unei astfel de - inevitabil aproximative - clasificări, dincolo de acest gen proxim al solidarismului de stirpe ardelenească, grav și precis, și o netă "diferență specifică", prin care criticul se detașează în
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
întinzând obișnuita sa pânză relațională și arătându-se (ca în mai toate romanele scrise) sensibil la farmecul feminin. Argumentul lui în acest sens e imbatabil: ,oameni suntem și trist ar fi să nu ne lăsăm influențați de farmecul ațâțător al efluviilor singurului sex opus" (p. 55). Odată cu Dalia-Marlena, seducătorul personaj feminin, libertin și pasional, al cărții, apare însă o problemă a cărei rezolvare pretinde multă abilitate. Fără plapuma acoperitoare a ficțiunii, în care orice experiență erotică poate fi expusă direct, amplificată
La anul la Ierusalim by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10844_a_12169]
-
de noi... Îi voi agăța sfinte inimioare pomului veșnic viu al vieții, brad verde speranță, câte una pentru fiecare și aprinse vor fi iubirii ce-ncepe să bată unison dragostea adevărată, de Sărbătoare... vor lumina cum n-au crezut vreodată, efluvii Și-n vârf o stea vie îi voi pune, călăuza pentru Betleem, strălucirea magii să i-o vadă, răsăritului să ne adune și enigma Nașterii Lui s-o cântăm colinde, la mine, la tine, la noi... Cu-n sipet de
CRĂCIUN DE SĂRBĂTOARE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385068_a_386397]
-
colorată. Să-mi spui părerea ta!!!Poți să-i alegi și un nume...dar să mi-l comunici și mie!! -Cum să nu!! se alintă ea și după ce ia cadoul părăsește dreaptă, imperială, încăperea. Ștefan rămâne singur, doar cu acele efluvii de parfum îmbietor care o particularizează doar pe ea și simte un gol în stomac. Ar fi vrut să-i strângă mâna, să-i simtă căldura, să o atingă în materialitatea ei. Ceva nedefinit l-a oprit din elan. Efectiv
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
Barceló ne poate ajuta... Gustavo Barceló era un vechi coleg al tatei, proprietar al unei librării cavernoase de pe strada Fernando, aflată În fruntea frunții tagmei librarilor de modă veche. Trăia de-a pururi atașat de o pipă stinsă ce emana efluvii de piață persană și se descria pe sine ca fiind ultimul romantic. Barceló susținea că În genealogia sa exista o Înrudire Îndepărtată cu lordul Byron, În pofida faptului că el era de fel din localitatea Caldas de Montbuy. Probabil În intenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
de slavă, iar faptul de a o vedea Înălțîndu-se deasupra claviaturii, cu o urmă de zîmbet și cu capul aplecat Într-o parte, Îmi inspira o viziune cerească. Mă pregăteam să-mi dreg glasul pentru a-mi anunța prezența, Însă efluviile de Varón Dandy m-au dat de gol. Clara puse capăt concertului de Îndată și un zîmbet rușinat i se schiță pe chip. — Pentru o clipă am crezut că e unchiul meu, Îmi zise. Mi-a interzis să-l cînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
fluide. Iar când, târziu, prin trude-ndelungi și fir cu fir Au strâns în năvi de gheață un fabulos Ofir, Pornesc, pline de spornica lor muncă, Pornesc să-și întrunească ascunsele comori, Și peste mări de umbră și liniște, aruncă Efluviile unor neprihănite zori. PENTRU MARILE ELEUSINII Când calda strălucire a lunilor toride Va prinde să decline, când soare potolit Spre golfuri de-ntuneric va luneca, trudit, Își va rosti chemarea din nou, Eumolpide... La vorba lui, pătrunsă de-un tăinuit
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Heladei, Un clocot peste care strident, străbătător, Vibrează-nfricoșata chemare a Menadei. "El, El aprinsa torță al cărei scrum sunteți, În vinul desfătării, aleargă să vă scalde, În vinul viu și tare al noii sale vieți... Mulțimi prinse-n vâltoarea efluviilor calde O, voi înfiorate noroade, la pămînt! Zdrobiți centura ființei, topiți-vă cu glia; Iar peste lutul umed și trupul vostru frânt, Enorm și furtunatec să freamăte Orgia!" NIETZSCHE Războinic dur și aprig cuceritor de zări, Să fi-ntreprins asaltul temutelor
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
privitor la cartea recent apărută semnată de Ion Lazu , gândul m-a dus fulgerător spre serialul Memorialul durerii - realizat de curajoasă, talentata, demnă de respect realizatoare de televiziune Lucia Hossu Longin. Acest serial de televiziune foarte documentat și cu un efluviu de comentarii izvorât din adâncul unei conștiințe nealterate de infuziile propagandistice din perioada comunistă, pe lângă faptul că au emoționat acea parte a populației provenită din victimele regimului (ori pe urmașii acestora) și pe cei cu sufletul nevândut, a reprezentat totodată
ION LAZU ŞI ODISEEA PLĂCILOR MEMORIALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364406_a_365735]
-
un fel de lumină în ei, calcă toată viața pe câmpii îmbrăcare în aur, pe umeri le cresc grădini înflorite de crini, și au o toamnă imensă luminată în piept, de parcă sufletul le-ar fi un nor auriu care emană efluvii. Cu zâmbetul lor înălțându-li-se pe chip tot timpul ca un porumbel, care le face ochii vii ca niște iazuri limpezi în cap, au tot timpul o vorbă bună pentru tine. Dacă ai nevie de ceva, sau, Doamne ferește, te
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
să o colinde isteț cunoaște cum toate au rost în satul de case din lut coase și ascultă plânsul pădurii-surori torsul pisicii amețește tăcerea tinerețea ei strat cu flori doarme in cimitirul rebel planeta numără stele iluzorii orașul bulversant revarsă efluvii magme pe cer palpâie singurătatea cercului elitist pereții camerei pictează erezii ea dansează privindu-și armoniile în oglinzi dizarmonice trenul se târăște pe sine patetic lacrimile sufletelor gemene ard constelații Referință Bibliografică: (St)ele șerpuind / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN
(ST)ELE ŞERPUIND de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367913_a_369242]
-
tochituri și poale-n brâu, din viața noastră și, culmea, nici nu murim! Ba, mai mult, pe la sfarsitul mesei, prindem oarecare drag de namila și ne simțim chiar roși de o curiozitate specific urbană. Se pare ca balenă răspunde normal efluviilor de simpatie pentru că, la un moment, dat mă bate pe spate și-mi spune: - Acu c-ai mâțu’ chișcî și io am terminat pi la bucătarii, ai și mai stăm di vorbi așa că oaminii! Se așează pe un scaun care
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > MONOCOLOR Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2107 din 07 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Strivesc în coapse boabe de incest al mării cu un fluviu sinuos. Și mă hrănește iarăși un agrest efluviu evadat din curios baraj în care peștii se-mpreună cu broaștele și mizantroape știuci. Încerc să-mi torn pe buze mătrăgună, Din rugii emotivi ce mi-i arunci. În dimineți de toamnă reci, fac crize. Îngrop nisipuri în genunchiul stâng
MONOCOLOR de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350250_a_351579]
-
violete, pajiști terestre și preerii subacvatice, reale ori visate, cu regiuni hiperboreene sub zapezi, primind reflexele aurorelor boreale ghicite, si cu regiuni tropicale, luxuriant populate de păduri virgine cu flori carnivore și păsări multicolore, în văzduhul greu de miresme, de efluvii și zumzete.Dacă pictură este sinestezie, adică producere a unor complexe de senzații, venite pe calea tuturor simțurilor, printr-un excitant doar optic, - semnalul cromatic, - artă acestei artiste este intr-adevar pictură, de vreme ce trezește atâtea asociații și senzații concordante, atâtea
VIRGINIA BAZ BAROI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365012_a_366341]
-
vrei, am să colorez nopțilecu aurora născută în gene,cu șoapta izvoarelor... XXII. POPAS ÎN DOI, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1211 din 25 aprilie 2014. popas în doi Să stăm așa, iubito, sub lumina cuvintelor noastre ca efluviile ce din noi izvorăsc să străbată sferele lumii și să fim două universuri într-unul singur iar mâinile noastre pline de cuvinte și doruri să scrie arpegii fremătând de minuni. Să stăm așa sub vraja cuvintelor ce încă nu le-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > NEVOIA DE NORMAL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 191 din 10 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Nevoia de normal Plutim în evanescență. Inutil și păgubos. Revoluția victorioasă a revărsat în noi, efluvii de speranță. În tranșeele fricii se sapă vârtos...Îmi închipui un scenariu în care acestea ar fi aidoma „subteranelor” ceaușiste care ar eroda însă sufletele, fibra noastră de români viguroși, și pe care le-ar restrânge la subțirimea pânzei de
NEVOIA DE NORMAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366691_a_368020]
-
asemenea culorilor spectrului, care, deși sunt successive, se topesc una în alta. După moartea biologică, nefes, ruah și nesamah se separă de trup și se înalță, fiecare în sfera de unde a venit” (cf. www.opal-astre.ro) „Până la blânda chemare/ a efluviului Tiferet,/ împodobite de planete/merg pe urmele însângerate/ale lui Iosif din Arimateea/ să umplu drumul cu plânset,/ suflete sihastre” („sihastru” - sinonimul Inițierii) - (cf. Trecerea Eului, p. 34). ...Din aceste izvoare pur spirituale, pline de Otrava Regală a Adevărului Ultim
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
abstrusă, cu irizări de descripție fantastă, dar și sugestie spiritualistă, versuri în spatele cărora veghează o notă rafinată despre raporturile sale cu existența și cu poezia. Structura sufletească, microcosmosul pe care îl clădește se revarsă cu sonoritățile ineluctabile, cu tot, în efluviile unui lirism pregnant, dobîndind prin acest cadru o rezonanță sporită. Jocul subtil dintre confesiunea plină de sinceritate și măiestria interesantă a registrului liric creează o atmosferă de luptă permanentă cu sinele. Fiecare poem se afirmă, țîșnește vulcanic și impetuos, înclinarea
CARMEN TANIA GRIGORE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350619_a_351948]
-
poemelor consună ritmurile ființei și al cosmosului sugerat de tablourile lui Mihai Cătrună, împreună sugerând o renaștere a spiritului în viziuni boreale, de Eden feeric, în care descifrăm și sugestii ale benedicțiunii. Lumnea lor este întruchipată, prin fuziunea umanului cu efluviile primare, ce pare antropomorfizată, reorganizată într-un cosmos, ce-și are originile în Grădina Edenului. Extazul, iluminarea, simbolistica, transfigurarea iau forme ale exorcismului, ale mântuirii ființei, printr-un fel de coagulare eminesciană a simțurilor, ce captează fizionomia tentaculară a lumii
POEZIA CULORILOR ÎN ALCHIMIA VERSURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351581_a_352910]
-
locuitoare în Lugano, Elveția. Prietenia s-a cimentat pe baza existenței unor virtuți literare de ambele părți, dar și profilului moral al celor două partenere. Posesoarea unei „eredități atât de tulburătoare, de amestecată, în care se simte sângele tatălui chilian, efluviile rusești ale liniei materne, reminiscențele poloneze și germane din familie, dar având și acces prin educație, prin studiu, prin locuire, la atâtea limbi și culturi, - germană, franceză, italiană, helvetă - mai fiind în contact și cu atâtea medii” , rămâi uimit cum
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]