192 matches
-
L., 1972, „Self-Fulfilling Prophecies in the Classroom: Theachers’ Expectations as Unintended Determinants of Pupils Intellectual Competence”, in Miller, A.G. (ed.): The Social Psychology of Psychological Research, New York, The Free Press, pp. 415-437. • Rudică, T., 1979, Eu și celălalt. De la poziția egocentrică la poziția altruistă, Editura Junimea, Iași. • Rudică, T., 1990, Maturizarea personalității, Editura Junimea, Iași. • Rutter, M., 1980, Changing Young in a Changing Society, University Press, Harvard. • Sălăgean, V., Titieni, D., Vinti, I., Costin, M., 1997, Adolescentul, familia și reproducerea, Ed.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
furnizează așadar un veritabil vademecum al gândirii hedoniste: să iubim ce ni se întâmplă; să nu ne pierdem în trecut sau în viitor; să ne bucurăm de clipa de față; să transformăm negativul în ocazie a pozitivității; să evităm viziunea egocentrică asupra lumii și a lucrurilor; să ne măsurăm suferința cu cea a aproapelui nostru. La toate acestea se adaugă practicarea filosofiei ca șansă de purificare, de înțelepțire și de reconciliere cu sine, cu ceilalți și cu lumea. Preocupându-ne de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
din punct de vedere economic, de statele emergente. Turcia este unul dintre cei trei pivoți ai spațiului geopolitic european, alături de UE și Rusia. După anul 1989 (încetarea Războiului Rece și „perimarea umbrelei americane”), Turcia și-a propus o politică proprie, egocentrică, naționalistă, foarte sigură pe sine, o atitudine externă mai energică, dublată de securizarea piețelor în favoarea industriei proprii aflate în expansiune. Ca reacții la procesul de globalizare sunt evidente următoarele preocupări: extinderea orizontului opțiunilor diplomatice pentru clarificarea rolului Turciei în lume
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
să conteze, procesele psihologice care contribuie la aceasta fiind proiecția propriilor intenții asupra celorlalți (mai mare, în cazul celor similari decât a celor nesimilari) și credința că votul propriu contează indiferent de comportamentul de vot al celorlalți (ambele sunt mecanisme egocentrice) (Acevedo și Krueger, 2004). În cazul României studiile sunt relativ mai puține, dar consonante. Pe baza acestora, este de așteptat ca tipul de alegător „non-vot” să caracterizeze într-o măsură mai mare persoanele tinere sau în vârstă, cu venituri mai
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Dacă ar trece de la nivelul declarativ (așa cum se întâmplă în self-report) la nivelul observației comportamentale, în contexte relevante, altele decât cele profesionale, cercetătorul ar putea eventual să constate că, în realitate, persoana investigată a devenit de-a lungul timpului extrem de egocentrică. În acest caz, rămânând la aspectul de formă (comportamentul extern), am putea obține fidelități foarte mari, dar având acces la conținuturi (experiența subiectivă autentică), ne-am putea da seama ce eroare grosolană am săvârși acordându-i altruismul ca trăsătură consistentă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
membrilor comisiei, creând o mai mare suprapunere conceptuală (și metodologică) și mărindu-i astfel potențiala comunicabilitate față de respectiva audiență. Oricare ar fi audiența, cea mai mare greșeală pe care o puteți face este să compuneți un raport dintr-o perspectivă egocentrică. Această greșeală va apărea dacă vă Întocmiți raportul fără a identifica o audiență anume sau fără a Înțelege nevoile specifice ale acesteia. Pentru a evita acest lucru, o sugestie ar fi aceea de a identifica audiența, după cum am precizat mai
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
S-au dovedit a fi false reprezentări (mituri): • Persoanele singure sunt mai legate de părinți și rude. Nu s-au constatat diferențe semnificative între „singuri” și „căsătoriți” în ceea ce privește percepțiile și raporturile afective față de părinți și rude. • Persoanele singure sunt mai egocentrice. Dimpotrivă, comparativ cu cei căsătoriți, valorizează mai mult prieteniile și sunt mai implicați în treburile obștești. • Cei singuri au mai mulți bani decât cei căsătoriți. Datele culese arată că nu e adevărat. • Persoanele singure sunt mai fericite. Aici, studiul menționat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nemulțumirii celor din jur; evitarea oprobriului celorlalți și, în consecință, a sentimentului vinovăției; câștigarea și menținerea respectului în grup (morala contractului mutual); evitarea autoblamării. Sintetic, cele trei stadii pot fi descrise astfel: 1. Morala preconvențională se caracterizează prin preponderența concepțiilor egocentrice despre ceea ce este bine sau rău; criteriul fundamental de reglare a comportamentului îl constituie avantajul propriu imediat, gratificația personală. 2. În faza convențională, principiile morale sunt percepute și acceptate ca fiind obiective, imuabile și eterne, neputând fi schimbate prin intervenția
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de a acapara pentru sine, de a păstra; ea reprezintă un atașament normal pentru „a avea” în sensul strict material; hipertrofia Eului se referă la constituția paranoică și se manifestă prin egoism, egocentrism, autoerotism, autofilie, narcisism, psihorigiditate, orgoliu nemăsurat, posesiunea egocentrică narcisică; ea reprezintă o afectare a lui „a fi”; competiția sau „situația-cheie” se caracterizează prin dorința de afirmare, de dominare, invidie, ură, gelozie, înclinarea către agresivitate; ea este legată de situația ontologică „a face”. Întrucât suferința este axa experiențelor patice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
contextul sociocultural, temerilor endemice, atitudinii individualiste și pe cel referitoare la relația de grup, conflictul de valori și lipsa cadrelor de referință, condiționarea, prejudecățile, diferențele culturale, frica de confruntare, agresivitatea, competiția, rezistența la schimbare, lipsa de încredere în sine, comportamentele egocentrice, necunoașterea de sine, sentimentul de incompetență, subiectivitatea, nerealismul, pasivitatea excesivă, lipsa comunicării, marginalizarea. Să nu ne izolăm și să nu izolăm pe alții, și să fim dependenți doar de ambiția de a duce până la capăt realizarea unui vis frumos - punerea
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
își imaginează boala și capacitatea sa de a înfrunta această boală. Barrucaud - citat de Păunescu Podeanu - subliniază faptul că intrând în boală, bolnavul părăsește logica obișnuită și pătrunde într-o lume „irațională”, dominată de logica instinctelor și afectivității, o lume egocentrică. Boala reprezintă pentru organism o agresiune deosebită cu importante consecințe. Individul realizează pe plan psihologic boala ca pe o agresiune, ca pe un stres contra propriei persoane, ca o stare de insecuritate sau dezastru. Pacientul poate reacționa la boală prin
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
față (1984) și mai ales cu Ochiul atroce (1985) aproape nimic nu mai este „odihnitor” în poezia scrisă de U. Nu numai apariția generației ’80 dictează adaptarea la poetica durității citadin-nevrotic-ludic-subversive, dar însăși trecerea poetei înspre altă vârstă prevestea regresiunea egocentrică și inaugurarea unui soi de anatomie a singurătății: „Retrage-te în tine, sărbătoare,/ singurătate, ține-mi ochii goi,/ văd ceea ce visez că văd, e bine,/ un râu de miere curge în noroi.// Simt lanțul moale, sunt verigi de cârpă/ și
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
este universul și, în particular, natura din jur; satul de sub zăpadă simbolizează satul moldovenesc, un spațiu originar încărcat de istorie (în Balade sunt evocați Ștefan cel Mare, Eminescu, Barbu Lăutaru, Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos). Prozatorul propune o viziune animistă, antropocentrică și egocentrică. Dacă în Balade cel care inițiază dialogul cu micul cititor este însuși autorul, în celelalte culegeri de miniaturi și nuvele eul-narator devine copilul. Felul de a metaforiza (de a personifica, hiperboliza și diminutiva) este specific artei sale literare. Surprizele metaforice
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
devin dominante. Familia, modelul comportamental al părinților, stilul educativ, școala, climatul conjugal și profesional, au funcții de socializare primară a copilului și de stabilizare a personalității adultului. Analiza trecerii la actul homicidar, surprinde momentul impactului dintre personalitatea orientată antisocial (egoistă, egocentrică, indiferență afectivă, labilă) și situația concretă de viață, care crează premisele trecerii la act. În procesul psihologic de deliberare și opțiune, pentru o anume variantă de comportament, intervin criterii motivaționale (mobil și scop), valorice (semnificația juridică a faptei), morale, afective
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
ascundă o nemaipomenită vanitate și agresivitate. Pentru acești „ambițioși” viața este o luptă nesfârșită În care, firește, ei Întâmpină noi dificultăți, ce le crează o tensiune implacabilă, iar adevăratele bucurii ale vieții le sunt răpite. „Esențială pentru vanitos este orientarea egocentrică, permanenta Încercare de a-și Înălța propria personalitate În fața semenilor săi. Îi stă În caracter să rămână În expectativă să Înhațe tot ce poate fi Înhățat. Lui i se opune tipul de om care de-a lungul vieții Își pune
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
la frustrarea personalității și apariția unor tulburări specifice la nivelul acesteia, a Eului personal. K. Jaspers afirmă că istoria individuală a unei persoane se face în afara ei. În sensul acesta viața trebuie înțeleasă ca fiind o construcție atât autonomă și egocentrică în asimilarea obiectului, cât și socializată în ceea ce privește coexistența și conviețuirea ei în lume. Se desprinde de aici faptul că în cazul reacției participă atât persoana, cât și experiența de viață a acesteia. Reacția trebuie considerată, în acest caz, ca un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
că niciodată nu se simt bine, dar nici nu le merge prea rău”. Această „imagine clinica” a „bolnavilor dificili”, traduce o personalitate de tip senzitiv, hiperemotivitate, imaginație crescută și hiperproductivă, o mare sugestibilitate, toate la un loc dominate de preocuparea egocentrică excesivă, centrată pe propriul corp. Am putea afirma că ne aflăm în fața unei categorii particulare de „suferințe psihogene”, centrate tematic pe propriu corp. O patologie în care „imaginea corporală” este permanent amenințată de „pericole” reale, dar mai ales imaginate de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
golirea interioară a persoanei, slăbirea acesteia, dependență și pasivitate; discontinuitatea conștiințelor, a responsabilității, imaturitate și regresiune; caracterul superficial al emoțiilor și sentimentelor, epuizare, pierderea capacității creatoare, a inițiativei; slăbirea sentimentelor altruiste, de compasiune, milă și solidaritate afectivă; ]nchiderea în sine egocentrică, cultivarea intereselor egoiste materiale, duritate, agresivitate etc.; transformată într-un „automat uman”, persoana va deveni ușor manipulabilă, sugestibilă, sensibilă la efectele propagandei, ale mass-mediei, pierzându-și identitatea și valoarea. Criza psiho-socială Pe fondul transformărilor sociale și istorice se profilează tabloul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
A murit însă după doi ani. Rămași prea singuri în apartamentul cu chirie crescută și greu de întreținut, ne-am mutat. Începuseră iarăși anii „grei” - ai nebuniei Dictatorului după vizita în China «Revoluției culturale», ai economiilor la sânge, ai megalomaniei egocentrice și cinicei nepăsări față de mase, cu «strângerea șurubului» la cultură, știință, învățământ, cu noile marginalizări și tot cortegiul. Am părăsit «Casa» ca pe ultima relicvă scumpă a familiei, șí aceasta dispărută treptat. Iar «Casa» a murit în 1984, sub buldozerele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
al nereușitei sau al inadaptării școlare și desemnează, în accepțiunea lui E. Bleuler, o trăsătură psihoafectivă particulară, caracterizată prin profunda interiorizare a ideilor și a sentimentelor proprii. Această repliere totală asupra propriei lumi subiective este însoțită de o gândire necritică, egocentrică (ruptă de realitate și dominată de fantezie și reverie), care debutează de obicei precoce (aproximativ la vârsta de 2‑3 ani); copilul refuză contactul cu persoanele și situațiile externe, refugiindu‑se în lumea sa lăuntrică în care își satisface dorințele
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
activitate ce reprezintă cam 120 de procente din venitul său anual. El este capabil să conducă un centru de calcul sau să fie șeful echipei de programare sau de exploatare a sistemului. Motivația faptei sale poate fi una de natură egocentrică sau, altfel spus, în virtutea poziției pe care o ocupă, consideră că este normal să execute lucrări personale în sistem, să vândă soft sau orice altceva. Hackerul este tot bărbat, între 14 și 25 de ani, deși s-au descoperit și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Psalmii lui David ne-o arată. Acceptând liber spovedania, vom recunoaște că izolarea atomistă sau autarhică a individului conduce spre catastrofă. Omul, atunci când se mărturisește, contestă mitul arogant al infailibilității. Astfel practicată, pocăința încetează să fie un act de mărturisire egocentrică, preocupată de grabnica dobândire prin asceză a unor virtuți subiective, însă indiferentă la soarta lumii pentru care Hristos, chip de rob luând, a suferit moarte pe cruce. Îndată ce constituția eclezială a persoanei este prezentă în gesturile oamenilor, revelația catolicității vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Mai pe malul Someșului, Cântec la lună, Cântec despre mineri, despre odihnă și despre mare etc. etc. Prezența continuă și explicită, emfatică a poetului, devine până la urmă obositoare, devine o poză, un ritual, o manieră. Printr-o astfel de excrescență egocentrică, Baconsky „izbutește” să vorbească mai mult despre sine și chiar și Într-o poezie Închinată Revoluției din Octombrie, Întunecând astfel, prin viziunea sa subiectivistă, măreția temei tratate. (Ă). Cum se explică această deficiență a poeziei lui Baconsky? (Ă). La rădăcina
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în prezent și în lucruri. Există, spune Bachelard (1960), o posibilitate de a lărgi și adânci reveria, și anume lectura, întrucât „cărțile ne sunt adevărați maeștri de visare”. Imaginile noastre sărăcăcioase sunt prin ea îmbogățite, iar noi ne depășim reveriile egocentrice. Lectura poeziilor trezește în noi „o stare de nouă copilărie”, fiind întru totul adevărat că „reveria unuia declanșează reveria celuilalt”. Există „familii de visători ale căror reverii se consolidează unele pe altele... Și, în acest fel, marii poeți ne învață
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Ne vom găsi atunci în fața unor opere aflate undeva între reverie și creație (ceea ce se cheamă „literatură de citit în tren”), pe care Freud (1908c/1985) le descrie cu malițiozitate. În această literatură sunt reluate ca atare toate elementele reveriei egocentrice. Eroul este invincibil și perfect, totul îi reușește, iar personajele care îl înconjoară sunt fie întru totul bune și devotate, fie pe de-a-ntregul rele (dușmanii săi). În fond, avem de-a face cu o copie fidelă a unui „vis
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]