70 matches
-
și am reluat vorba: De fapt, acest gând l-am mai mărturisit și altă dată. Așa că, dacă am să-l mai spun și acum n-a fi cu supărare. Supărare nu încape, fiule. Spuneam că sfințiilor lor călugărilor, în frunte cu egumenii, le este mult mai ușor să administreze o dugheană, dacă se poate să fie chiar cârciumă, cum am mai arătat, decât o moșie. De data asta, e vorba de faptul că în iulie 1752 (7260) egumenii de la toate mănăstirile din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
călugărilor, în frunte cu egumenii, le este mult mai ușor să administreze o dugheană, dacă se poate să fie chiar cârciumă, cum am mai arătat, decât o moșie. De data asta, e vorba de faptul că în iulie 1752 (7260) egumenii de la toate mănăstirile din Iași închinate Ierusalimulu, în frunte cu protosinghelul Pricopie, egumenul Galatei, au întocmit un zapis lui Toader Gheuca „logofăt ot vistierie” pentru moșia Șătrăreni a mănăstirii Sfântul Sava, pentru care acesta a plătit „doaă suti lei” De ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lui vodă, să ne tălmăcim, dragule.” Odată cu ultimul cuvânt, bătrânul mi-a pus în față scrisoarea voievodului. Încep să silabisesc plin de curiozitate și amărăciune: „Sfinția ta părinte mitropolit, împreună cu sfinția ta părinte Levis și cu sfinția lor episcopii și egumenii ce se află aici să vă adunați să faceți săbor și cum a porunci sfânta pravilă bisericească...să hotărâți și să dați în scris, iscălinduvă, însemnând din cuvânt în cuvânt capetele pravilii, ca să să vază...de iaste volnic ca să să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
domnească, astăzi este ultima clădire cu o astfel de arhitectură și destinație pe care o mai găsim în țara noastră. În colțul opus palatului domnesc se află o clădire destinată chiliilor părinților. Ea imită casele din secolului al XVI-lea. Egumenia construită în 1670 este lipită de zidul de incintă. Are o sală în stil gotic care a fost amenajată pentru întrunirea sfatului țării și pentru alte întâlniri oficiale ale domnului, atunci când stătea în mănăstire. Clădirea are două balcoane cu scări
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
spațiul din mijloc să rămână liber și să poată asigura staționarea și circulația oamenilor din garnizoană și punerea cailor la conovețe. Fotografiile vechi ne dezvăluie existența pe latura de sud a unui al doilea palat între turnul de intrare și egumenie, palat ce s-ar fi ridicat la mijlocul secolului al XVIII-lea. Ruinele palatului au fost înlăturate în timpul restaurărilor din secolul al XX-lea. Nici casele unde a funcționat tipografia în limba greacă nu mai există astăzi. Datorită ctitorului și talentului
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în: ,,Buletinul Monumentelor Istorice”, VI, 1916, p. 146 footnote>. În secolul al XVII-lea, dealul a dat numele noii zidiri. Gheorghe Duca Vodă, zidind pe locul cetățuiei, unde fusese vechea biserică a celei dintâi așezări, biserică nouă, palatul și bucătăria, egumenia, între anii 16691672. Cercetările arheologice mai vechi și mai noi, au scos la lumină că la Cetățuia, ca și în alte multe locuri, sunt urme de civilizație omenească din paleolitic și până în pragul secolului nostru. Acestea sunt ,,obiecte casnice, unelte
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
2 galbeni și jumătate. Mănăstirile se scuteau de orice dări și pentru vitele pe care le dețineau; ele urmau să încaseze goștina obișnuită de oi, moscuri și desetina de stupi. În satele lor nu aveau voie să intre slujbașii satului, egumenii păstrându-și dreptul de a judeca și sancționa orice delict sau infracțiuni, în afară de furturi și de omucideri. Un beneficiu în plus era și scutirea tuturor locuitorilor din satele mănăstirilor de cai de olac, de podvezi și de toate angaralele. La
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
că numai un om de talia lui Gligorie Cornescu putea realiza un edificiu care să corespundă exigențelor unui ctitor precum Gheorghe Duca. El a realizat într-un perimetru aproximativ poligonal, un ansamblu construit ce cuprindea următoarele componente: biserica, casa domnească, egumenia, arhondaricul, turnul clopotniță și patru turnuri pe colțuri, cuhnea și o clădire amplasată pe latura de vest care s-a prăbușit în primele decenii ale secolului al XVIII-lea dimpreună cu zidul. „Dimensiunile acestor edificii în cadrul Mănăstirii Cetățuia pun în
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
care dau în pridvorul mic, ocupă restul aripii stângi; trebuie remarcat la încăperea din stânga acestei de a doua tinde, că cilindrul bolții este pătruns la mijlocul lungimii sale de un cilindru mai mic, formând astfel o lunetă cilindrică. Toate bolțile palatului egumeniei sunt interesante atât cele pentru locuit, cât și cele de la pivnițele în două etaje. Ușile de intrare în clădire sunt decorate cu chenare. Zidurile egumeniei sunt groase de 1,4 metri, arhitectura este de inspirație bizantină și cu o ornamentație
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lungimii sale de un cilindru mai mic, formând astfel o lunetă cilindrică. Toate bolțile palatului egumeniei sunt interesante atât cele pentru locuit, cât și cele de la pivnițele în două etaje. Ușile de intrare în clădire sunt decorate cu chenare. Zidurile egumeniei sunt groase de 1,4 metri, arhitectura este de inspirație bizantină și cu o ornamentație în care predomină goticul; chenarele de la uși și ferestre sunt din piatră sculptată cu elemente gotice. Cele două încăperi ale pivniței subterane sunt spațioase, înalte
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
footnote Dan Bădărău, Ioan Caproșu, op. cit., p. 239 footnote>. Fotografii de la sfârșitul secolului al XIX-lea ne dezvăluie existența pe latura de sud a unui al doilea palat, pe atunci deja în ruine, ce se înălța între turnul clopotniță și egumenie. Această clădire după stilul său cu parter și etaj, cu ferestre mari și numeroase, dispuse în ordine, care se aseamănă mult cu fosta clădire a Arhivelor Statului (...) de la Golia, aparține unei epoci mai târzii, și anume sfârșitul secolului al XVIII
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
parter și etaj, cu ferestre mari și numeroase, dispuse în ordine, care se aseamănă mult cu fosta clădire a Arhivelor Statului (...) de la Golia, aparține unei epoci mai târzii, și anume sfârșitul secolului al XVIII-lea. Se presupune că a fost egumenia mănăstirii într-un moment în care vechea egumenie era în stare de ruină și era considerată prea necorespunzătoare vremurilor pentru a fi restaurată”<footnote Ibidem footnote>. Ruina a fost înlăturată cu ocazia restaurărilor de la începutul secolului al XX-lea, iar
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dispuse în ordine, care se aseamănă mult cu fosta clădire a Arhivelor Statului (...) de la Golia, aparține unei epoci mai târzii, și anume sfârșitul secolului al XVIII-lea. Se presupune că a fost egumenia mănăstirii într-un moment în care vechea egumenie era în stare de ruină și era considerată prea necorespunzătoare vremurilor pentru a fi restaurată”<footnote Ibidem footnote>. Ruina a fost înlăturată cu ocazia restaurărilor de la începutul secolului al XX-lea, iar spațiul a rămas acum gol. Dacă vitregia unor
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
aceea,... de va fi și voie înălțimii tale, ca să să orânduiască egumenu la această mănăstire Aron Vodă și după orânduiala și a altor mănăstiri închinate, să să scrie la dumnealor epitropii sfintei mănăstirii Halchi, ca să i să trimită carte de egumenie”... “1787 iuni 11”. ― Acum se cade să vedem ce hotărăște vodă la 1787 iunie <după 11>, fiule. ― Apoi, părinte, din câte hotărâri voievodale luate în urma unor anafore am citit, nu cred să fi găsit vreo una în care vodă să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
precizarea egumenilor greci din “tocmala” cu cizmarul Gligorașco?: “și să-i fie lemnul dughenii moșie în veci”. ― Vrea să pară că îi acordă bietului cizmar o danie, cu toate că și ultimul cui din acea dugheană era plătit de el. Pe deasupra, spun egumenii greci: “iar el să aibă a da chirie de an câte doi lei de loc”, cu toate că tot ei au recunoscut că: “fiind acestu loc pustii de atâta samă de vreme și neavându m(ă)n(ă)stire nici un folos”. ― Fiule
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
egumăn pi popa Ionichie... cu această tocmală: el să aibă a trimite câte triidzăci de lei bătuți în tot anul,... fără nici o prici, iară părinții de la Xiropotamo să n-aibă a-l schimba până la moartea lui”... ― Mai pe înțelesul tuturor, egumenia se “cumpăra”, părinte. Și nu ieftin. ― Vorbăria despre egumeni se întețește. Cred că tebuie să vedem ce “afacere” fac și alții. Iată, așa de-o pildă, la 6 aprilie 1733, “Egumenii de la svintel(e) măn(ă)stiri care sântu suptu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
-l schimba până la moartea lui”... ― Mai pe înțelesul tuturor, egumenia se “cumpăra”, părinte. Și nu ieftin. ― Vorbăria despre egumeni se întețește. Cred că tebuie să vedem ce “afacere” fac și alții. Iată, așa de-o pildă, la 6 aprilie 1733, “Egumenii de la svintel(e) măn(ă)stiri care sântu suptu ascultare Sfântului Mormântu aici, în Ieși: anume: Nectari egumen ot (de la) Gălata, și Paisâi egumen ot Barnovschii, și Daniil egumen ot Svetii Sava și Nechifor egumen ot Bârnova” scriu: “Facem știre
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
S-o auzim, dragule. ― Să vedem ce se petrecea în acele vremuri la Sfântul Mormânt. ― Ai gânduri mari, fiule. ― Să încercăm, părinte. Pentru început, la 1 iulie 1693, aflăm de la “Io Constantin Duca voievod” că: “vinit-au... înaintea domniei mele... toți egumenii de pre la toate sv(i)tele mănăstiri ce sintu într-această țară... închinate la sv(â)nta cetate a Ierusalimului,... mănăstire Galata... făcută de Pătru (Șchiopu) vodă fiiul Mihnei vodă,... mănăstire a răposatului Barnovschie vod(ă)... den târgu de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sunt reprezentate medalistic. Au rămas, cu modificările făcute în timp, să ilustreze zestrea edilitară a secolului al XVIII-lea ieșean casa spătarului Dimitrie Beldiman, din strada Săulescu, palatul Sturdza, înglobat ca aripă a clădirii Seminarului „Veniamin Costachi”, din vecinătatea Mitropoliei, Egumenia de la Golia, în care au funcționat Arhivele Statului, palatul „Cuza”, actualul Muzeu al Unirii, casa Catargi de la poalele Copoului, în care a funcționat Trustul de construcții, casa logofătului Nicolae Canta, care găzduiește Casa Universitarilor, vechea clădire a Institutelor Unite, aflată
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
sunt reprezentate medalistic. Au rămas, cu modificările făcute în timp, să ilustreze zestrea edilitara a secolului al XVIII-lea ieșean casă spătarului Dimitrie Beldiman, din strada Săulescu, palatul Sturdza, înglobat că aripa a clădirii Seminarului „Veniamin Costachi”, din vecinătatea Mitropoliei, Egumenia de la Golia, în care au funcționat Arhivele Statului, palatul „Cuza”, actualul Muzeu al Unirii, casa Catargi de la poalele Copoului, în care a funcționat Trustul de construcții, casa logofătului Nicolae Cântă, care găzduiește Casă Universitarilor, vechea clădire a Institutelor Unite, aflată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]