KorAP: Find »[drukola/base=eleat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

79 matches

Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394

dimensiunea sa antinomică / 61 1.5. Sensul paradoxal al culturii. Antinomia ideii de stil / 66 1.6. Metafora și structura sa antinomică / 68 Capitolul 2. Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei / 75 2.1. Lucian Blaga și întâmpinarea eleată a antinomicului / 76 2.2. Kant și Blaga. Metafizică, antinomie și cunoaștere științifică / 79 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale / 89 2.4. Gândirea mistică, coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate / 92 2.5. Blaga și gândirea dialectică

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
al XX-lea. Cum se știe, într-unul dintre capitolele scrierii amintite, mai exact în secțiunea intitulată "Paradoxiile metafizicei", el inventariază câteva contexte din istoria filosofiei în care este tematizat antinomicul și care suportă o comparație cu metoda dogmatică: filosofia eleată, filosofia orientală, filosofia modernă ce stă sub semnul ideii coincidentia oppositorum, filosofia dialectică. Ceea ce voi face în acest capitol va fi o dezvoltare a acestor comparații ale lui Blaga. Însă, nu voi urma decât parțial planul său. Blaga era interesat

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
partea antinomicului, desfășurând și o serie de argumente în acest sens, prin care ia poziție față de adversarii gândirii antinomice. Voi începe cu adversarii antinomicului, pentru a mă opri ulterior la cei care îl integrează. 2.1. Lucian Blaga și întâmpinarea eleată a antinomicului Antinomiile au intrat în atenția filosofiei occidentale foarte devreme, imediat ce vechii greci au ajuns la maturitatea reflecției filosofice. Aceasta se întâmpla în secolul al VI-lea înainte de Hristos, pe fondul disputelor dintre școlile filosofice grecești cu privire la problema raportului

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
cu privire la problema raportului dintre substanța lumii și dinamica ei, dintre persistență și schimbare, dintre unu și multiplu. În special două școli se angajau atunci în dezbaterea de idei: Școala ioniană, al cărei mare reprezentant era Heraclit din Efes, și Școala eleată, prin celebrul Parmenide 243. În timp ce Heraclit afirma schimbarea, devenirea, multiplul, Parmenide trecea de partea persistenței, a ființei, a unului. Diferența dintre cele două școli vine din anumite asumpții inițiale divergente. În timp ce gândirea lui Heraclit se dezvoltă pornind de la lumea datelor

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
soluției aporiilor, metoda lui Blaga vine cu o interpretare filosofică a acestora, cu o resemnificare a lor, cu posibilitatea situării gândirii în chiar conținutul contradicției 256, chiar dacă acest lucru o angajează într-o sciziune de sine. Prin delimitarea față de calea eleată, Blaga nu cade în extrema cealaltă (afirmarea concretului ca exclusiv existent și negarea logicului), atitudine pe care a adoptat-o Henri Bergson. Metoda antinomiei transfigurate înseamnă suspendarea logicii, dar nu anularea acesteia. Ea este doar o ieșire în afara logicului (o

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
adoptat-o Henri Bergson. Metoda antinomiei transfigurate înseamnă suspendarea logicii, dar nu anularea acesteia. Ea este doar o ieșire în afara logicului (o ecstazie a intelectului), dar de pe pozițiile logicului. Blaga afirmă că unul dintre filosofii moderni care adoptă această concepție eleată ar fi Herbart și probabil are dreptate. Eu nu voi urmări aici dacă această afirmație este adevărată. În schimb, mă voi opri la o atitudine asemănătoare în fondul ei cu cea a eleaților, extrem de importantă pentru gândirea modernă, pe care

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
fondul ei cu cea a eleaților, extrem de importantă pentru gândirea modernă, pe care o întâlnim la Immanuel Kant. Impactul pe care atitudinea sa față de antinomiile rațiunii l-a avut în istoria filosofiei este, cred, perfect comparabil cu cel al atitudinii eleate. Deși nu vine pe o tradiție eleată, Kant respinge antinomiile din ordinea rațiunii oarecum la fel ca și eleații, prevalându-se de logic. 2.2. Kant și Blaga. Metafizică, antinomie și cunoaștere științifică Unul dintre lucrurile cele mai importante pe

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
importantă pentru gândirea modernă, pe care o întâlnim la Immanuel Kant. Impactul pe care atitudinea sa față de antinomiile rațiunii l-a avut în istoria filosofiei este, cred, perfect comparabil cu cel al atitudinii eleate. Deși nu vine pe o tradiție eleată, Kant respinge antinomiile din ordinea rațiunii oarecum la fel ca și eleații, prevalându-se de logic. 2.2. Kant și Blaga. Metafizică, antinomie și cunoaștere științifică Unul dintre lucrurile cele mai importante pe care le face Immanuel Kant în Critica

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
sociale. Interpenetrarea disciplinelor, Editura Academiei Române, București, 1993. Drăgănescu, Mihai, Ortofizica, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Drăgănescu, Mihai, Profunzimile lumii materiale, Editura Politică, București, 1979. Drîmba, Ovidiu, Filosofia lui Blaga, Casa de editură Excelsior-Multi Press, București, 1994. Dumitriu, Anton, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987. Dumitriu, Anton, Istoria logicii, vol. 3, 4, Editura Tehnică, București, 1997, 1998. Dumitriu, Anton, Soluția paradoxelor logico-matematice, Editura Științifică, București, 1966. Dumitriu, Anton, "Știință și cunoaștere", în Eseuri, Editura Eminescu, București, 1986

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Sergiu Al-George, op. cit., pp. 263-268. 305 Ioana Lipovanu, "De ce nu fixează Lucian Blaga rădăcina gândirii antinomice în metafizica indiană", în Meridian Blaga, vol. II, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003, p. 113. 306 Ibidem, p. 116. 307 Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Cartea Românească, București, 1987, pp. 57-72. 308 Ibidem, p. 62. 309 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 240. 310 Rudolf Otto, Sacrul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996, p. 39. 311 Cf. Evelyn Underhill, Mistica, Editura "Biblioteca Apostrof

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759

își neagă prezența vizibilă pentru a-și proiecta absența pe un fond de posibilitate. Imaginea se desprinde, apofatic, din ceea ce îi face imposibilă ivirea, așa cum mersul nu e decât actul vizibil al unei stări, situația de a sta în trecerea eleată a timpului oprit, scurs în netimp 3. Aici tot ce nu se arată de la sine face imagine, imaginea absenței de imagine, care nu pune lucrurile în perspectiva exteriorului defunct, ci în lumina a ceea ce se vede doar întrucât nu este

Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749

teoria mulțimilor; interd. sistem vs filoz. teoria generală a sistemelor. Același tip de opoziții realizeză termenii Școală/ Școli, care cunosc numeroase reorganizări semantice. Specializarea termenului "Școală" este posibilă numai în combinație cu noțiuni referitoare la istoria filozofiei, la doctrine: Școala eleată, Școala epicuriană, Școala ioniană, Școala sceptică, Școala peripatetică, Școala din Milet, Școala din Baden etc. Un anumit grad de echivoc pare să creeze pluralul generic Școli în sintagme de tipul Școli socratice. Dezambiguizarea sensurilor se realizează la nivelul definiției de

Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363

maniera lui Emil Botta (Regina Nofret, Mască pentru Casandra, A nu fi Julieta), poeme sumbre, peste care parcă plutește un abur rău și care se învârtesc în cerc în jurul aceleiași stări: suferința provocată de o pierdere-absență nenumită. De această ambiguitate eleată, încremenire parcă în dosul unei măști a durerii, T. se dezbară în texte de cu totul altă factură, care continuă linia simplității inițiale, în confesiuni lirice, cu tușe onirice și simbolice: „Și iată, uitarea se-ntoarce.../ De ceață, luntrea e

TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

fără a fi grav sancționat. Este de remarcat că această percepție de dezvoltare a lumii este una tipic occidentală, și că percepție asupra dezvoltării lumii, la orientali este cu mult diferită. Anton Dumitriu pune în evidență în lucrarea sa ,,Culturi eleate și culturi heracleitice"18, deosebirile despre care vorbim. Ciclicitatea celor două tipuri de lumi, indiană și occidentală, poate fi imaginată astfel sub forma a două spirale, ale evoluției sau involuției umane. Pare paradoxal, dar noi, occidentalii, chiar nu putem înțelege

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
I, pp. 33-34; pp. 35-37; p. 40, 47, 49, 51; Thierry de Montbrial, Acțiunea și sistemul lumii, Editura Expert, București, 2003, p. 3, 58, 59; Gheorghe Drăgan, Modele culturale comparate, Editura Institutul European, Iași, 2005, p. 33; Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, pp. 107-110; pp. 115-117; V. Gordon Childe, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1967, p. 35; Nicolae Bagdasar, Scrieri, Editura Eminescu, București, 1988, p. 385, p. 386, p. 407; Oswald Spengler, Declinul Occidentului

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
fie din neștiință, fie din rea-credință, fie din nebunie". Vezi Condiția umană, Editura Științifică, București, 1973, p. 17. 27 Anton Dumitriu crede că occidentul și cultura occidentală se află ,,abia în faza tinereții sale, căutându-și propriile ei coordonate". Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 162. 28 Jean Baechler, Capitalismul, Editura Institutul European, Iași, 2005, vol. I, p. 19. 29 ,,Prin modernitate înțelegem acea întindere de timp care se desfășoară de la cumpăna veacurilor al XVI-lea

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
lui, în orice, dar nu este în el însuși nimic sau aproape nimic. Orientul a avut o viziune inversă: în om se reflectează întreaga existență și pentru a câștiga lumea, individul trebuie să se cucerească pe sine". Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 9. 222 Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 119. 223 Iată cum explică autorul esența cercetării sale și chiar numele cărții pe care am

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
avut o viziune inversă: în om se reflectează întreaga existență și pentru a câștiga lumea, individul trebuie să se cucerească pe sine". Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 9. 222 Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 119. 223 Iată cum explică autorul esența cercetării sale și chiar numele cărții pe care am luat-o în discuție: ,,Cele două curente despre care am vorbit, unul care afirmă iluzia

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
o iluzie. Dimpotrivă, Heraclit se interesează de această mișcare pe care eleații o negau, pentru el toate curg, lumea seamănă cu o bătură fermentată care are nevoie să fie mișcată tot timpul pentru a nu se descompune". Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 123. 224 Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 173. 225 Ibidem, p. 173. 226 ,,În Orient, am văzut, individul nu contribuie la dezvoltarea societății

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
el toate curg, lumea seamănă cu o bătură fermentată care are nevoie să fie mișcată tot timpul pentru a nu se descompune". Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 123. 224 Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 173. 225 Ibidem, p. 173. 226 ,,În Orient, am văzut, individul nu contribuie la dezvoltarea societății. Acesta este încremenit în structura sa eleată, nimic nu-i putea schimba fatalitatea pe care

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
București, 1987, p. 123. 224 Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 173. 225 Ibidem, p. 173. 226 ,,În Orient, am văzut, individul nu contribuie la dezvoltarea societății. Acesta este încremenit în structura sa eleată, nimic nu-i putea schimba fatalitatea pe care o purta cu el de la începutul timpurilor. Condițiile mentalității Orientale au sugerat, ba chiar au impus, singurul efort posibil în condițiile acestea pe care putea să-l facă omul: efortul individului asupra

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
sugerat, ba chiar au impus, singurul efort posibil în condițiile acestea pe care putea să-l facă omul: efortul individului asupra lui însuși, dezvoltarea lui nu prin colectivitatea din care face parte, ci prin propria lui forță". Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 173. 227 ,,În domeniul eticii întâlnim particularități tot așa de interesante (ale creștinismului n.n.). Gândirea nici unei alte culturi nu a reușit să facă o deosebire așa de strictă între determinism și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
asupra "spiritului" în care se realizează activitatea economică este cu totul opus raționalismului". Max Weber, Sociologia religiei, Editura Teora, București, 1998, p. 50. 303 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. I, p. 56. 304 Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 76. 305 Ibidem, p. 77. 306 Anton Dumitriu aduce ca exemple tratatele indiene de logică, începând cu Gramatica lui Panini din secolul al V-lea î.Hr., Tratatul de Logică Nyăya, din

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
76. 305 Ibidem, p. 77. 306 Anton Dumitriu aduce ca exemple tratatele indiene de logică, începând cu Gramatica lui Panini din secolul al V-lea î.Hr., Tratatul de Logică Nyăya, din secolul al III-lea î.Hr. 307 Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 78. 308 În Jean Delumeau, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996, p. 504. 309 Ibidem, p. 26, p. 27, p. 30 310 Ibidem, p. 27. 311 Ibidem, p. 30. 312 Ibidem

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
considerată principiul ,,originar al tuturor lucrurilor încă de pe vremea filosofului grec Pitagora". Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului, Editura Publica, București, 2012, p. 294. 17 Solomon Marcus, Provocarea științei, Editura Politică, București, 1998, p. 122. 18 Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987. 19 Dorel Dumitru Chirițescu, Fețele monedei. O dezbatere despre universalitatea banului, Editura Institutul European, Iași, 2015, p. 262. 20 Dorel Dumitru Chirițescu, op. cit., p. 263. 21 Vasile Conta arată că: ,,Orice formă

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]