117 matches
-
de referință, îmbogățind liniile de comparație și argumentare. Voi face referire la cinci situații: filosofii eleați, filosofia orientală, gândirea mistică și filosofia ideii coincidenței contrariilor, Immanuel Kant și gândirea dialectică hegeliană. Acestea vor fi grupate în funcție de atitudinea față de antinomic: negativă (eleații, Kant), respectiv pozitivă sau favorabilă (celelalte). Lucian Blaga se situează de partea antinomicului, desfășurând și o serie de argumente în acest sens, prin care ia poziție față de adversarii gândirii antinomice. Voi începe cu adversarii antinomicului, pentru a mă opri ulterior
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu mărturia experienței cotidiene. "Intelectul nostru funcționează supunându-se unei scheme de identitate, numită principiul identității și având drept corolar principiul noncontradicției", în timp ce în experiență avem de-a face cu schimbarea, care "înfrânge neîncetat principiul identității"245. Parmenide și filosofii eleați adoptă, așadar, o poziție logică, afirmând principiul identității. Astfel, în chestiunea raportului dintre substanță și schimbare, ei vor argumenta că mișcarea și pluralitatea celor existente nu pot fi gândite coerent, pentru că orice încercare de a le gândi duce la contradicții
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contradicția și tot ceea ce conține sau antrenează contradicții. Dar nu o fac doar în plan epistemologic, ci și metafizic. Principiul identității e instalat de către Parmenide în ființa însăși, ceea ce înseamnă că "imposibilitățile logice sunt totodată imposibilități ontologice"247. Altfel spus, eleații susțin că există doar ceea ce poate fi gândit logic, adică fără contradicții. În baza acestui principiu, ei declară lumea sensibilă sau concretă, cu contradicțiile ei latente, drept aparentă sau iluzorie. Astfel, pentru eleați există numai Ființa, pentru că numai aceasta poate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sunt totodată imposibilități ontologice"247. Altfel spus, eleații susțin că există doar ceea ce poate fi gândit logic, adică fără contradicții. În baza acestui principiu, ei declară lumea sensibilă sau concretă, cu contradicțiile ei latente, drept aparentă sau iluzorie. Astfel, pentru eleați există numai Ființa, pentru că numai aceasta poate fi gândită rațional 248. De altfel, ea poate fi doar gândită, neputând fi sesizată prin simțuri. Eleații sunt, după câte se pare, primii în istoria filosofiei occidentale care dau logicului valoare ontologică absolută
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ei declară lumea sensibilă sau concretă, cu contradicțiile ei latente, drept aparentă sau iluzorie. Astfel, pentru eleați există numai Ființa, pentru că numai aceasta poate fi gândită rațional 248. De altfel, ea poate fi doar gândită, neputând fi sesizată prin simțuri. Eleații sunt, după câte se pare, primii în istoria filosofiei occidentale care dau logicului valoare ontologică absolută 249. De aici o imagine statică a existenței 250, din care sunt excluse mișcarea și pluralitatea. Pentru ei, Ființa este unică, veșnică și imobilă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
momente, cărora le-ar corespunde tot atâtea acte infinitesimale de mișcare. Dar dificultatea începe dezasperant: cum poate ca o distanță limitată (sau durată limitată) să cuprindă infinit de multe părți și totuși să fie limitată?"252. Paradoxurile formulate de Zenon eleatul sunt dovada puterii pe care o are, pentru eleați, logica în fața lumii concrete. Pentru că, atunci când analiza logică a fenomenelor lumii concrete duce la paradox, la antinomie, filosofii eleați trag concluzia imposibilității fenomenelor. Pentru ei, doar ceea ce este logic posibil este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de mișcare. Dar dificultatea începe dezasperant: cum poate ca o distanță limitată (sau durată limitată) să cuprindă infinit de multe părți și totuși să fie limitată?"252. Paradoxurile formulate de Zenon eleatul sunt dovada puterii pe care o are, pentru eleați, logica în fața lumii concrete. Pentru că, atunci când analiza logică a fenomenelor lumii concrete duce la paradox, la antinomie, filosofii eleați trag concluzia imposibilității fenomenelor. Pentru ei, doar ceea ce este logic posibil este existent, sau, altfel spus, doar ceea ce este rațional este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
multe părți și totuși să fie limitată?"252. Paradoxurile formulate de Zenon eleatul sunt dovada puterii pe care o are, pentru eleați, logica în fața lumii concrete. Pentru că, atunci când analiza logică a fenomenelor lumii concrete duce la paradox, la antinomie, filosofii eleați trag concluzia imposibilității fenomenelor. Pentru ei, doar ceea ce este logic posibil este existent, sau, altfel spus, doar ceea ce este rațional este real. În consecință, lumea fenomenelor sensibile este considerată aparentă. Ei nu contestă că mișcarea și pluralitatea lucrurilor constituie un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al cunoașterii noastre sensibile. Însă, constată că acest fapt nu rezistă la proba analizei logice, dovedindu-se antinomic. Și atunci îl resping ca ireal, afirmând în schimb realitatea exclusivă a lumii metafizice raționale. Pe scurt, a lumii logice. După cum vedem, eleații resping antinomicul, mai precis, resping tot ceea ce antrenează rațiunea în antinomii. Ei nu fac nici o concesie în acest sens, nu caută dezlegări sau rezolvări. Antinomicul este pentru ei un contra-argument, o dovadă negativă, iar nu o formă prin care rațiunea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
manifestă mai ales la gânditorii "excelând de obicei prin facultăți analitice"253. Metoda antinomiei transfigurate, pe care Lucian Blaga o afirma la începutul secolului al XX-lea, poate fi considerată și un răspuns dat acestor mari potrivnici ai antinomicului, filosofii eleați, deși el nu face acest lucru în mod explicit. La fel ca și Zenon, Blaga susține că experiența, concretul nu încape în cadrele logicii, generând antinomii și punând rațiunea în dificultate. Dar atunci cu atât mai puțin încape lumea suprasensibilă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lucru în mod explicit. La fel ca și Zenon, Blaga susține că experiența, concretul nu încape în cadrele logicii, generând antinomii și punând rațiunea în dificultate. Dar atunci cu atât mai puțin încape lumea suprasensibilă, transcendentă, va gândi el, contrar eleaților 254, lucru demonstrat de către Immanuel Kant. Dacă lucrurile stau astfel, atunci antinomiile nu sunt un motiv pentru a repudia experiența, de dragul logicii. Prezența contradicțiilor în corpul construcțiilor științifice este un argument în acest sens. Nu respingerea lumii concrete trebuie să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
construcțiilor științifice este un argument în acest sens. Nu respingerea lumii concrete trebuie să fie soluția. Prin metoda antinomiei transfigurate, Blaga arată că există și alte căi. Uneori, este necesară suspendarea logicii sau cel puțin mlădierea acesteia. Legat de filosofii eleați, cred că este momentul să aduc în discuție încă un lucru. Ei sunt printre primii în istoria gândirii care deschid o perspectivă asupra problemelor, dificultăților sau aporiilor gândirii. Ulterior, aceasta va deveni o preocupare foarte importantă a filosofilor de orientare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dintre filosofii moderni care adoptă această concepție eleată ar fi Herbart și probabil are dreptate. Eu nu voi urmări aici dacă această afirmație este adevărată. În schimb, mă voi opri la o atitudine asemănătoare în fondul ei cu cea a eleaților, extrem de importantă pentru gândirea modernă, pe care o întâlnim la Immanuel Kant. Impactul pe care atitudinea sa față de antinomiile rațiunii l-a avut în istoria filosofiei este, cred, perfect comparabil cu cel al atitudinii eleate. Deși nu vine pe o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pe care atitudinea sa față de antinomiile rațiunii l-a avut în istoria filosofiei este, cred, perfect comparabil cu cel al atitudinii eleate. Deși nu vine pe o tradiție eleată, Kant respinge antinomiile din ordinea rațiunii oarecum la fel ca și eleații, prevalându-se de logic. 2.2. Kant și Blaga. Metafizică, antinomie și cunoaștere științifică Unul dintre lucrurile cele mai importante pe care le face Immanuel Kant în Critica rațiunii pure257 este acela de a dezvălui antinomiile în care este atrasă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rezolva antinomiile întărește atitudinea negativă pe care acesta o are față de antinomic: rezolvarea sa este de fiecare dată una dizolvatoare sau eliminativă. Vedem, în felul acesta, că logicul primează în conduita rațiunii filosofice și la Immanuel Kant, ca și la eleați. Diferența față de eleați este însă foarte mare, aș spune radicală. Acolo, paradoxurile erau consecința încercării de cuprindere rațională a lumii sensibile. Dincoace, antinomiile sunt rezultatul încercării rațiunii de a cuprinde lumea suprasensibilă, lumea absolutului, a necondiționatului. În consecință, la eleați
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
atitudinea negativă pe care acesta o are față de antinomic: rezolvarea sa este de fiecare dată una dizolvatoare sau eliminativă. Vedem, în felul acesta, că logicul primează în conduita rațiunii filosofice și la Immanuel Kant, ca și la eleați. Diferența față de eleați este însă foarte mare, aș spune radicală. Acolo, paradoxurile erau consecința încercării de cuprindere rațională a lumii sensibile. Dincoace, antinomiile sunt rezultatul încercării rațiunii de a cuprinde lumea suprasensibilă, lumea absolutului, a necondiționatului. În consecință, la eleați antinomicul era folosit
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
eleați. Diferența față de eleați este însă foarte mare, aș spune radicală. Acolo, paradoxurile erau consecința încercării de cuprindere rațională a lumii sensibile. Dincoace, antinomiile sunt rezultatul încercării rațiunii de a cuprinde lumea suprasensibilă, lumea absolutului, a necondiționatului. În consecință, la eleați antinomicul era folosit ca argument pentru negarea realității lumii fenomenale, în favoarea lumii raționale, metafizice. Dincoace, el este un argument pentru negarea posibilității cunoașterii lumii suprasensibile, un contra-argument la adresa posibilității metafizicii. Prin argumentul antinomiilor, la eleați metafizicul era întărit. Dincoace, el
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a necondiționatului. În consecință, la eleați antinomicul era folosit ca argument pentru negarea realității lumii fenomenale, în favoarea lumii raționale, metafizice. Dincoace, el este un argument pentru negarea posibilității cunoașterii lumii suprasensibile, un contra-argument la adresa posibilității metafizicii. Prin argumentul antinomiilor, la eleați metafizicul era întărit. Dincoace, el este îngrădit, delimitat și considerat drept inaccesibil. Întărită este cunoașterea științifică. Lucian Blaga se situează pe o poziție diferită față de Immanuel Kant, ceea ce îi permite să gândească cu totul altfel situația antinomicului în cadrul gândirii. Nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândi decât prin antinomii transfigurate 306. De aceea, locul metafizicii indiene nu poate fi în zona minus-cunoașterii. Celălalt context la care face referire Lucian Blaga este din filosofia chineză. Aici el descoperă paradoxuri destul de asemănătoare cu cele din filosofia grecilor eleați la gânditorul Hui Și (secolul al IV-lea înainte de Christos): "O săgeată în zbor nu e nici în mișcare, nici în repaus", "Soarele apune când e la zenit", " Dacă cineva pleacă astăzi la Zuech a ajuns ieri acolo" etc. Astfel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
concepte. În al treilea rând, "coincidența antitetică în acategorial nu cere să fie rezolvată prin ceea ce am numit "transfigurare" a unei antinomii"343. 2.5. Blaga și gândirea dialectică Dacă pentru gânditorii "excelând de obicei în facultăți analitice", de felul eleaților, "problema filosofiei se desenează în sensul înlăturării tuturor contradicțiilor din experiența cosmică a omului"344, dialecticienii merg într-un sens invers, urmărind integrarea acestora. În Eonul dogmatic, Blaga reduce această diferență la diferența de atitudine în problema raportului dintre logic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
e concret și orice concept e în chip esențial o unitate de momente distincte și cu putință de a fi distinse, momente care (...) se transformă în momente contradictorii"358. Contradicția este principiul oricărei mișcări, chiar și al mișcării exterioare. Contrar eleaților, Hegel nu neagă mișcarea pentru că este contradictorie, ci, dimpotrivă, o afirmă împreună cu contradicția cuprinsă în ea. În acest sens, spune: "mișcarea e însăși contradicția concret existentă"359. În al doilea rând, fixarea lui Kant la patru antinomii este nejustificată. Din moment ce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
asceza credinței. Acest punct de sprijin este dogma. De la dogmă începe chiar mântuirea noastră, căci numai dogma, fiind antinomică, nu ne îngrădește libertatea și dă curs liber credinței benevole sau necredinței viclene"400. O scurtă incursiune în istoria gândirii (Heraclit, eleați, Platon, Cusanus, Hegel, Fichte, Schelling) îi permite să arate că percepția antinomicității în raportul rațiunii cu lumea a fost prezentă încă de la început. Concluzia sa este că, în fața inevitabilului contradicției, noi nu trebuie decât să recunoaștem acest lucru: Noi nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 271. 132 Ibidem, p. 272. 133 Ibidem, pp. 272-273. 134 Ibidem, p. 272. 135 Ibidem, pp. 295-296. 136 Vasile Frăteanu, "Lucian Blaga, un model metafizic", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997, pp. 337-338. 137 "Zeno Eleatul a descoperit contradicțiile cuprinse în faptul "mișcare", Aristotel a arătat antinomiile timpului, Herbart pe cele ale lucrului etc." (Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 245). 138 Lucrul acesta îl face Blaga în capitolul " Contradicția în știință și în dogmă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de sensul ei „tare”: ființa constituie o unitate, iar făpturile individuale își reduc în ultimă instanță propria „ființă” la necesara relație cu aceasta. Dialectica unu- multiplu este în cele din urmă rezolvată în favoarea recunoașterii a ceea ce reprezintă pentru grec, de la eleați încoace, caracteristicile Ființei, mai cu seamă a caracterului său de unitate absolută, și în consecință orice multiplicitate nu este decât relativă și aparentă. O astfel de ontologie nu lasă posibilitate conturării unei doctrine a persoanei, nici măcar a recunoașterii unei existențe
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a comuniunii între persoane. 6. Unu și Trei. Unu și multiplu Tradiția filosofică bizantină a fost, de la originea sa, pusă în situația de a formula propria înțelegere a dialecticii raportului unumultiplu plecând de la o înțelegere a numărului, care de la pitagorei, eleați și Platon, dar mai cu seamă odată cu neoplatonicienii, dobândise o dimensiune ce depășea înțelesurile simple ale matematicii, către implicații metafizice și mistice. Spiritualitatea creștină aducea în spațiul bizantin o înțelegere nouă în multe aspecte, dar mai ales în chestiuni care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]