72 matches
-
Oficial al României, Partea I, nr. 1.002 din 11 noiembrie 2005 1. Prin comunicare publică a operelor cinematografice - audiovizuale (ambiental) se înțelege comunicarea acestora în spații accesibile publicului, indiferent de modalitatea realizării comunicării, prin întrebuințarea unor mijloace mecanice sau electroacustice (instalații de amplificare, aparatură de redare a înregistrărilor audiovizuale, televizoare, echipament informatic etc.). 2. Sunt considerați utilizatori, în sensul prezenței metodologii, orice persoane fizice sau juridice care folosesc cu orice titlu (de proprietate, de administrare, de închiriere, de subînchiriere, comodat
DECIZIE nr. 18 din 30 ianuarie 2006 pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Protocolului având drept obiect Metodologia privind utilizarea repertoriului de opere cinematografice şi a altor opere audiovizuale al organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor prin comunicare publică şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor: regizorului sau realizatorului, în calitate de autor principal, autorului adaptării, autorului scenariului, autorului dialogului, autorului grafic pentru operele de animaţie sau al secvenţelor de animaţie, ai operelor cinematografice sau audiovizuale, români, precum şi desemnarea organismului de gestiune colectivă Drepturi de autor în Cinematografie şi Audiovizual Societatea Autorilor Români din Audiovizual (DACIN-SARA) drept colector al remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor pentru comunicarea publică a operelor cinematografice şi a altor opere audiovizuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174812_a_176141]
-
scop comercial ori a reproducerilor acestora 1. Prin comunicarea publică a fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora se înțelege comunicarea acestora în spații publice (închise sau deschise), indiferent de modalitatea realizării comunicării, prin întrebuințarea unor mijloace mecanice, electroacustice ori digitale (instalații de amplificare, aparatură de redare a înregistrărilor sonore sau audiovizuale, receptoare radio ori televizoare, echipament informatic etc.). 2. Prin utilizarea prestațiilor artistice din domeniul audiovizual în scop ambiental se înțelege comunicarea acestora în spații publice, indiferent de
DECIZIE nr. 315 din 11 septembrie 2006 privind constituirea Comisiei pentru negocierea Metodologiei privind comunicarea publică a fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181815_a_183144]
-
posibil, ca la pct. 5.1. 5.3. Dispozitive de securitate sau marcaje corespunzătoare trebuie să fie utilizate pentru a proteja componentele unui mijloc de măsurare a nivelului de presiune acustică, accesibile utilizatorului și care pot să afecteze caracteristicile sale electroacustice. 5.4. Fiecare mijloc de măsurare a nivelului de presiune acustică trebuie să fie însoțit de un manual de instrucțiuni, care trebuie să conțină, cel puțin, următoarele informații referitoare la caracteristicile și funcționarea lui: a) descrierea tipului, clasa, configurația pentru
ORDIN nr. 126 din 16 iunie 2008 privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 074-08 "Mijloace de măsurare a nivelului de presiune acustică". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201282_a_202611]
-
posibil, ca la pct. 5.1. 5.3. Dispozitive de securitate sau marcaje corespunzătoare trebuie să fie utilizate pentru a proteja componentele unui mijloc de măsurare a nivelului de presiune acustică, accesibile utilizatorului și care pot să afecteze caracteristicile sale electroacustice. 5.4. Fiecare mijloc de măsurare a nivelului de presiune acustică trebuie să fie însoțit de un manual de instrucțiuni, care trebuie să conțină, cel puțin, următoarele informații referitoare la caracteristicile și funcționarea lui: a) descrierea tipului, clasa, configurația pentru
NORMĂ din 16 iunie 2008 de metrologie legală NML 074 - 08 "Mijloace de măsurare a nivelului de presiune acustică". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201283_a_202612]
-
pregătire de bază: PRODUCȚIE MEDIA Cultură de specialitate și pregătire practică săptămânală Total ore/an = 9 ore/săpt. x 36 săptămâni = 324 ore Modul I. Tehnologia filmului Total ore/an: 144 din care: Laborator tehnologic - Instruire practică 72 Modul II. Electroacustică Total ore/an: 144 din care: Laborator tehnologic - Instruire practică 36 Modul III. Sănătatea și securitatea muncii Total ore/an: 36 din care: Laborator tehnologic - Instruire practică - Stagiu de pregătire practică - Curriculum în dezvoltare locală Modul IV. *) Total ore/an
ANEXE*) din 25 februarie 2010 privind planurile de învă��ământ pentru cultura de specialitate, pregătire practică şi stagii de pregătire practică, din aria curriculară Tehnologii, pentru clasa a IX-a din ciclul inferior al învăţământului liceal, filiera tehnologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223479_a_224808]
-
a) metoda fotografică: principiile înregistrării și redării optice a sunetului, tipuri de fonograme optice, avantajele și dezavantajele metodei fotografice; ... b) metoda magnetică: principiile înregistrării și redării magnetice a sunetului, avantajele și dezavantajele metodei magnetice. ... 4. Banda magnetică: - structură, clasificare, caracteristici electroacustice. 5. Echipamente de înregistrare-redare a sunetului: - microfoane, amplificatoare, filmfonograf: principiu de funcționare, părți componente; masa de montaj: operații care se efectuează la masa de montaj, principiul de funcționare, tipuri de mese de montaj; - instalația de transpunere: schema funcțională, părți componente
ORDIN nr. 3.330 din 25 februarie 2010 privind aprobarea Curriculumului pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, pentru domeniul de pregătire de bază "Producţie media". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220462_a_221791]
-
echipamentele de aer condiționat, încălzire și aerisire (cu excepția ventilatoarelor casnice, a hotelor de bucătărie și a aparatelor de încălzire independente), arzătoarele cu petrol pentru încălzire centrală și pompele de apă și canalizare, - componentelor unor dispozitive, ca de exemplu motoarele, - aparatelor electroacustice. Articolul 2 În sensul prezentei directive: (a) "aparat de uz casnic" reprezintă orice mașină sau parte a unei mașini sau instalații fabricate în principal pentru utilizarea în locuință, inclusiv în pivnițe, garaje și alte anexe, mai ales aparate electrocasnice pentru
jrc1117as1986 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86256_a_87043]
-
electrică, echipamentelor de galvanoplastie 37 374 Fabricarea echipamentelor de telecomunicații, contoarelor, aparatelor de măsură și echipamentelor electromedicale Fabricarea aparatelor de telecomunicații; fabricarea contoarelor și aparatelor de măsură; fabricarea aparatelor electromedicale și radiologice 375 Fabricarea de aparate electrice, radiouri, televizoare, aparate electroacustice 376 Fabricarea aparaturii electrocasnice 377 Fabricarea lămpilor și echipamentelor de iluminat Fabricarea lămpilor; fabricarea echipamentelor de iluminat 378 Fabricarea bateriilor și acumulatoarelor 379 Reparații, montaj, lucrări tehnice de instalații (instalarea mașinilor electrice) Instalațiile electrice ale clădirilor sunt clasificate la grupa
jrc30as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85164_a_85951]
-
discului de muzică tradițioanlă "Drive the Cold Winter Away" al formației rock irlandeze Horslips.) Părțile componente ale "chitarei bas" sînt corpul, gâtul (tastieră, în limbajul celor de formație clasică sau grif), "sistemul de chei" și "coardele". Varianta electrică și cea electroacustică au în plus doze magnetice și sisteme electronice de amplificare a semnalului acustic.
Chitară bas () [Corola-website/Science/306646_a_307975]
-
D,Eb,F#,G,A); - Ritmurile “Aqșăq Samă'I” (اقصاق سماعي) - de exemplu formula x//x/ în ostinato - și “Dawr/ Ahaat” (آهات) - în forma melismatică. Instrumentația implică o largă varietate de timbre: instrumente cu coarde (vioară electrică, contrabas, chitară clasică, electroacustică sau electrică, chitară bas), suflători (fluier, nai, clarinet, saxofon, acordeon, mai rar trompetă și trombon), percuții (baterie, tarabane, bongo-uri, talăngi, tamburine și multe altele) și instrumente electronice (sintetizatorul, ce poate lua locul multor instrumente acustice, acordeon electronic, baterist electronic). Textele
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
a primit, prin retronimie, denumirea de chitară acustică, apărută după impunerea chitarei electrice (variantă a instrumentului care realizează amplificarea sunetului produs nu prin intermediul unei cutii de rezonanță, ci prin amplificare electrică mijlocită de prezența unor doze electromagnetice). Există și chitare electroacustice, similare ca aspect cu chitarele acustice; diferența este introducerea unui microfon și (de regulă) a unui egalizator, ambele atașate corpului chitarei. Din punct de vedere al registrației, chitara se înscrie în registrul bas prin limita inferioară a acordajului tipic, anume
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
și-a făcut apariția o nouă ramură a muzicii populare în Europa de Est; în România, pentru descrierea sa a fost revendicat numele de „muzică etno”, sugerând existența sa ca gen muzical distinct. Sunetul este radical modernizat: schimbarea instrumentelor acustice în altele electroacustice (chitară electroacustică) sau chiar electrice (chitară bas electrică în locul contrabasului), împrumutul de sonorități din muzica pop (efecte sonore specifice, tobele electronice, bateristul electronic, numeroase sintetizatoare), înlocuirea solistului cu un grup de soliști, folosirea unei secții ritmice mult mai pronunțate și
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
făcut apariția o nouă ramură a muzicii populare în Europa de Est; în România, pentru descrierea sa a fost revendicat numele de „muzică etno”, sugerând existența sa ca gen muzical distinct. Sunetul este radical modernizat: schimbarea instrumentelor acustice în altele electroacustice (chitară electroacustică) sau chiar electrice (chitară bas electrică în locul contrabasului), împrumutul de sonorități din muzica pop (efecte sonore specifice, tobele electronice, bateristul electronic, numeroase sintetizatoare), înlocuirea solistului cu un grup de soliști, folosirea unei secții ritmice mult mai pronunțate și a unui
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
în timpul unui interval și presiunea acustică de referință (20uPa). Pentru a măsura Leq este necesar un sonometru integrator-mediator; iar valoarea măsurată este logaritmul în baza 10 a nivelului împărțit la timp. Standardele Internaționale care definesc sonometrele sunt: IEC 61672 : 2013 "Electroacustică - sonometre" IEC 61252 : 1993 "Electroacustică - expozimetre" IEC 60942 : 2003 "Electroacustică - calibratoare acustice" Până în 2003 au fost în vigoare standarde separate pentru sonometrele exponențiale și liniare, începând cu IEC 61672 sunt descrise ambele. Sonometrul clasic exponențial era descris original prin IEC
Sonometru () [Corola-website/Science/318922_a_320251]
-
acustică de referință (20uPa). Pentru a măsura Leq este necesar un sonometru integrator-mediator; iar valoarea măsurată este logaritmul în baza 10 a nivelului împărțit la timp. Standardele Internaționale care definesc sonometrele sunt: IEC 61672 : 2013 "Electroacustică - sonometre" IEC 61252 : 1993 "Electroacustică - expozimetre" IEC 60942 : 2003 "Electroacustică - calibratoare acustice" Până în 2003 au fost în vigoare standarde separate pentru sonometrele exponențiale și liniare, începând cu IEC 61672 sunt descrise ambele. Sonometrul clasic exponențial era descris original prin IEC 60651, în timp ce sonometrele liniare integratoare
Sonometru () [Corola-website/Science/318922_a_320251]
-
a măsura Leq este necesar un sonometru integrator-mediator; iar valoarea măsurată este logaritmul în baza 10 a nivelului împărțit la timp. Standardele Internaționale care definesc sonometrele sunt: IEC 61672 : 2013 "Electroacustică - sonometre" IEC 61252 : 1993 "Electroacustică - expozimetre" IEC 60942 : 2003 "Electroacustică - calibratoare acustice" Până în 2003 au fost în vigoare standarde separate pentru sonometrele exponențiale și liniare, începând cu IEC 61672 sunt descrise ambele. Sonometrul clasic exponențial era descris original prin IEC 60651, în timp ce sonometrele liniare integratoare erau descrise de IEC60804. Atât
Sonometru () [Corola-website/Science/318922_a_320251]
-
sonice', ce interacționează cu arhitectura fizică a spațiului de ascultare, utilizând instalații electronice avansate. Literalmente, înregistrările de camp 'ambient' sunt o specializare a casei de discuri Touch Music. Predecesorul acestei specii în Polonia este de Brunette Models (din 1995). Influența electroacustică poate fi auzită în lucrările contemporane ale artistului polonez Jacaszek (din 2008). Muzica Glitch este o subcategorie majoră a acestei lucrări produse de case de discuri (în principal Germane), cum ar fi Mille Plateaux (Clicks & Cuts Series, 2000). Unii producători
Ambient () [Corola-website/Science/317513_a_318842]
-
dance. Despre proiectul aflat încă în stadiu incipient la vremea respectivă, colaboratorul artistei — K-Maro — a declarat despre album că acesta va fi „radical diferit de ceea ce ea a făcut înainte”, adoptând „un stil similar Madonnei pe "Music", cu multe piese electroacustice precum «Don't Tell Me» de exemplu”. Înregistrarea s-a bucurat de succes, avansând până pe locul al treilea în ierarhia celor mai bine vândute cântece distribuite în fromat digital pe teritoriul Franței. Mai mult, „Je sais” a devenit cel de-
Shy'm () [Corola-website/Science/322048_a_323377]
-
Chitara semi-acustică este un tip de chitară electrică ce își are originile în anii 1930. Are o cutie de rezonanță și una sau mai multe doze. Nu este același lucru cu chitara electroacustică care este o chitară acustică la care este adăugată o doză sau alte mijloace de amplificare, adăugate fie de producător fie de interpret. În anii 1930 chitariștii și producătorii de chitare încercau să crească volumul unei chitare deoarece instrumentul avea
Chitară semi-acustică () [Corola-website/Science/329591_a_330920]
-
AFCN - Administrația Fondului Cultural Național. BIDFF este un proiect cultural finanțat în cadrul programului București - Orașul In-Vizibil de către ARCUB și Primăria Capitalei. Gazdele și partenerii festivalului sunt Centrul Național al Dansului București, Universitatea Națională de Muzică din București - Centrul de Muzică electroacustica și Multimedia, Galeria Galateca, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” București, Club Control. Proiectul este susținut de Institutul Cultural Român, Forumul Cultural Austriac (Ambasada Austriei în București), Ambasada Israelului în România și Ambasada Spaniei în România. Co-organizatorul
Documentare din lumea dansului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104363_a_105655]
-
vor împărtăși din experiența lor despre procesul de realizare a unei opere colective interdisciplinare în contextul artei contemporane. Evenimentul va avea loc la Universitatea Națională de Muzică din București - Sala Auditorium, fiind co-organizat de Platforma Avmotional și Centrul de Muzică Electroacustică și Multimedia al UNMB. Bucharest International Dance Film Festival propune și expoziția internațională Corpul Digital - care cuprinde lucrări de artă digitală despre felul în care corpul se adaptează la era haosului informațional. Artiști din Germania, Italia, Finlanda, Marea Britanie și România
Muzică, dans, film, la Bucharest International Dance Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104409_a_105701]
-
BIDFF este un proiect cultural finanțat în cadrul programului București - Orașul In-Vizibil de către ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului București și Primăria Capitalei. Gazdele și partenerii festivalului sunt Centrul Național al Dansului București, Universitatea Națională de Muzică din București - Centrul de Muzică electroacustică și Multimedia, Galeria Galateca, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” București, Club Control. Proiectul este susținut de Institutul Cultural Român, Forumul Cultural Austriac (Ambasada Austriei în București), Ambasada Israelului în România și Ambasada Spaniei în România. Co-organizatorul
Muzică, dans, film, la Bucharest International Dance Film Festival by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104409_a_105701]