98 matches
-
pronunțat; Polaritate mică; Rază ionică mică; Formează preponderent legături ionice: Ex: H+, Li+, K+, Na+, Mg2+, Al3+ Caracteristicile acizilor Lewis de clasă b: Sunt din seria metalelor tranziționale; Stări de oxidare mai joase decât a celor de tip a; Deformabili; Electronegativitate medie; Au mai mulți electroni de valență; Formează preponderent legături covalente: Ex: Pd2+, Pt2+, Cu+, Ag+, Au+ Acizi intermediari: Fe 2+ , Co 2+ , Ni 2+ Caracteristicile bazelor de clasă a: Anioni, molecule neutre cu electroni neparticipanți; Nemetale cu electronegativitate mare
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
Deformabili; Electronegativitate medie; Au mai mulți electroni de valență; Formează preponderent legături covalente: Ex: Pd2+, Pt2+, Cu+, Ag+, Au+ Acizi intermediari: Fe 2+ , Co 2+ , Ni 2+ Caracteristicile bazelor de clasă a: Anioni, molecule neutre cu electroni neparticipanți; Nemetale cu electronegativitate mare: Ex: F-, HO-, CO3 2 , SO4 2 , NH3 136 Caracteristicile bazelor de clasă b: Polarizabilitate mică; Atomi ai elementelor cu număr atomic mare: Ex: I-, CN-, SR2 Baze intermediare: Br , N3 , SO3 2, NO2 Acizii tari preferă la coordinare
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
compuși cu elemente mai slab elctronegative, deci cu elemente electropozitive cum sunt hidrogenul și metalele: NH3, N2H4 (hidruri), cât și săruri de tipul nitrurilor: Na3N, Ca3N2. În stări de oxidare pozitive, + III, + V, azotul formează compuși (legături) cu elemente cu electronegativitate mai mare (oxigen, halogeni). Din punct de vedere termodinamic, stabilitatea combinațiilor se apreciază pe baza cunoașterii valorilor ΔG0, pentru aceleași condiții, se constată o stabilitate foarte mare a moleculei 216 de azot în comparație cu ceilalți compuși. Numai ionul amoniu (NH4 + ) este
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
condiții normale, azotul este un gaz incolor, inodor și insipid, azotul natural constă din doi izotopi stabili 7 14N și 7 15N în raport 99,63:0,37. molecula este diatomică cu legături puternice între cei doi atomi identici, cu electronegativitate mare. Energia de disociere a moleculei este mare ΔH0 = 225 kcal/mol, stabilitatea moleculei de azot explică inerția sa și deci reactivitatea sa foarte scăzută. Azotul este puțin solubil în apă, se dizolvă în cantități mici în unele metale, când
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
legaturii dar nu explica paramagnetismul moleculei O O nu respecta lungimea legaturii O O structura eleborata de Pauling, care respecta paramagnetismul, dar nu este in concordanta cu lungimea legaturii Atomii de oxigen din molecula diatomică sunt hibridizați sp: O O Electronegativitatea este mare, în oxigenul lichid, Lewis a arătat că există legături duble (O2)2. Ozonul, forma triatomică a fost decelată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea pe baza mirosului caracteristic ce apare în timpul descărcărilor electrice din atmosferă. 233 Se află
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
fiecare atom de carbon formează două legături ζ și două legături π. Distanța dintre straturile hexagonale din carbin este de 1,95Å. Proprietățile chimice ale carbonului (grafitului) cu grad mare de divizare. Prin poziția sa în sistemul periodic și valoarea electronegativității, carbonul se comportă mai curând ca reducător în reacțiile sale cu alte substanțe; ca nemetal, funcția oxidantă este foarte redusă. Reacțiile sale se petrec, în general, la temperaturi ridicate, astfel, carbonul se combină cu hidrogenul în arc electric cu formarea
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
mai importante în secreția insulinei sunt canalele de K+-ATP dependente și canalele de Ca2+ dependente de voltaj. Canalele de K+-ATP dependente sunt spontan deschise la concentrații mici ale glucozei și prin efluxul ionilor pozitivi de K+ se menține electronegativitatea intracelulară caracteristică potențialului de repaus. Pătrunderea glucozei în celulele ß, prin intermediul transortorilor GLUT 2 și apoi glicoliza generează creșterea concentrației de ATP (și scăderea celei de ADP) ceea ce are ca o primă consecință închiderea canalelor de K+-ATP dependente scăderea
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
intracelulară caracteristică potențialului de repaus. Pătrunderea glucozei în celulele ß, prin intermediul transortorilor GLUT 2 și apoi glicoliza generează creșterea concentrației de ATP (și scăderea celei de ADP) ceea ce are ca o primă consecință închiderea canalelor de K+-ATP dependente scăderea electronegativității intracelulare, deschiderea canalelor de Ca2+ dependente de voltaj și influxul ionilor de Ca2+ și declanșarea depolarizării. ATP-ul acționează ca și un blocant al canalelor de K+ în timp ce Mg-ADP produce deschiderea acestora. Celula ß depolarizată mai poate răspunde și la
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
un al doilea analog de insulină umană cu acțiune rapidă, insulina aspart (Novo-Nordisk S/ A). La acest analog, reducerea tendinței de agregare a monomerilor de insulină s-a produs prin înlocuirea prolinei din poziția B28 cu acidul aspartic, care prin electronegativitatea sa împiedică agregarea (11). Studiile preclinice au demonstrat faptul că eficiența hipoglicemiantă a insulinei aspart este aceeași cu a insulinelor umane prandiale, însă absorbția este de 2-3 ori mai rapidă, atinge efectul maxim mai precoce și are o durată a
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
difuzeze prin membrana celulară în spre exterior pe baza gradientului de concentrație creat de activitatea ATP-azei Na+-K+ dependente. Plecarea K+, necompensată de intrarea corespunzătoare a unui alt cation lasă în interiorul celulei un exces de anioni organici nedifuzibili, responsabili de electronegativitatea intracelulară; gradientul electric astfel creat favorizează influxul celular de K+. Valoarea potențialului membranar la care cele două tendințe opuse se egalizează este numită potențial de echilibru al acelui ion, putând fii calculată pe baza ecuației lui Nerst [7]. EXCITABILITATEA MIOCARDICĂ
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
din clasa anestezicelor locale (Lidocaina), întârziind astfel depolarizarea membranară și reducând viteza propagării impulsului. Activarea curentului INa determină creșterea permeabilității pentru Na+ care atât pe baza gradientului de concentrație cât și a celui electric pătrunde în celulă, determinând reducerea rapidă electronegativității intracelulare și făcând ca potențialul membranar să ajungă până la +30 mV; saltul peste valoarea 0 constituie așa-numitul overshoot [8, 10-12]. Principalii curenți ionici implicați în geneza potențialului de acțiune la nivelul fibrelor miocardice cu răspuns rapid. Faza 0 este
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
instabil, prezentând fenomenul de depolarizare diastolică spontană; viteza fazei 0 este mică și ca urmare conducerea impulsurilor este lentă, iar faza de platou este absentă [30]. Depolarizarea diastolică spontană Este fenomenul prin care pe parcursul fazei 4 a potențialului de acțiune, electronegativitatea intracelulară se reduce progresiv până la atingerea potențialului de prag necesar unei noi activări. Acest comportament este explicat prin efectele a trei tipuri de curenți ionici: - curentul spre interior activat de hiper-polarizare (If) numit și curentul de pacemaker este un curent
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
noi activări. Acest comportament este explicat prin efectele a trei tipuri de curenți ionici: - curentul spre interior activat de hiper-polarizare (If) numit și curentul de pacemaker este un curent neselectiv, realizat de obicei de Na+ și care se activează atunci când electronegativitatea membranei este sub -40 mV, fiind cu atât mai activ cu cât membrana este mai polarizată. Acest curent este puternic modulat de neuromediatori, fapt care stă la baza influențării automatismului cardiac de către sistemul nervos vegetativ. Sinteza recentă de medicamente capabile
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
corola pădurilor în comparație cu nitrații din atmosferă, cea mai mare parte de azot atmosferic care ajunge la suprafața solului este sub formă de nitrați. Aceștia sunt asimilați preferențial de rădăcinile copacilor în comparație cu amoniul din sol. Azotul este un nemetal, cu o electronegativitate de 3,0. Are cinci electroni pe ultimul strat și de aceea este de obicei trivalent. Azotul pur este un gaz diatomic, incolor și nereactiv la temperatura camerei și cuprinde 78.08% din atmosfera Pământului. Condensează la 77 K, la
Azot () [Corola-website/Science/300740_a_302069]
-
CN), este înrudită. Cu metalele reactive, precum wolframul, carbonul formează fie carburi, C, fie acetilide, C, aliaje cu puncte de topire foarte înalte. Acești anioni sunt de asemenea asociați cu metanul și acetilena, ambii fiind acizi foarte slabi. Cu o electronegativitate de 2,5, carbonul formează de obicei legături covalente. Unele carburi au matrice covalente, de exemplu carborundul, SiC, care seamănă cu diamantul. Carbonul are capacitatea de a forma lanțuri lungi cu legături C-C. Această proprietate se numește concatenare. Legăturile
Carbon () [Corola-website/Science/300751_a_302080]
-
mici coaguli. In cazul unor leziuni ale pereților vasculari induse de cele mai variate cauze (traumatisme, catecolamine, endotoxine, complexe imune, hipercolesterolemie, kinine, modificarea condițiilor hemodinamice însoțite de creșterea stresului de forfecare) adezivitatea crește datorită expunerii fibrelor de colagen și a electronegativității zonei lezate. Cele care aderă primele sunt trombocitele care au o afinitate deosebită pentru aceste zone (FIG 1.32). Activitatea trombocitelor în procesul hemostazei se desfășoară în mai multe faze: -aderarea la locul lezat necesită prezența factorului von Willebrand (FvW
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
a electronului, cu toate ca rază atomului este de 10.000 de ori mai mare decât a nucleului sau. Atomul este de asemenea cea mai mica entitate care poate fi închipuita, care are proprietatea de a reține proprietățile chimice ale elementului, precum electronegativitatea, potențialul de ionizare, stările de oxidare, numărul de coordonare și tipul de legături (metalice, ionice, covalente). Un "element chimic" reprezintă substanță pură care este constituită dintr-un singur tip de atom, caracterizat de un anumit număr de protoni din interioul
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
soluții apoase concentrate de ioduri alcaline sau acid iodhidric, dând soluții brune, datorită formării ionului I. Această proprietate este folosită la prepararea tincturii de iod în farmacii. Având o afinitate mai mică față de electroni decât clorul și bromul, iodul prezintă electronegativitatea 2,5, fiind astfel prezent caracterul electronegativ inferior bromului, reacționând mai puțin violent. Iodul reacționează direct cu unele nemetale, cu hidrogen, metale și substanțe compuse și se combină direct cu sulful și fosforul. Reacția iodului cu fluorul are loc la
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
un metal alcalin și are proprietăți fizico-chimice asemănătoare cu cele ale rubidiului și ale potasiului. Metalul este foarte reactiv și piroforic, reacționând cu apa la o temperatură de cel puțin −116 °C (−177 °F). Este elementul cu cea mai mică electronegativitate având un izotop stabil (Cesiu-133). Metalul este extras din polucit, în timp ce radioizotopii (în special cesiu-137) sunt extrase din produșii de fisiune în reactoare nucleare. Cesiul a fost descoperit de către doi chimiști germani, Robert Bunsen și Gustav Kirchhoff în anul 1860
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
Kr, Xe și Rn și numai legăturile cu fluor și oxigen sunt stabile. Recent, a început să apară un anumit interes în studierea compușilor xenonului, în care atomul de xenon este legat în mod direct de un element cu o electronegativitate mai scăzută decât cea a fluorului sau a oxigenului, sau mai scăzută chiar și față de cea carbonului. ((Electron-withdrawing groups, such as groups with fluorine substitution, are necessary to stabilize these compounds.-de tradus)). Numeroși compuși au fost caracterizați, ca de
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
jur de 27 °C (80 °F, 300 K). Acesta este totuși nesigur, dată fiind raritatea și radioactivitatea elementului. De aceea, nici punctul de fierbere al franciului de 677 °C (1250 °F, 950 K) nu e sigur. Linus Pauling a estimat electronegativitatea franciului la 0,7 pe scara Pauling, la fel ca cesiul; de atunci valoarea pentru cesiu a fost schimbată la 0,79, deși nu există date experimentală care ar permite schimbarea valorii pentru franciu. Franciul are o energie de ionizare
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
metalic-argintiu, lucios și cristalin din grupa a 3-a. Conform trăsăturilor elementelor din tabelul periodic, e mai puțin electronegativ decât predecesorul său în grupă, scandiul, și mai puțin electronegativ decât următorul membru al perioadei 5, zirconiul; în plus, are o electronegativitate comparabilă cu succesorul său în grupă, lutețiul, din cauza contracției lantanide. Ytriul e primul element din blocul d în a 5-a perioadă. Elementul pur e relativ stabil în aer în forma sa compactă, din cauza pasivizării rezultată din formarea unui strat
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
-care constituie cea mai recentă clasă de supercondutori de temperatură înaltă descoperiți- permite sporirea temperaturii lor de tranziție la 56 K, care este cea mai mare valoare atinsă până acum în această serie. Samariul are valența +2 și +3, iar electronegativitatea sa este de 1,17. Samariul proaspăt preparat are un luciu argintiu. În aer, samariul se oxidează lent la temperatura camerei și se aprinde în mod spontan la 150 °C. Chiar și păstrat sub ulei mineral, samariul se oxidează progresiv
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
numesc cristale ionice. Cristalele ionice tipice se formează ca rezultat al reacției dintre un element metalic puternic electropozitiv (grupele I,II) cu un element puternic electronegativ (grupele VI, VII). Metalele de tranziție pot forma și ele cristale atunci când diferența de electronegativitate este îndeajuns de mare. ex tipic:clorura de sodiu (NaCl) Teoria clasică a lui Born și Madelung dă o imagine clară asupra naturii legăturii ionice. Între doi atomi apropiați, unul ionizat pozitiv și altul negativ, apar forțe electrostatice centrale de
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
mici, densități și durități mari, temperaturi de topire și de fierbere ridicate precum și o rezistență remarcabilă la solicitările mecanice exterioare. Spre deosebire de covalențe, legăturile metalice sunt nesaturate, nelocalizate și nedirijate în spațiu, ceea ce ar explica plasticitatea metalelor. Numită și Legături London. Electronegativitatea atomilor din moleculă (atomi legați) reprezintă tendința acestora de a atrage perechea de electroni de legătură. Metoda L. Pauling - cea mai des folosită pentru determinarea valorilor coeficienților de electronegativitate. Compușii ionici sunt formați din ioni de semn contrar conținuți în
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]