98 matches
-
Urmărind tabelul se poate trage concluzia că valența maximă a elementelor față de hidrogen este patru (CH4), iar unele elemente chimice pot manifesta și valență inferioară față de numărul grupei -10(pentru elementele din blocul p). Proprietatile elementelor Proprietati periodice Chimice valenta electronegativitatea caracter acido-bazic potential redox Fizice densitate volum atomic raza atomica raza ionica potential de ionizare puncte de topire si de fierbere spectre optice Proprietati neperiodice masa atomica spectru de raze x 35 Electronegativitatea reprezintă capacitatea unui element chimic de a
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
p). Proprietatile elementelor Proprietati periodice Chimice valenta electronegativitatea caracter acido-bazic potential redox Fizice densitate volum atomic raza atomica raza ionica potential de ionizare puncte de topire si de fierbere spectre optice Proprietati neperiodice masa atomica spectru de raze x 35 Electronegativitatea reprezintă capacitatea unui element chimic de a primi electroni pe ultimul nivel energetic cu transformare în ioni negativi (anioni). Electropozitivitatea reprezintă capacitatea unui element chimic de a ceda electroni pe ultimul nivel energetic cu transformare în ioni pozitivi (cationi). Termenul
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
Electropozitivitatea reprezintă capacitatea unui element chimic de a ceda electroni pe ultimul nivel energetic cu transformare în ioni pozitivi (cationi). Termenul de electropozitivitate este din ce în ce mai rar folosit de specialiști, se obișnuiește să se caracterizeze elementul prin noțiunea de element cu electronegativitate mare sau mică. Cedarea sau acceptarea de electroni se face în scopul ca elementul respectiv să treacă ca ion într-o configurație electronică stabilă de gaz rar cu număr maxim de electroni (2, 8, 8, 18, 32). Un element care
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
ușor pentru a trece în configurația gazului rar care îl precede în sistemul periodic. Procesul invers la un element care are 5-7 electroni pe ultimul nivel energetic, primește electroni trecând în structura gazului rar, care îl urmează în sistemul periodic. Electronegativitatea elementelor crește în perioadă de la stânga la dreapta și scade în grupa de sus în jos. cel mai electronegativ element este fluorul cel mai electropozitiv este franciul toate aprecierile se referă la elementele din blocurile s și p, nu d
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
cel mai electropozitiv este franciul toate aprecierile se referă la elementele din blocurile s și p, nu d și f, cel mai concret exemplu este că aurul are caracter electropozitiv mai redus decât cuprul. Caracterul acido-bazic este strâns legat de electronegativitatea elementului. Prin bază se înțelege un element chimic sau o substanță chimică care are tendința de a accepta sau de a lega un proton. Prin acid se înțelege un element chimic sau o substanță chimică care are tendința de a
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
s și p crește în grupă de sus în jos și scade în perioadă de la stânga la dreapta. Potențialul redox se notează cu ε0, între caracterul oxido-reducător al elementului chimic și caracterul lui există o strânsă legătură: I cu cât electronegativitatea unui element este mai mică, cu atât elementul este mai reducător (Cs, Fr) și cu cât electronegativitatea este mai mare cu atât el este mai oxidant (F, O). creste cr es te creste creste 36 Între cele două elemente limită
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
dreapta. Potențialul redox se notează cu ε0, între caracterul oxido-reducător al elementului chimic și caracterul lui există o strânsă legătură: I cu cât electronegativitatea unui element este mai mică, cu atât elementul este mai reducător (Cs, Fr) și cu cât electronegativitatea este mai mare cu atât el este mai oxidant (F, O). creste cr es te creste creste 36 Între cele două elemente limită (F și Cs) se înscriu celelalte elemente din sistemul periodic al căror caracter oxido-reducător poate fi urmărit
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
μ = 0, r = 0 O interpolare liniară ne dă o ionicitate a legăturii de 18%, deci se poate spune că legătura chimică din HCl posedă 18% caracter ionic. Se cunoaște o relație empirică între ionicitatea unei legături C-A și electronegativitatea elementelor χA și χC. Procentul de ionicitate este egal cu : % = 100{1e -0,25(χA χC ) 2 } Electronegativitățile extreme sunt: χAmax = χF = 4; χCmax = χCs = 0,7→|χF χCs| = 4 0,7 = 3,3; | χCl - χH | =0,9 În cazul
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
spune că legătura chimică din HCl posedă 18% caracter ionic. Se cunoaște o relație empirică între ionicitatea unei legături C-A și electronegativitatea elementelor χA și χC. Procentul de ionicitate este egal cu : % = 100{1e -0,25(χA χC ) 2 } Electronegativitățile extreme sunt: χAmax = χF = 4; χCmax = χCs = 0,7→|χF χCs| = 4 0,7 = 3,3; | χCl - χH | =0,9 În cazul fluorurii de cesiu (CsF) procentul de ionicitate este 93% iar la acidul clorhidric 18%, așa cum s-a determinat
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
molecule, bazându-ne pe formula brută constă în a ne decide care este repartizarea electronilor de valență în perechi de electroni liberi sau de valență. Pentru stabilirea formulei dezvoltate de tip Lewis se aplică următoarele reguli: 1. atomul elementului cu electronegativitatea cea mai mică tinde să fie atomul central al moleculei, ce se leagă de mai mulți atomi, mai degrabă decât terminal. Ex: SO2 (O=S=O) 2. dacă atomul central face parte din a doua perioadă a sistemului periodic, regula
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
se așează în așa fel încât spațiul dintre ele să fie cât mai mare; 2) perechile de electroni neparticipante ocupă un spațiu pe suprafața moleculei mai mare decât perechile de electroni participante la formarea legăturii chimice; 3) cu cât crește electronegativitatea ligandului cu atât se mărește unghiul dintre legăturile chimice; 4) două perechi de electroni ai unei legături duble și respectiv trei perechi de electroni ai unei legături triple solicită un spațiu mai mare decât electronii unei legături simple; Molecula este
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
din AB5 AB5 AB4E AB3E2 AB2E3 SF4 ClF3 XeF2 d) structuri care derivă din AB6 AB6 AB5E AB4E2 AB7 AB6E Conform regulii trei volumul ocupat de 2 perechi de electroni de legătură ai unei legături de tip ABn scade dacă electronegativitatea lui B crește, în consecință unghiul BAB scade, ca urmare a acestei reguli se poate înțelege variația unghiului de legătură BAB, pentru diferiți compuși: Compusul Unghiul( 0 ) H2O 104,5 F2O 103,2 NH3 107,3 NF3 102,1 PF3
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
O] 0 ; -2 în toți ceilalți compuși ai săi; Ex: H2O -2 ; -1 în compușii peroxidici; Ex: H2O2 -1 +2 în fluorura de oxigen F2O +2 4. valoarea N.O a atomului unui element dintr-o moleculă este funcție de valoarea electronegativității celorlalte elemente; Ex: CH4 χC >> χH N.OC = -4; CCl4 χCl >> χC N.OC = +4; 5. N.O a unui ion mono sau poliatomic este egal cu sarcina ionului; Ex: Na + → N.O = +1; SO4 2-→ N.O = -2 6
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
H2O + Cl2 OBS: numărul de oxidare crește în procesele de oxidare și scade în cele de reducere. Evaluarea tăriei oxidanților și reducătorilor se face calitativ și cantitativ. Evaluarea calitativă a tăriei oxidanților și reducătorilor se face pe baza parametrilor de electronegativitate (capacitatea unui atom de a atrage electroni dintr-o legătură chimică) deoarece tendința oxidanților și a reducătorilor de a accepta respectiv de a ceda este funcție de structura lor electronică. Evaluarea cantitativă a tăriei oxidanților și reducătorilor se realizează pe baza
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
solutie metal formarea stratului dublu incarcat la un electrod metalic negativ formarea stratului dublu incarcat la un electrod metalic pozitiv 119 Nemetalele, elemente electronegative prezintă o tendință mare de a accepta electroni, funcționând ca oxidanți, tăria lor fiind proporțională cu electronegativitatea elementului. Astfel, în grupă caracterul oxidant scade odată cu creșterea lui Z, iar în perioadă caracterul oxidant crește odată cu Z: Oxidanții pot fi: nemetale; ioni metalici; ioni compuși sau molecule compuse; Nemetale Atomii nemetalelor au pe stratul electronic exterior de la 4
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
pronunțat; Polaritate mică; Rază ionică mică; Formează preponderent legături ionice: Ex: H+, Li+, K+, Na+, Mg2+, Al3+ Caracteristicile acizilor Lewis de clasă b: Sunt din seria metalelor tranziționale; Stări de oxidare mai joase decât a celor de tip a; Deformabili; Electronegativitate medie; Au mai mulți electroni de valență; Formează preponderent legături covalente: Ex: Pd2+, Pt2+, Cu+, Ag+, Au+ Acizi intermediari: Fe 2+ , Co 2+ , Ni 2+ Caracteristicile bazelor de clasă a: Anioni, molecule neutre cu electroni neparticipanți; Nemetale cu electronegativitate mare
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
Deformabili; Electronegativitate medie; Au mai mulți electroni de valență; Formează preponderent legături covalente: Ex: Pd2+, Pt2+, Cu+, Ag+, Au+ Acizi intermediari: Fe 2+ , Co 2+ , Ni 2+ Caracteristicile bazelor de clasă a: Anioni, molecule neutre cu electroni neparticipanți; Nemetale cu electronegativitate mare: Ex: F-, HO-, CO3 2 , SO4 2 , NH3 136 Caracteristicile bazelor de clasă b: Polarizabilitate mică; Atomi ai elementelor cu număr atomic mare: Ex: I-, CN-, SR2 Baze intermediare: Br , N3 , SO3 2, NO2 Acizii tari preferă la coordinare
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
compuși cu elemente mai slab elctronegative, deci cu elemente electropozitive cum sunt hidrogenul și metalele: NH3, N2H4 (hidruri), cât și săruri de tipul nitrurilor: Na3N, Ca3N2. În stări de oxidare pozitive, + III, + V, azotul formează compuși (legături) cu elemente cu electronegativitate mai mare (oxigen, halogeni). Din punct de vedere termodinamic, stabilitatea combinațiilor se apreciază pe baza cunoașterii valorilor ΔG0, pentru aceleași condiții, se constată o stabilitate foarte mare a moleculei 216 de azot în comparație cu ceilalți compuși. Numai ionul amoniu (NH4 + ) este
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
condiții normale, azotul este un gaz incolor, inodor și insipid, azotul natural constă din doi izotopi stabili 7 14N și 7 15N în raport 99,63:0,37. molecula este diatomică cu legături puternice între cei doi atomi identici, cu electronegativitate mare. Energia de disociere a moleculei este mare ΔH0 = 225 kcal/mol, stabilitatea moleculei de azot explică inerția sa și deci reactivitatea sa foarte scăzută. Azotul este puțin solubil în apă, se dizolvă în cantități mici în unele metale, când
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
legaturii dar nu explica paramagnetismul moleculei O O nu respecta lungimea legaturii O O structura eleborata de Pauling, care respecta paramagnetismul, dar nu este in concordanta cu lungimea legaturii Atomii de oxigen din molecula diatomică sunt hibridizați sp: O O Electronegativitatea este mare, în oxigenul lichid, Lewis a arătat că există legături duble (O2)2. Ozonul, forma triatomică a fost decelată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea pe baza mirosului caracteristic ce apare în timpul descărcărilor electrice din atmosferă. 233 Se află
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
fiecare atom de carbon formează două legături ζ și două legături π. Distanța dintre straturile hexagonale din carbin este de 1,95Å. Proprietățile chimice ale carbonului (grafitului) cu grad mare de divizare. Prin poziția sa în sistemul periodic și valoarea electronegativității, carbonul se comportă mai curând ca reducător în reacțiile sale cu alte substanțe; ca nemetal, funcția oxidantă este foarte redusă. Reacțiile sale se petrec, în general, la temperaturi ridicate, astfel, carbonul se combină cu hidrogenul în arc electric cu formarea
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
și alte programe . Un rol important revine programelor ce permit prezentarea sistemului periodic al elementelor, atât în ansamblu său, cât și în detaliu, elevul având posibilitatea de a selecta un anumit simbol chimic. În același timp, poate obține diverse informații (electronegativitate, poziție în grupă și perioadă, configurație electronică, stări de oxidare reprezentative, compuși rar întâlniți). De asemenea, sunt programe ce oferă informații despre forma și proprietătile orbitalilor. Un astfel de soft oferă utilizatorului posibilitatea de a diferenția natura orbitalului, funcție de clasificarea
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Monica Trupină, Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_884]
-
și cea mai mare elementele din grupa VII-a. Deci se constată o descreștere a electropozitivității în cadrul tabelului de la stânga la dreapta, în timp ce elecronegativitatea crește de la stânga la dreapta. În grupa IVăa se găsesc elementele aproape electroneutre. În fiecare grupă electronegativitatea descrește de sus în jos, deci elementele cele mai electronegative se găsesc în colțul din dreapta sus al tabelului, în timp ce în colțul din stânga jos se găsesc cele mai puține eleectronegative, deci puternic electropozitive. Trecerea de la elementele electropozitive la cele electronegative este
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
primară, a cărei compoziție ionică este asemănătoare cu cea din plasmă. Pe măsură ce saliva primară străbate ductele salivare se formează saliva finală. In acest proces are loc o reabsorbție activă a Na+ și o secreție activă de K+, creându-se o electronegativitate de -70 mV în interiorul ductului salivar, ceea ce favorizează reabsorbția pasivă de Cl-. Ionul bicarbonic este secretat activ în porțiunea inițială a ductului salivar, la schimb cu Cl-. Ca urmare a permeabilității reduse a pereților ductelor salivare pentru apă, pe măsură ce saliva
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mai adesea [85], același autor atribuind în plus unor cationi bivalenți rolul de punte de legătură, fapt care a generat o interpretare quasicoloidală a procesului. Din caracterul electronegativ al suprafețelor implicate - biotică și abiotică - am putea afla indirect că o electronegativitate exagerată a suprafeței substratului - e cazul polarizării catodice (v. §3.2.3.2) - ar putea fi benefică pentru protecția antifouling. Această primă etapă în instalarea foulingului biologic este una activă, materializată în apropierea microorganismelor, orientate chemotactic [85], mai ales în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]