158,562 matches
-
de Ziua Limbii Române la Chișinău ca dovadă a "legăturilor noastre frățești". Există, ce-i drept, posibilitatea abonamentelor (nu pentru orice buzunar) și, mai nou, variantele WEB ale revistelor (în cazul nostru hyperlink http:// www.contrafort.md), însă, spațiul virtual, electronic, la noi, încă nu are, de pildă, impactul fantasmelor naționaliste cu care suntem burdușiți din naștere. Motivația anchetei Contrafortului este evidentă în aceste condiții: după aproximativ un deceniu de "trafic" cu bunuri simbolice între cele două state și comunități scriitoricești
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
de la care lipseau puține persoane influente din Washington. Ce se întâmpla, în exact aceleași clipe, la ambasada României? Păi, ce să se întâmple?! Vechii securiști fuseseră - parțial - schimbați cu noi securiști, bișnițărimea cu grade se ocupa cu import-exportul de aparatură electronică, iar imaginea țării era în exterior aidoma celei din interior: a unui teritoriu dubios, devastat de lăcomia noilor stăpâni, de incompetența paranoică la nivel guvernamental și de totala neputință de a proiecta o lumină cât de cât pozitivă a nefericitei
Din abis în abis, spre noi culmi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14269_a_15594]
-
primiseră pentru că am vorbit, la cinci și jumătate, cu unul dintre discipolii săi germani, Dr. Kavatek, din Friburg, care mi-a spus că tocmai terminase de redactat o scurtă notă informativă pe care avea să o trimită imediat, prin poștă electronică, Agenției Efe și principalelor cotidiane spaniole. Eu l-am anunțat că voi scrie un articol când vor mai trece câteva zile și voi fi mai puțin dezolat ca în momentul acela, că doream să manifest într-un mod mai direct
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
pe tema asta, aici în Germania". Am fost nevoit să-i răspund că la fel și în Spania, în mod lamentabil, fiind limpede că neghiobia și snobismul fac ravagii în toate părțile. El trebuie să fi trimis numaidecât prin poșta electronică ceea ce-mi spusese, deoarece o jumătate de oră mai târziu au sunat cei de la "ABC" acasă la mine, ca să-mi ceară informații și un text necrologic, tocmai pentru că în această redacție într-adevăr își dăduseră seama de relevanța știrii
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
editorilor de a-și respecta fidelitatea față de vechii autori au putut răsufla ușurați. Romanul Moartea unui critic va fi publicat anticipat. Adversarii însă își manifestă în continuare nemulțumirea. Pe 26 iunie, romanul a fost lansat în librării, precedat de varianta electronică. Dezbaterile în jurul unei cărți care a provocat scandal înainte de a fi devenit accesibilă publicului larg au continuat în ziarele și revistele germane. Orice asemănare cu realitatea nu este deloc întîmplătoare Un cronicar al ziarului "Süddeutsche Zeitung" releva nucleul filologic al
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
discuție măcar cîteva dintre observațiile pe care lingvistul britanic David Crystal le face, în recentul său volum Language and the Internet (a cărui structură de ansamblu am prezentat-o în această rubrică în săptămîna trecută), asupra limbajului folosit în mediile electronice: cel puțin pentru a putea confrunta situația din engleză cu cea din româna actuală. David Crystal consideră că un semnal al autonomiei unui limbaj este preluarea și parodierea acestuia în alte varietăți ale limbii; oferă astfel o serie de exemple
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
sensuri noi. Nu am observat totuși la noi extinderea ludic-parodică - în publicitate mai ales - a modelului de adresă din Internet, formată din cuvinte și fragmente lexicale separate de cîte un punct; ceva mai mult este imitat modelul adreselor de poștă electronică, cu semnul @ ("at") substituind pur și simplu litera A. Trăsătura fundamentală a "vorbirii scrise", tendința de a fixa în scris oralitatea (mai puternică în grupurile de chat, în listele de discuții, parțial și în mesajele poștei electronice) se manifestă și
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
adreselor de poștă electronică, cu semnul @ ("at") substituind pur și simplu litera A. Trăsătura fundamentală a "vorbirii scrise", tendința de a fixa în scris oralitatea (mai puternică în grupurile de chat, în listele de discuții, parțial și în mesajele poștei electronice) se manifestă și în mesajele în engleză prin litere și semne de punctuație repetate exagerat (hiiiiiii, hey!!!!!!!) și prin stabilirea unor semi-convenții: scrierea în majuscule corespunde adesea tonului ridicat, "țipat", iar spațierea - rostirii răspicate. Crystal constată rolul destul de limitat pe
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
fatice, pragmatice, de atenuare, de care vorbitorii adesea nici nu își dau seama, dar care în comunicarea orală au rolul de a menține un acord implicit; lipsa acestor mijloace (explicabilă în scris) constituie, după Crisytal, cauza faptului că multe interacțiuni electronice de tipul "conversațiilor scrise" par abrupte, brutale, chiar conflictuale. Printre tendințele explicite, aproape programatice, ale scrisului în Internet, editorii unei reviste on-line citați de Crystal introduc ireverența față de reguli și convenții și "anticiparea viitorului" evoluției lingvistice (acceptarea și introducerea de
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
Rodica Zafiu Tema relației dintre limbaj și Internet are deja o bibliografie considerabilă, aflată în continuă creștere (reflectînd, de fapt, chiar ritmul rapid în care se dezvoltă noile mijloace de comunicare electronice). în mulțimea cărților și articolelor produse în ultimii ani - din perspectiva sociologilor, a psihologilor, a lingviștilor, a antropologilor și, nu în ultimul rînd, chiar a informaticienior - apariția unui volum sub semnătura prestigioasă a lui David Crystal - Language and the Internet
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
nu-i dezamăgește nici pe cei deja familiarizați cu domeniul și cu analiza sa lingvistică: pentru că reușește să acopere (într-un stil simplu, fără excese tehniciste, adesea ironic) foarte multe aspecte ale fenomenului: să descrie varietățile diferitelor forme ale comunicării electronice, să examineze critic interpretările din bibliografia de specialitate, dar și evaluările din interior (ale utilizatorilor din mai multe generații, ale autorilor de manuale de specialitate, ale articolelor-manifest din revistele informatice etc.). Formația lingvistică, finețea stilisticianului și experiența în judecarea evoluțiilor
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
unei paradoxale tentații prescriptive: polemizînd implicit cu o tradiție care a impus forma scrisă a limbii literare ca paradigmă culturală, mulți dintre autorii contemporani de manuale și ghiduri pentru Internet, mai cu seamă non-lingviști, susțin că limbajul vehiculat de mediile electronice este și trebuie să fie simplu, familiar, oral, să nu respecte formulele tradiționale, eventual nici punctuația și ortografia. Crystal observă, cu oarecare amuzament, dogmatismul unei poziții manifest antidogmatice: realitatea comunicării dovedește că în Internet e loc destul și pentru limbajul
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
ele îl imprimă situației de comunicare (cel puțin, arată autorul, așa cum au făcut-o, rînd pe rînd, tiparul, telegraful, telefonul, radioul și televiziunea). Crystal subliniază însă existența unor diferențe mari între principalele situații de comunicare care au în comun suportul electronic: limbajul poștei electronice, al grupurilor de chat și al listelor de discuții asincronice, al lumilor virtuale, al rețelei Web; fiecare situație în parte este tratată într-un capitol al cărții. Capitolul final - despre "viitorul lingvistic" al Internetului - își liniștește încă
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
situației de comunicare (cel puțin, arată autorul, așa cum au făcut-o, rînd pe rînd, tiparul, telegraful, telefonul, radioul și televiziunea). Crystal subliniază însă existența unor diferențe mari între principalele situații de comunicare care au în comun suportul electronic: limbajul poștei electronice, al grupurilor de chat și al listelor de discuții asincronice, al lumilor virtuale, al rețelei Web; fiecare situație în parte este tratată într-un capitol al cărții. Capitolul final - despre "viitorul lingvistic" al Internetului - își liniștește încă o dată cititorii: în
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
de limba și literatura română ar putea să asigure utilizatorilor altceva decît note mici și foarte mici. în schimb, este destul de mare riscul răspîndirii de erori: pentru că autoritatea textului tipărit se poate transmite (nemotivat) și celui virtual, și pentru că textele electronice pot fi copiate mecanic, fără efortul minimal al rescrierii. De fapt, multe dintre compozițiile în cauză lasă să li se întrevadă originea: sînt aduse pe ecranul computerului notițe luate în cursul orei de școală sau de meditații, scrise în grabă
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
este evidentă în aceste texte colocviale preocuparea de a notă prin grupuri de sunete (în absență diacriticelor) mai ales pronunțiile regionale. (Că și altă dată, am completat, pentru ușurință lecturii, acele diacritice pur și simplu omise din cauza sistemului de comunicare electronică, nemodificînd însă transcrierile lor prin grupuri de litere). Tendința e normală: notarea pronunțiilor regionale riscă cel mai ușor să se confunde sau să nu fie deloc înțeleasă în absența unor mărci suplimentare. Sînt astfel înregistrate trăsături tipice ale graiului moldovenesc
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
difuzarea în cercuri largi de cititori, este (era, mai ales) oferită de Biblioteci. Să nu ne amăgim la gândul bibliotecilor personale, și la moștenitorii lor (erau, totuși, mândrii ale trecutului, astăzi depășite ca posibilități), și nici la mirajul textelor înmagazinate electronic (realizări ale viitorului, ca amploare): trăim încă epoca în care singura posibilitate a contactului cu lectorii - mai ales peste timpuri și, pentru prezent, pe o scară largă - rămâne dăinuirea în biblioteci publice. Însă de aici a început să apară una
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
mesajul îi e adresat sau de la care el provine. Scrisoarea e un remediu contra singurătății, un dialog continuat în context privat, o tentativă de a nu întrerupe contactele, de a nu uita și, simultan, de a exista. La ora curierului electronic „materialitatea” scrisorii evoca o altă lume: pene de gîscă, sigilii, petece de hîrtie, cerneală, un adevărat arsenal azi dispărut. Suportul e concret și scrisul personal. Amprenta fiecăruia se recunoaște în caligrafie, în ezitări și ștersături, în hîrtia însemnată. Dincolo de cuvinte
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
efectul este straniu, iar manifestările lor (țopăituri, tumbe, schimonosiri ale feței, gesturi necontrolat-șturlubatice etc.) demonstrează încă o dată că România nu dispune nici de laboratoare, nici de aparatură corespunzătoare, riscul dovedindu-se a fi imens. Pentru că, nesincronizarea din timpul implantării dispozitivelor electronice, a dus și la o dereglare a aparatului vorbirii celor doi prezentatori. Și voi da câteva exemple-dicționar: cuvântul „dimineață” este pronunțat trimineață, inșii cu fruntea descrețită sunt desfruntați, țara a devenit trinițară, sufragerie = sufra; dormitor = dormi; bucătărie = bucă; Adriana = Atriana
TRIMINEAȚA! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13427_a_14752]
-
după intrarea trupelor sovietice în Praga lui Dubcek - și deși Radu Cosașu nu e genul esopic, iar prin inventarea de șopîrle textele lui nici nu cîștigă, nici nu pierd nimic, titlul volumului de acum 30 de ani, publicat în variantă electronică de LiterNet, își are în mod excepțional, substratul lui trimițînd la acel sfîrșit de august 1968 - e alcătuită aproape exclusiv din fragmente de știri, cu precădere externe, adevărate curiozități care, în realitatea lor, mimează născocirea. Firul roșu e povestea unui
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
multe elemente extrem de eterogene care ne obligă, cred, să diversificăm întrebările, descrierile și judecățile de valoare. Apoi, un al doilea mare motiv al acestui pluralism al imaginilor este transformarea în lumea contemporană a tipurilor de imagini, în special în era electronicului. Acest tumult de imagini noi stîrnește un anumit număr de probleme fundamentale despre continuitatea sau discontinuitatea cu trecutul; actualitatea chestiunii imaginii este într-adevăr motivată de înmulțirea de noi suporturi și de noi folosiri ale ei. M. C. Sînteți, de
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
epoca noastră și în viitor soarta imaginii vizuale? Va fi ea oare invadatoare și dominatoare în raport cu alte imagini? J. J. W. - Vorbeam adineaori de transformările culturale, tehnice și chiar economice ale iconosferei noastre, datorate în principal dezvoltării vertiginoase a imaginii electronice, omniprezentă prin mass-media, prin cinema, televiziune și rețeaua internet, ceea ce ne conduce la o constatare evidentă, și anume că niciodată omul nu a cunoscut un asemenea consum de imagini ca în epoca noastră. Ne scăldăm efectiv într-un flux vizual
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
foarte precise, computerizate, ale singurei forțe coerente din țară, ale Securității, cei mai mulți scriitori au fost trecuți sub indicativul inamic. Și pe inamic îl demoralizezi prin diversiuni, dezbinare, știri false, intoxicare, panică, alarme perpetue, trupe de comando în uniforma dușmanului, bruiaj electronic. Îl demoralizezi, îl dezorientezi, dar nu îl nimicești cu totul, căci ai nevoie de el pentru a-ți motiva prezența și leafa și pentru a te legitima”. Mă tem că nici asemenea propoziții proiectate pe un trecut cu atît mai
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
dă curs devine victimă. Și ceea ce încearcă el cu obstinație să demistifice este tocmai ipostaza de victimă a aranjamentelor mărunte, a trecătoarelor înfocări, demne de dispreț ca, de altfel, tot ce este meschin. Elanul lui Călin Ioachimescu vis-a-vis de muzica electronică este deopotrivă veritabil și original. Veritabil pentru că deține acea calitate aleasă a lucrurilor de a apărea așa cum sunt. Original pentru că se deosebește de alte elanuri prin ceea ce arată, asemuindu-se cu ele prin ceea ce ascunde. Dar mai presus de toate
Meseriașul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13776_a_15101]
-
pagini întregi din Internet facilitează furtul, dar unifică, poate, criteriile morale: cel care fură devine conștient, tocmai prin ușurința procedeului, de calitatea gestului său. Încep totuși să am îndoieli și în această privință: s-ar putea ca în cazul copiatului electronic autojustificarea să fie găsită în activitatea de căutare. Față de detaliul "descărcării" rapide a unor pagini, onoarea hoțului e salvată de greutatea de a le găsi: folosirea isteață a motoarelor de căutare, eliminarea multor surse inutile, descoperirea paginilor celor mai utile
A copia by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13797_a_15122]