81 matches
-
diferite, dar, dintre toate, sfera este cea mai mobilă formă. Teoria atomilor indivizibili se dovedește a fi greșită. Dar atributul esențial dat de Democrit atomilor și, în special, mișcării lor continue, ce necesită un spațiu liber, este paradigmatic pentru antichitatea elenistă. Poate la aceasta a contribuit și faptul că, în matematică, Democrit a fost un precursor al calculului infinitezimal. Teoria atomistă, apărută ca ipoteză care se opune teoriei școlii eleate, este confirmată, două milenii mai târziu, când geniul imaginativ-vizionar grec devine
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
iudaică, creștină și islamică poartă o profundă amprentă aristotelică. Aristotel unifică filosofia cu știința (dianoia), dincolo de ea fiind metafizica. Aristotel cu mâna pe bustul lui Homer (Rembrandt) Euclid din Alexandria (323-283 î.e.n.) este unul dintre cei trei părinți ai geometriei eleniste, alături de Arhimede și Apollonius. Realizează un sistem riguros logic al geometriei în trei dimensiuni, rămas posterității prin cartea sa Elementele. El definește noțiunile de axiome și teoreme matematice pornind de la postularea unor deducții logice, realizând o vastă sinteză a matematicii
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
decât oricare alt popor, au contribuit la ideea imortalității sufletului. Dar această concepție era străină evreilor, pentru care centrul de gravitate stătea nu atât în destinul individual al omului, ci în acela al poporului ca întreg 4. Concepțiile platonice și eleniste vor fi preluate și adaptate, mai târziu, în teologia Sfinților Părinți, mulți dintre ei instruiți în cultura clasică greco-latină, pentru a fundamenta dogmatic credința ortodoxă și a o apăra împotriva atacurilor formidabile ale păgânilor sau ereticilor care utilizau același aparat
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
oferi unei exprimări precise și nuanțate. Ceea ce s-a petrecut în epoca clasică greacă este un fenomen remarcabil și în ceea ce privește posibilitățile pe care termenii limbii grecești au început să le dovedească. Ceea ce au sesizat Părinții capadocieni, formați la școala filosofiei eleniste, a fost că terminologia impusă de Platon și Aristotel reprezintă o bună șansă de a se exprima într-un mod cât mai adecvat posibil inefabilul Revelației creștine. Ceea ce a interesat nu a fost conținutul acestor filosofii antice, cât efortul pe
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
aserțiuni despre suprema transcendență și incognoscibilitate a primului principiu al realității, uneori plasând-o dincolo de ființa reală (Formele platoniciene) și de mintea divină care a creat universul. Cu toate că cercetarea căilor de cunoaștere își împrumută termenii și caracteristicile generale din filosofia elenistă, spiritualitatea bizantină va contura un tip original de apofatism, această schimbare fiind necesară întrucât apofaza de tip creștin nu mai este de esență intelectualistă. Interesant însă este faptul că nu putem vorbi de o înțelegere a apofatismului comună majorității autorilor
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Katolischen Kirche, Verlag, Morus 1954, trad. rom. Istoria Bisericii, tr. E. Dumea, Ed. Ars Longa, Iași 2003, 133. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 22 Artiștii creștini au folosit ca izvor de inspirație nu numai împrumuturile din arta orientală, elenistă și romană, dar au creat și procedee noi, așa încât putem concluziona că formarea stilului specific artistului creștin a fost rezol‑ vată de‑a lungul timpului printr‑o triplă soluție: ‑ adaptarea și resemnificarea unor procedee artistice preluate din arta ne‑ creștină
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sfârșitul iconoclasmului, ca și de faptul că în timpul iconoclasmului baza artei bizantine era continuată în ascuns în multe țări periferice ale impe‑ riului, pictura icoanelor a fost pusă pe al doilea plan fiind înlocuită de neocla‑ sicismul tradițional al artei eleniste. Vom vedea că maeștrii din Grecia au fost influențați de către egipteni și că toți au fost elevii grecilor. De aceea, arta Egiptului a avut pentru ei o impor‑ tanță esențială. Pentru regi și supușii lor, piramidele trebuiau să joace un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Katolischen Kirche, Verlag, Morus 1954, trad. rom. Istoria Bisericii, tr. E. Dumea, Ed. Ars Longa, Iași 2003, 133. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 22 Artiștii creștini au folosit ca izvor de inspirație nu numai împrumuturile din arta orientală, elenistă și romană, dar au creat și procedee noi, așa încât putem concluziona că formarea stilului specific artistului creștin a fost rezol‑ vată de‑a lungul timpului printr‑o triplă soluție: ‑ adaptarea și resemnificarea unor procedee artistice preluate din arta ne‑ creștină
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sfârșitul iconoclasmului, ca și de faptul că în timpul iconoclasmului baza artei bizantine era continuată în ascuns în multe țări periferice ale impe‑ riului, pictura icoanelor a fost pusă pe al doilea plan fiind înlocuită de neocla‑ sicismul tradițional al artei eleniste. Vom vedea că maeștrii din Grecia au fost influențați de către egipteni și că toți au fost elevii grecilor. De aceea, arta Egiptului a avut pentru ei o impor‑ tanță esențială. Pentru regi și supușii lor, piramidele trebuiau să joace un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
la un alt om. 3.3. Stoicii Activitatea stoicilor este legată de Atena. Întemeietor a fost Zenon, denumit după locul unde acesta își ținea discursurile. Tot întemeietor a fost considerat și Krisipos. Stoicismul era filosofia cea mai răspândită în perioada elenistă, fiind apoi preluată și în Roma antică. Aceasta și-a propus să dezvolte gândirea despre materie și suflet a înaintașilor. În decursul a cîtorva secole, a suportat prefaceri interesante în acord cu problemele formulate de gânditorii anteriori. 1. Principiul primar
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fost deosebită de suflet. Anima reprezintă atomii distribuiți în tot corpul, funcționînd ca purtători ai vieții; spiritul sau psihicul era purtat de animus, care se află localizat în piept. În acest fel sufletul, ca principiu al activității psihice în perioada elenistă, se desparte de celelalte principii, potrivit cărora sufletul reprezintă toate formele de manifestare ale vieții. 7. Evocarea subiectivului O cucerire remarcabilă a perioadei eleniste, cu însemnătate pentru cunoașterea psihologică, a constat în declararea faptului că subiectul reprezintă o entitate activă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se află localizat în piept. În acest fel sufletul, ca principiu al activității psihice în perioada elenistă, se desparte de celelalte principii, potrivit cărora sufletul reprezintă toate formele de manifestare ale vieții. 7. Evocarea subiectivului O cucerire remarcabilă a perioadei eleniste, cu însemnătate pentru cunoașterea psihologică, a constat în declararea faptului că subiectul reprezintă o entitate activă, realizată nu numai în raport cu reflectarea lumii externe, ci și în raport cu cea internă, cu procesele psihice prin care se manifestă lucru insuficient exprimat până atunci
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
căreia Iisus Hristos a venit să întroneze adevărul divin al mântuirii ? Căci învățătura Mântuitorului, cuprinsă în Evanghelii, e în afară de această discuție; nici o legătură nu se poate stabili între ea și cultura antică. Singura idee care are o legătură cu filosofia elenistă este aceea de Logos din prologul Evangheliei lui Ioan. Și dacă mai amintim câteva forme de expresie din Epistolele lui Pavel. influențate de stoicismul popular din Tarsul său natal, iată la ce se reduce legătura Noului Testament cu civilizația antică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
unic fenomen de renunțare la sine și de imitație socotită ca un titlu de glorie, ideea de rasă latină nu joacă nici un rol, pentru că nu Roma slujește modelele artistice, ci Atena clasică, Alexandria sincretismului hibrid și Asia Mică a putrefacției eleniste. Firește, nu toată literatura franceză e la fel. în interesanta lucrare Le genie du paganisme, Charly Clerc studiază minuțios această manie a inspirației antice la scriitori contemporani: Ernest Renan, H. Taine, Louis Menard, Leconte de Lisle, Heredia, Anatole France, Pierre
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mister. Prin aceasta, fapta sa se distinge total de sincretismul epocii elenistice. Ea "echivalează cu o invenție spirituală", cu inaugurarea unei noi metode, a unui nou mod de a gândi 61, anunțându-se "ca o soluție creatoare a marii crize eleniste"62. Acesta era actul prin care se năștea dogma, susține Blaga. Explicația acestei prime formulări a dogmei este căutată de către filosoful român în dilema în care se afla Philon, plasat între monoteismul iudaic, care nu admitea alterarea divinității, și ideea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
perioade de vaste sinteze, de determinare a vieții dintr-un centru spiritual". Așa a fost, susține Blaga, budismul sau creștinismul. Trecerea de la o perioadă de culturi locale la una eonică se face printr-o criză spirituală. Așa a fost perioada elenistă, prefigurând eonul creștin. Blaga întrevede în semnele timpului său o nouă perioadă de criză "elenistă", care, în opinia sa, marchează trecerea spre un nou eon: amestec de doctrine dintre cele mai diverse, necoagulate într-un întreg, revitalizarea filosofiei, recursul la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
susține Blaga, budismul sau creștinismul. Trecerea de la o perioadă de culturi locale la una eonică se face printr-o criză spirituală. Așa a fost perioada elenistă, prefigurând eonul creștin. Blaga întrevede în semnele timpului său o nouă perioadă de criză "elenistă", care, în opinia sa, marchează trecerea spre un nou eon: amestec de doctrine dintre cele mai diverse, necoagulate într-un întreg, revitalizarea filosofiei, recursul la mitologie și situarea gândirii între abstracțiune și mit, renașterea științelor magice despre corespondențele ascunse din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aceea, el nu s-a putut ridica la ideea pentru noi fundamentală a intelectului ecstatic, menit să creeze noi dogme filosofice, o metafizică în acord cu tendințele inerente ale timpului (...). Noi credem numai într-o criză istorică (am numit-o elenistă); o criză în cuptorul căreia se ard la înaltă temperatură cărămizile pentru noua clădire" (Ibidem, p. 303). 151 Ibidem, p. 304. 152 Ibidem, p. 303. 153 Lucian Blaga, "Filosofia stilului", în Încercări filosofice, Editura Facla, Cluj, 1977. 154 Ibidem, p.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și Caria(baștina jupînului) erau de neam pelasg. iar grecii, cînd încă nu le în-tunecase mintea fumurile măririi, îi numeau divini - dioi - pe pelasgi cum vedem în Iliada lui Homer, sau ieroi -sfinți, pînă i-au întunecat ei cu minciuni eleniste. Același autor spune la paragraful V în aceeași Istorie că regiunea Crestonia era locuită de tracii care aveau obiceiuri asemănătoare cu geții de la nordul Istrului. Adică și pentru ’mnealui Herodot, pelasgii, tracii și geții erau același neam dar locuind în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
În sfertul de secol care a urmat schismei, au avut loc două evenimente de o importanță deosebită pentru viitorul Indiei. Primul a fost invazia lui Alexandru Macedon, care a avut consecințe decisive pentru cultura și civilizația indiană, permeabilă astfel influențelor eleniste. Al doilea eveniment însemnat a fost întemeierea dinastiei Maurya (320-185 î. Hr.) de către Ćandragupta (320-296), prinț care în tinerețea sa îl cunoscuse pe Alexandru. După ce a recucerit mai multe regiuni din nord-vest, el a răsturnat dinastia Nanda în 322 î. Hr. și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în înțelegerea cultului zalmoxian, anume că "áthanatizein" "nu înseamnă „a se crede nemuritor”, ci „a se face nemuritor”". Această „"imortalizare"”, după termenul folosit de Eliade, „"se dobândea prin intermediul unei inițieri, ceea ce apropie cultul instaurat de Zalmoxis de Misterele grecești și eleniste"”. Deși ceremoniile propriu-zise nu au fost transcrise de către istorici, informațiile transmise de Herodot indică, potrivit interpretării lui Eliade, un scenariu mitico-ritual al "morții" (ocultare) și "reîntoarcerii pe pământ" (epifanie). Iar, cât privește semnificația magică a singurului ritual transcris de către Herodot
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
de-a Cincea Dinastie a Egiptului atunci când primele texte literare sunt găsite, dar cultul ei devine proeminent în istoria Egiptului Antic mai târziu, când Isis începe să absoarbă elemente de la alte zeițe din Orient. În cele din urmă, în perioada elenistă, cultul lui Isis s-a răspândit peste granițele Egiptului către Orientul Mijlociu și Europa. Se mai poate ca Isis să fi fost o fecioară numită Io, care a fost răpită de soția lui Zeus, Hera și trecând prin multe peripeții, aceasta
Isis () [Corola-website/Science/297876_a_299205]
-
lunar cu cel solar. În calendarul ebraic acest ciclu va fi recunoscut și aplicat oficial numai din a doua jumătate a sec. al IV-lea î.e.c.; în mod neoficial, însă, a fost aplicat cu mult înainte. Începând cu epoca elenistă, folosirea calendarului seleucid și a numelui macedonian al lunilor este atestat sporadic în cărțile târzii (cf. 2Macabei 11,21.30.33.38; Tobia 2,12): Distro; Xantico; Dioscurințio. Pentru aceeași perioadă scrierile de la Qumran, în suluri precum: Cartea lui Enoh
Calendarul ebraic () [Corola-website/Science/297962_a_299291]
-
și alte teritorii celte, unde latina era o limbă străină, iar textele latine erau intens studiate și predate. În lumea antică, greaca era limba principală a științei. Cercetarea științifică avansată și educația în domeniu aveau loc în special în zona elenistă a Imperiului Roman, în greacă. Încercări ulterioare de a traduce scrierile grecești în latină au avut succes limitat. Pe măsură ce numărul vorbitorilor de greacă scădea, Occidentul s-a îndepărtat de rădăcinile grecești ale științei și filozofiei. Vorbitorii de latină care doreau
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
a educației clasice. Cercetarea originală a fost destul de slabă, dar au apărut în schimb multe antologii, enciclopedii și comentarii. Sub omeiazi, învățații islamici s-au concentrat pe probleme legate de Coran. Dinastia abbasidă care a urmat a promovat însă studii eleniste și umaniste, în conformitate cu doctrinele școlii oficiale Mu'tazili de interpretare islamică, fondată la Basra de către Wasil ibn Ata (700-748), care susținea că Coranul este o lucrare creată, și că Dumnezeu nu vrea decât ce este mai bun pentru om, opinii
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]