137,169 matches
-
critic. A libertății ziaristului de a vorbi în numele mulțimilor care, nedeslușindu-se asupra multor probleme, sînt și-așa și-așa și care sînt ale tuturor felurilor de nevoi. A libertății profesorilor de a se ocupa de școală. A studenților și elevilor de a-și vedea de carte. A libertății de a lupta împotriva imposturii. A libertății de a nu mai vedea elemente incapabile stabilite în posturi ce depășesc facultățile lor etc." Să recunoaștem printre asemenea amare rînduri și prefirări în actualitate
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
frații săi". Candidând a treia oară pentru scaunul episcopal din Blaj, este ales episcop în 1772. Istoricii Bisericii românești, vorbesc despre el ca despre al doilea Inochentie Micu. În timpul, episcopatului său, se introduce în Școlile Blajului ajutorul de pâine pentru elevii merituoși, așa-numiții "țipăi". Este nevoit să abdice în 1782 și să se retragă la Mănăstirea din Alba Iulia. S-a bănuit într-o vreme că a fost implicat în Răscoala lui Horea. În orice caz este tulburătoare coincidența morții
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
un scenograf despre care am aflat abia acum. Și vina este numai a mea. am revăzut: Lecția lui Victor Ioan Frunză de la Teatrul Maghiar din Timișoara, un superb concert de cameră al morții, veșnică, neobosită, care ne devorează pe fiecare "elev" în parte, martor sau protagonist la spectacolul vieții; Gaițele lui Alexandru Dabija, un rafinat studiu, atent și cinic al grotescului și ridicolului care ne secondează viața. Extraordinară Carmen Tănase în Colette Duduleanu, plini de nuanțe și de rigoare Ionel Mihăilescu
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
pe care o ținea pe burtă, nimic nu amintea pe cetățeanul de peste mări și țări în afară de orice bănuială, care fusese domnul Carol. Jandarmii i-au deschis valiza. După ce i-au frunzărit fără prea mare interes, dar încruntându-se, caietul de elev în care scria din când în când, în franceză, poezii, au vrut să știe mai multe despre manuscrisul neterminat cu reportajele sale despre America de Nord. Manuscrisul era dactilografiat de pe timpuri, în românește, și asta i-a intrigat cu siguranță. Ca, de
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
și discursul științific ceva mai greu accesibil novicelui, e întreruptă de istorii scurte de jumătate de pagină, în genul știrilor de ziar ce au ca miez senzațional o "poantă" menită să exorcizeze plictiseala (un profesor a fost destituit pentru că acorda elevilor excesiva și plicticoasa pedeapsă de a copia cu sutele de mii zecimalele numărului p, iar numărul p compune o scrisoare de apărare... ). Inevitabil, cartea capătă aspectul unui mozaic iar efectele privirii lui sînt simultan contradictorii. A vorbi despre plictiseală fără
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
ale serviciilor secrete, "obișnuita ură care plutește în aer." Cu toții sînt, cu sau fără voie, implicați în lupta cînd surdă cînd fățișă din jur. Cîte unul își depășește atribuțiile (Silvestro îi ajută în acțiunile lor de sabotaj pe puștii palestinieni, elevii lui la catehism, dar și pe soldatul israelian rănit, deși știe că acesta, respectînd ordinele, trage în copiii de peste 12 ani), alții se abat de la rolul de mediator doar cînd pot salva vieți omenești. Este cazul Custodelui, tutore al fiului
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
În mod frecvent, texte de acest fel nici măcar nu sunt însoțite de o bibliografie. Ideea că așezarea sub un text a numelui tău te obligă să delimitezi ceea ce îți aparține de ceea ce este preluat de la alții a rămas străină multor elevi și chiar multor studenți ajunși în faza pregătirii lucrării de diplomă. Unii dintre ei au devenit profesori și au continuat aceleași practici. Sunt rare lucrările de grad care se constituie într-o mărturie a unei experiențe la catedră cu adevărat
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
cu adevărat personale, cele mai multe se prevalează de diferite surse vag indicate și nu mai știi cât anume e meritul autorului. Să se fi schimbat situația după 1989? După cât am putut observa, problemele au rămas aceleași. Abundă sesiunile de comunicări ale elevilor și ale profesorilor, fiecare școală, fiecare oraș, fiecare județ au ambiția de a se evidenția printr-un număr cât mai mare de participanți. Celor mai mulți tineri nu li se inculcă ideea că a face o comunicare înseamnă a avea ceva de
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
se completează cu ecouri ale muzicii medievale, gregoriene. Trăsătura catolică a creației sale se alătură pasiunii pentru explorarea cântecului păsărilor și a muzicii indiene, totodată construcțiilor elaborate ce au influențat hotărâtor serialismul integral al unui Boulez sau Stockhausen. Iar alți elevi ai lui Messiaen, Gerard Grisey și Tristan Murail, seduși de "naturalitatea" armonicelor sunetului, vor inaugura orientarea spectrală franceză, cercetând "interioritatea" sunetului în celebrul laborator acustic-electronic parizian, IRCAM. Pe aici se perindă mulți compozitori de avangardă, puțini nu confundă însă tehnica
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
diferite!) Se opuneau însă acestei viziuni cultural-istorice altă serie de intelectuali - cei ce susțineau o scriere în limba "de toate zilele" (la început, chiar Heliade susținea că "trebuie să scriem pentru cei vii, nu pentru morți"!). Pentru V. Haneș, un elev al lui O. Densusianu, aceștia se încadrau într-un așa-numit "curent popular" (Dezvoltarea limbii literare române în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, 1904, p. 97-121). Unii dintre ei erau din Transilvania, precum I. Budai-Deleanu, Vasile Aron
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
de "îndreptarul" lui Sextil Pușcariu și T. A. Naum (1932) (cel dintîi "îndreptar ortografic") a fost oficializată prin școli ani și ani de-a rîndul, intrînd bine în conștiința publică. În spiritul și legea ei au învățat carte generații de elevi și adeseori s-a spus că ar fi modificat chiar pronunțarea limbii române! Erau, adică, unii (bineînțeles, trecuți prin școală îndelungată) care pronunțau suntem. Și totuși! Puțini știau că împotriva ortografiei Pușcariu se ridicaseră lingviști de primă însemnătate. Mai întîi
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
latinizantă, deci, opus igne dignum! "Reforma" ortografică este decretată în 1953 și declarată obligatorie prin ucazuri politice! Și de această dată cei care avem astăzi o vîrstă înaintată ne putem aduce aminte cum încercam - sub ordine universitare superioare - a explica elevilor și studenților de ce este inutilă scrierea cu două litere a lui /î/ - un singur "î" ajungea, și în Romîn, și în mînă sau pîine! -, de ce sînt este preferabil lui sunt și de ce trebuie să scriem... "Cum vorbim" (revista lui Al.
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
mai găsea odihna (de altfel, în finalul romanului, sfârșește sărind din ce în ce mai sus, sub ochii fiului său Asmaan, nume sugerând cerurile, as-saman. Viața e furie, care ne mână spre înălțimi și adâncuri - iată cât de modern era pe vremuri ironizatul, de către elevii noștri, Coșbuc, adăpat și el la înțelepciunea indiană, cu "o luptă-i viața"!) Dar pulsul pe care Rushdie vrea să-l salveze dintr-o posibilă bruscă uitare (posibilă bruscă și finală pace) e chiar vârful, tensiunea Americii: ritm tot mai
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
au lucrat actorii nu mi se pare de neglijat. Un Șoc pe care l-am depășit cu umor, în cele din urmă, a fost determinat de citirea caietelor-program. Inițial am crezut că sînt reproduse pasaje din compunerile, nereușite, ale unor elevi din cursul gimnazial: "August Strindberg, marele scriitor suedez, a scris peste 60 de piese de teatru, romane, povestiri, de un interes considerabil. Opera lui a fost o adevărată glorie și o mare avuție a poporului suedez, înălțînd Suedia în literatura
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
cadre, ideologizată în ultimul grad. O urmau 60-70 de cursanți, printre care muncitori "de o izbitoare și la urma urmei explicabilă incultură." O frecventau "foști responsabili cu gazeta de perete, activiști sindicali și de partid, funcționari de un semidoctism agresiv, elevi în ultimele clase de liceu, studenți și chiar unul-doi absolvenți de facultate". Dintre cei mulți "unii aveau nevoie efectiv de continuarea claselor primare sau, în cel mai bun caz, a studiilor medii. " Tot felul de figuri, așadar, înfocați staliniști, cum
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
jigodii, ar însemna un atentat criminal la adresa genezei poporului român, la moravurile noastre patriarhale să afirmi că Toma Alimoș a fost, de fapt, un violator și că datorită acestei balade câteva generații au învățat să urască boierii (înainte de '89, un elev a scris la teză că Alimoș a fost membru de partid, iar un dascăl hâtru a "subliniat" că s-ar fi putut să fi fost, dar în ilegalitate!), că făcutul lucrurilor de mântuială, superficialitatea, de către cei nouă meșteri mari, ni
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
cu Caragiale doar așa cum se întîlnesc liniile ferate: la carambol". Un fost paznic de noapte la o fermă socoate că I.L. Caragiale "ie o stradă", ba nu, "cre' că am auzit la televizor, di' așa zic că-i parlamentar". Un elev de la profesională e de părere că e autorul Amintirilor din copilărie, dar, nefiind sigur, vrea să-și întrebe un prieten (unde ești, Virgil Ianțu?). O precupeață: Cînd nu-s în piață, sînt la grădină, cînd nu-s la grădină, sînt
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
pe el. Nu vreau să aduc în discuție calificative. Nu știu dacă este "cel mai", nici nu mă pricep să spun asta. Și nici nu este important. Traian Zecheru este ALTFEL. Absolvent al liceului de prestigiu "Gh. Lazăr", a fost elev la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică între anii 1946 și 1948, student la regie între 1950 și 1952 - coleg de clasă cu Lucian Pintilie, Radu Penciulescu, Sanda Manu, Valeriu Moisescu - și la artă dramatică la clasa lui Victor Ion
Așteptînd la arlechin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14118_a_15443]
-
centrale anunță că la cererea PSD Prea Fericitul Părinte Teoctist i-a dezlegat pe copiii care beneficiază de programul guvernamental " Cornul și laptele" să bea lapte și în Postul Paștelui. Potrivit ziarului Ziua de această dezlegare n-ar beneficia decît elevii bucureșteni, fiindcă prefectul Capitalei ar fi cerut numai pentru ei dispensă. Dacă prefectul ar fi cunoscut cît de cît cum e cu asemenea dezlegări, nu s-ar mai fi aflat în treabă cerînd încuviințarea Patriarhului. Biserica Ortodoxă acordă oricum copiilor
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
dacă alături de noi și nu în străinătate s-ar fi aflat Cicerone Poghirc, Mihai Nasta, Sorin Stati, Vladimir Iliescu dintre cei care au fost profesorii generației mele, Lia Lupaș, Adrian Pârvulescu, Radu Lăzărescu, Alexandru Cizek, fratele meu Petre Ceaușescu, dintre elevii acestora? Și nu i-am pomenit pe cei care ne-au părăsit înainte de instalarea comunismului. Multe discipline ale Filologiei Clasice, altădată reprezentate în chip strălucit, la nivel european, absente azi, ar fi avut corifei pe măsura înaintașilor. Antichitățile greco-romane nu
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
vreau să fie interpretate ca niște contre îndreptate împotriva unei atari dezbateri, precum cea inițiată de România literară. Dar - și acum vorbește dascălul de liceu din mine - se cere dezvăluit și adevărul că cei mai energici (instinctual avizați) revizioniști sunt elevii din clasele ultime ale ciclului preuniversitar (neinspirat termen!). Chiar și pentru faptul că nu citesc orice, fie și obligați, elevii sunt niște "selecționeri" uluitori; excluzându-i id est pe eternii ineluctabili chiulangii... Scriitorilor în viață nu le place să fie
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]
-
acum vorbește dascălul de liceu din mine - se cere dezvăluit și adevărul că cei mai energici (instinctual avizați) revizioniști sunt elevii din clasele ultime ale ciclului preuniversitar (neinspirat termen!). Chiar și pentru faptul că nu citesc orice, fie și obligați, elevii sunt niște "selecționeri" uluitori; excluzându-i id est pe eternii ineluctabili chiulangii... Scriitorilor în viață nu le place să fie revizuiți. Cei plecați (sic!) dintre noi nu mai pot protesta. Pentru a mulțumi însă ambele tabere, operele lor trebuie lăsate
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]
-
aceștia, din păcate, au trecut ultima frontieră și ne-au lăsat în egală măsură orfani, atât pe mine cât și pe fiica mea. La o manifestare culturală m-am întâlnit cu un vechi prieten, tot lingvist, căruia i-am fost elev la un curs de doctorat pe când a venit în Granada, în 1950, cu recent câștigata catedră de latină: Antonio Fontan, a cărui prezență a fost atât de importantă în viața spaniolă a ultimilor 30 de ani ai secolului trecut. Am
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
Corega de la MEC: pus să explice de ce olimpicii români, cîștigători ai Olimpiadei de Informatică din Europa Centrală, au fost trimiși cu trenul, cl. II, pînă la Kosice, dl. Corega a răspuns: "Pînă la Kosice se poate ajunge și cu bicicleta". Elevii or mai fi oprit ceasul din cînd în cînd, a adăugat ministrul, sugerînd că mersul cu trenul "dă excursiei și o dimensiune de cunoaștere geografică". Din Mersul Trenurilor aflăm că pînă la Kosice sînt 1000 de km pe calea ferată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
dorit, nici în pioniereștile reviste de pe-atunci �Luminița", nici în �Cutezătorii", deși am trimis producțiuni la redacțiile lor bucureștene, am debutat târziu, întâi într-o revistă manuscrisă (am �scos" doar două numere, dacă bine îmi amintesc) pe care noi elevii dintr-a XI-a am editat-o botezând-o �Răcnetul elevilor", apoi în revista �Zorile" a Liceului George Barițiu, apoi am debutat cu două poezii în suplimentul �Preludiu" al �Scânteii tineretului" (poezii care, mărturisesc doar acum, nu mai păstrau din
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]