1,246 matches
-
Știri Filmul „Câini”, elogiat în marile publicații din Franța „Nouă senzație a cinema-ului românesc” Lansat în cinematografele din Franța pe 28 septembrie, la o săptămână după premieră din România, filmul Câini, debutul regizorului Bogdan Mirică, este elogiat în marile publicații din Franța. Cotidienele
Filmul „Câini”, elogiat în marile publicații din Franța „Noua senzație a cinema-ului românesc” by http://www.zilesinopti.ro/articole/13751/filmul-caini-elogiat-in-marile-publicatii-din-franta-noua-senzatie-a-cinema-ului-romanesc [Corola-blog/BlogPost/100246_a_101538]
-
Știri Filmul „Câini”, elogiat în marile publicații din Franța „Nouă senzație a cinema-ului românesc” Lansat în cinematografele din Franța pe 28 septembrie, la o săptămână după premieră din România, filmul Câini, debutul regizorului Bogdan Mirică, este elogiat în marile publicații din Franța. Cotidienele franceze Le Figaro, Libération sau Nouvel Observateur, reviste precum Paris Match și Time Ouț și publicații online de cultură recomandă filmul că una dintre cele mai importante lansări ale săptămânii. Câini poate fi văzut
Filmul „Câini”, elogiat în marile publicații din Franța „Noua senzație a cinema-ului românesc” by http://www.zilesinopti.ro/articole/13751/filmul-caini-elogiat-in-marile-publicatii-din-franta-noua-senzatie-a-cinema-ului-romanesc [Corola-blog/BlogPost/100246_a_101538]
-
cer național, pe când „pacea Europei înseamnă: pământ național și cer creștin comun”. În același număr Părintele Dumitru Stăniloae publică eseul „Ortodoxie și națiune”, ca două numere mai încolo Nichifor Crainic să facă apologia „Romei universale” a lui Mussolini și să elogieze în George Coșbuc „poetul rasei noastre”. În anul 1935 Gândirea publică „Spațiul mioritic” al lui Lucian Blaga (cum în anul 1931 a publicat Eonul dogmatic) și începe o polemică prelungită cu Românismul lui Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957), în care Nichifor Crainic
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
II-lea, fotografii cu persoa-ne importante din diverse țări cu care s-au întîlnit în decursul anilor, cu ambasadori, premieri, prințese, prinți, regi, toate sunt originale. Am pus în carte și articole sau declarații din ziarele de la vremea respectivă, care elogiază iubirea de la Casa Regală dintre Prințul Moștenitor Carol al Roma-niei și Prințesa Ioana Valentina, cunoscută Lambrino.” Cartea urmează să fie distribuită în toată țara. “Vreau să o lansez în fiecare oraș mare, pentru că oamenii să știe adevărul, după ce, timp de
„Un Omagiu Regal pentru România adus de stră-nepotul MS Regele Ferdinand A.S.R. Prinţul Paul al României” by http://uzp.org.ro/un-omagiu-regal-pentru-romania-adus-de-stra-nepotul-ms-regele-ferdinand-a-s-r-printul-paul-al-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/92850_a_94142]
-
George Stroia. Plin de exuberanță, dar și de subtilitate, versul său îmbracă forme și sensuri multiple, menite să încarce suflete, să mângâie timpul din oameni, să lumineze întunericul ascuns, trezindu-l la viață. Își strigă copilăria, dar și iubirea, își elogiază mama, dar și ființa iubită, își acceptă într-un firesc incontestabil toamnele, dar și prietenii, își deschide brațele către lume în mod altruist și zâmbește inclusiv cârcotașilor prin cuvânt de speranță. Îl citești cu ușurință, dar să fii odihnit, îl
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1493281177.html [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
a cărei puritate de început tânjește, deoarece lumea în care trăim a maculat și lumina divinului sentiment, singurul ce ne conferă măreție. Iubirea sa are chip și nume - Ana, devenită simbol al sacrificiului la noi, la români. Elisabeta Iosif își elogiază iubirea pe care o compară cu zarea verii, către care i s-a deschis sufletul prin ferestre de topaz. Prin chiar titlul odei "Vara iubirii", o metaforă revelatorie de sorginte blagiană, este sugerată arșița iubirii mistuitoare. Pentru sufletul feminin îndrăgostit
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1422782388.html [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
la toate câte făcuse și iată erau bune foarte” (Fac. 1, 31). Textul Septuagintei folosește termenul „καλον” - frumos și nu „αγαθον” - bun. Așadar, lumea ieșită din mâinile lui Dumnezeu era frumoasă și bună, era o podoabă - „κοσμος”. Frumosul divin este elogiat pretutindeni în cartea Facerii, fapt ce a îndreptățit pe Sfântul Apostol Pavel să spună: „cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, înțelegându-se din făpturi” (Rom. 1, 20) iar teologii să afirme: „măreția creației exprimate în Cartea Facerii
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
El întru lucrurile Sale. Psalmul 103, de exemplu, este dominat de această idee în întregime, idee concentrată în exclamația: „Cât s-au smerit lucrurile Tale, Doamne! Toate cu înțelepciune le-ai făcut. Umplutu-s-a pământul de zidirea Ta” (Ps.103, 24). Elogiind frumusețea creației ca revelație a lui Dumnezeu, scriitorii veterotestamentari nu cad în eroarea idolatriei sau panteismului, căci făptura nu este confundată cu Ziditorul, creatura cu Creatorul ei. Acestuia I se adresează cu categorii personale ca unui partener de dialog: „Doamne
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
a frumosului uman a scris și Sfântul Ambrozie: „Când Dumnezeu a creat pe cel dintâi om, l-a făcut exterior plăcut, cu alcătuire armonică a membrelor sale și i-a dat cea mai frumoasă figură” [74] . Sfântul Atanasie cel Mare elogiază frumosul uman ca „operă de artă a lui Dumnezeu în oameni” [75] . Valoarea spirituală a frumuseții întregește trupul omenesc care a fost ales de către Dumnezeu drept locaș potrivit pentru a-L purta pe Fiul Său. Întruparea Domnului nu doar că
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
iubise atât de mult în viață. Cortegiul funebru, având în frunte un singur preot se puse în mișcare pe strada Colței spre Universitate. În urma preotului toată asistența pășea împietrită. În fața Universității, în dreptul statuilor lui Eliade șI Mihai Viteazu, Eminescu fu elogiat de fostul său prieten, Dimitrie August Laurian, care venise între timp și de studentul botoșenean, Calmuschi. Profund mișcat, Calmuschi se adresa direct poetului cu un discurs lung cu o voce care se tânguia, amintind de toate suferințele poetului. După frumoasa
CEREMONIA DE ÎNMORMÂNTARE A LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1434259600.html [Corola-blog/BlogPost/360494_a_361823]
-
desmuțind cuvântul din balade / și păduchiul unui substantiv, / verbului i se făcuse frig / iară de mișcarea din silabe / mi-au rămas orbite oarbe. («Homer» - AmNS, 126). XXI. Treapta înfrângerii zeilor-chirurgi: Tu departea, tu departea mea... (1984). Ciclul conține versuri erotice, elogiind marea împlinire a „întregului“ ființei prin regăsirea emisferelor „ideale“, reeditând „cuplul edenic“ (supra), ori „amintirea cuplului edenic / androginic“: Mi-adusesem aminte / cum m-ai sărutat tu odată pe frunte / și ce răcoare umbroasă / mai se lăsase pe inima mea fericită
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
în acest ciclu și o abordare a mitului jertfei zidirii; după ce bate bărăganele cosmice, îndeosebi, ale Făt-Frumoasei- Mame-Mări, și după ce extinde aburariul jertfirii de Ană (inclusiv cel de Ană- feruginoasă) în orice, ajunge la turla Mănăstirii Argeșului, spre a-i elogia inimitabila-i răsucire: Plopilor, ca să-nverziți / și să nu mai fiți voi stârvuri de lemn / mi-am îngropat în voi cuvântul meu / și pe sămânța mea de Ana. // Câmpule și Bărăganule / ți-am lăsat oceanele / ți-am lăsat privirile / și
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
care o caracterizează pe Bertha Emanuela Colea este “ACȚIUNE!”.” ... aceasta era tocmai fraza în care se încheia scurta și mai vechea mea pseudo-dizertație pe marginea interimatului ales de Gabriel Boriga pentru Teatrul Municipal Târgoviște. Dacă cei care au spus că elogiez ceva sau pe cineva le mărturisesc cu bucurie că a meritat. Eu sunt primul mulțumit pentru „palmele” pe care mi le-am luat! O imagine pe care nu o pot uita este aceea în care, ca o gazdă bună, a
CHINTĂ LA DAMĂ, SAU CUM SĂ INTRI ÎN TEATRU CU “ ZARURI ŞI CĂRŢI” de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/_chinta_la_dama_sau_cum_sa_intri_i_cristi_iordache_1330862820.html [Corola-blog/BlogPost/357949_a_359278]
-
dreapta credință și neam s-a învrednicit a suferi moarte împreună cu fii săi Constantin, Ștefan, Radu, Matei și cu sfetnicul Ianache (ginere de altfel) drept- credinciosul Voievod Constantin Brăncoveanu a rugat pe Hristos Dumnezeu să mîntuiască sufletele noastre”. Merită să elogiem pe părintele Claudiu Vrabie, care în 16 august 2015 la al doilea hram dedicat Sfinților Brăncoveni, în biserica din Palatul Mogoșoaia (Sfântul lăcaș de cult și rugăciune al mogoșenenilor și nu numai, biserică ce a fost ctitorită de Brăncoveanu, unde
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 by http://uzp.org.ro/comemorare-97-de-ani-de-la-revenirea-bucovinei-la-patria-mama-romania-la-palatul-mogosoaia-27-xi-2015-ora-1100/ [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
ce le cuprinde stelele pe albastrul sticlos, infinit. Nu a uitat niciodată pe vreun actor, este alături de Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta a României, spre a-i omagia și a le înmâna distincții regale în numele Majestății Sale Regelui Mihai, îi elogiază personal, preschimbă fiecare ocazie de întâlnire cu ei în moment plăcut și fericit de revedere. E rară șansa unei bresle cum e cea a actorilor români, de a fi iubiți și sprijiniți de un principe, cu onorantă solidaritate! Sub filamentele
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. LIRA THALIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422423365.html [Corola-blog/BlogPost/353204_a_354533]
-
Elogiem deseori internetul pentru numeroasele avantaje ce le aduce în viața noastră, fără să ne gândim și la părțile lui mai puțin plăcute. De fapt, problemele internelui sunt aceleași cu ale oricărui mediu nou de exprimare. De data aceasta suntem însă
De unde atâta ură pe Internet? by https://republica.ro/de-unde-atata-ura-pe-internet [Corola-blog/BlogPost/338944_a_340273]
-
pacoste pentru tovarășul de viață votând întotdeauna pentru contra. Nu sunt mulțumiți decât în pat unde nu contenesc să cârâie și mârâie contra greutăților vieții. Sunt fericiți doar când au ocazia să cârtească, blestemând-uși șefii care, cică, nu fac nimic elogiind munca lor care face globul să se învârtească. O plagă socială. Ultima categorie altă plagă socială. În general semidocți, adică au trecut prin școli ca gâsca prin apă, sunt deosebit de dotați la folosirea periuței și a lingușelii. Cu sau fără
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397126323.html [Corola-blog/BlogPost/347774_a_349103]
-
acest moment, vina nu mai este doar a medicului de la Marie Curie. Este, în aceeași măsură a televiziunilor (și aici nu vorbim despre televiziuni care prezintă filmulețe „făcute” de hackerii Anonymus), acelea care nu fac o minimă verificare înainte de a elogia și de a hrăni cultul personalității unui individ, condamnând, astfel, zeci de copii ai căror părinți, oameni simpli și bine intenționați, au naivitatea să creadă cele văzute la televizor. De asemenea, este vina colegilor de breaslă care, știind toți situația
Medicii care suferă de sindromul Burnei-Dumnezeu. „Mi s-a spus că sunt impertinentă, că nu are dreptul o puştoaică să pună la îndoială decizia medicului” by https://republica.ro/medicii-care-sufera-de-sindromul-burnei-dumnezeu-zmi-s-a-spus-ca-sunt-impertinenta-ca-nu-are-dreptul-o [Corola-blog/BlogPost/338046_a_339375]
-
îi admiră veșmântul imaginar - aceasta este povestea doctorului Burnei și a colegilor săi de breaslă care, indignați, o întreabă pe mama Amirei de ce și-a dus copilul la Burnei. De ce nu și l-ar fi dus? Televiziuni serioase i-au elogiat meritele și l-au transformat în zeitate, în timp ce aceia care știau situația, singurii care ar fi putut demasca impostura, au tăcut. Raoul Giradet vorbește despre patru mituri care pun bazele dominației politice - mitul Conspirației, mitul Salvatorului, mitul Vârstei de Aur
Medicii care suferă de sindromul Burnei-Dumnezeu. „Mi s-a spus că sunt impertinentă, că nu are dreptul o puştoaică să pună la îndoială decizia medicului” by https://republica.ro/medicii-care-sufera-de-sindromul-burnei-dumnezeu-zmi-s-a-spus-ca-sunt-impertinenta-ca-nu-are-dreptul-o [Corola-blog/BlogPost/338046_a_339375]
-
un an și ceva, țipam în stradă, disperați, demoralizați și revoltați. Strigam „Corupția ucide!”. Astăzi mă întreb dacă, nu cumva, dezinformarea ucide, de fapt. Dacă nu ea este aceea care dă naștere corupției, pregătind terenul. Dacă televiziunile care l-au elogiat pe Burnei ar fi făcut o minimă cercetare, poate că o serie de copii nu ar mai fi fost măcelăriți. Dacă Bănicioiu nu ar fi ieșit pe post spunând că au de toate la spitale și că răniții de la Colectiv
Medicii care suferă de sindromul Burnei-Dumnezeu. „Mi s-a spus că sunt impertinentă, că nu are dreptul o puştoaică să pună la îndoială decizia medicului” by https://republica.ro/medicii-care-sufera-de-sindromul-burnei-dumnezeu-zmi-s-a-spus-ca-sunt-impertinenta-ca-nu-are-dreptul-o [Corola-blog/BlogPost/338046_a_339375]
-
îmbină poezia Dorinei Stoica și grafica lui Mihai Cătrună; de asemenea, cartea are patru capitole ( Sentimente, Ce iubire e asta?, Existus, respectiv Ochiul curat) ce transportă lectorul pe tărâmul yin-yang, edificatare fiind glisările certitudine-incertitudine, încântare - dezamăgire etc. Cea dintâi parte elogiază împlinirea în cuplu, sesizându-se efervescența trăirilor celor doi, ce refac cu nesaț unitatea androginică: ,,suntem două părți ale aceluiași întreg”. Existența în sine presupune, în cazul artistei, o continuă chemare a iubirii, fie că e vorba despre eros sau
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dorina_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
îmbină poezia Dorinei Stoica și grafica lui Mihai Cătrună; de asemenea, cartea are patru capitole ( Sentimente, Ce iubire e asta?, Existus, respectiv Ochiul curat) ce transportă lectorul pe tărâmul yin-yang, edificatare fiind glisările certitudine-incertitudine, încântare - dezamăgire etc.Cea dintâi parte elogiază împlinirea în cuplu, sesizându-se efervescența trăirilor celor doi, ce refac cu nesaț unitatea androginică: ,,suntem două părți ale aceluiași întreg”. Existența în sine presupune, în cazul artistei, o continuă chemare a iubirii, fie că e vorba despre eros sau
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dorina_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
pozitiv! Este pomenit și la Sydney de către prietenii de la Academia Româno-Australiană și la Toronto, Canada, de către membrii Cenaclului „Nicăpetre”, care îl cunosc și îl aspreciază. I-a vizitat în urmă cu câțiva ani și i-a impresionat! Ba îl mai elogiază și yankeii de la World Records Academy, care au omologat recordul (în noiembrie 2009) privind „cel mai mare monument dedicat cepei”, realizat desigur de sculptorul Cornel Durgheu, decanul Facultății de Arte Vizuale din Oradea în aceea vreme! Acest monument destinat cepei
MAGISTER DURGHEU ’70 – FINIS CORONAT OPUS! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448328440.html [Corola-blog/BlogPost/340067_a_341396]
-
voie de la regim la congrese internaționale de istorie: Roma, Moscova, Varșovia și Lausanne. În percepția universitară clujeană Constantin Daicoviciu este adulat sau contestat. Foști colegi sau studenți ai istoricului i-au dedicate adevărate „hagiografii”. Istoricul Dumitru Protase într-o broșură elogiază la superlative meritele marelui dispărut: „Substanța lucrărilor științifice ale distinsului învățat, pe lângă dimensiunile daco-romane are incontestabile trăsături și valențe ale istoriei antice europene, așa cum de fapt a fost și autorul însuși: o personalitate complexă, un European autentic, cu rădăcinile puternic
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
fost și în guvern, în Consiliu de Stat. I-am văzut pe Ceaușescu și Daicoviciu la UBB. Erau două personalități incompatibile. În sensul că Daicoviciu era un om stilat, inteligent, bonom, care gusta glumele. El deja nu se jena să elogieze armata austro-ungară unde a fost plutonier. Asta l-a enervat pe Ceaușescu. Îl vedea ca un om a lui Dej” rememorează tânărul profesor de atunci Vasile Vese. Tot Vasile Vese a trăit deschiderea spre exterior a Universității clujene datorată lui
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]