994 matches
-
realizarea propriu-zisă e deficitară, textele devenind prolixe și redundante, învârtindu-se în gol, în căutarea expresivității pierdute. Întâmpinat cu vădită reținere de unii critici și cu entuziasm inerțial de alții, volumul de față nu se mai bucură de receptarea unanim elogioasă a celui dintâi. Și mi se pare corect să fie așa: fiindcă Teodor Dună nu face decât să meargă înapoi pe propriile urme, exploatând la maximum și epuizând modalitatea expusă anterior. Expresionismul se transformă aici, dintr-un climat și un
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
cianură în care să-mi potrivesc/ fapta după cuvânt, un cerc pe dâra copilăriei./ Ca inocența să nu-și întrerupă descântecul/ din căni de cositor,/ oricâte împușcături voi auzi în creier,/ oricâte furtuni voi aduna sub piele, nor cu nor". Elogioasa prezentare a lui Ștefan Borbély de pe coperta IV seamănă cu o laudatio pe adresa unui om de știință, numai bun de a-și ocupa locul în Academie.
Parfum gotic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10117_a_11442]
-
veneau din toate ținuturile transilvane și se îndreptau, pe jos, de cele mai multe ori, spre această Romă ardeleană. Există însă și o a doua atitudine în evocarea școlilor blăjene; este atitudinea critică de nuanță caragialescă. E drept că aceasta, în comparație cu atitudinea elogioasă, de recunoștință, este mult diminuată; dar e prezentă în bogatul epistolar ciparian, în care sunt surprinse chipuri de profesori-preoți sau canonici cu slăbiciunile lor omenești, cu patimile lor, - așa încât autoarea este îndreptățită să vadă în aceste pagini de corespondență un
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
exagerat, poate chiar este. Îndrăznesc însă să afirm că în toată cariera mea rar mi-a fost dat să văd un talent comparabil cu al lui”, întărește cel care este și dascăl la Facultatea de Muzică din Timișoara. În termeni elogioși s-a exprimat și maestrul Diodor Nicoară, dirijorul corului Filarmonicii „Banatul”, mai ales după ce l-a văzut, de fapt auzit, cântând la câțiva pași de el, fără nici o pregătire și fără a-și lua măcar tonul. „Pe deasupra eram și răcit
Agenda2005-05-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283343_a_284672]
-
aliați, congeneri aș zice, în elocventele (așa zis) poeme,care segmentează unele povestiri ale lui Serghei Dovlatov. Așa arată o fișă... literară a fostului gazetar din Estonia sovietică, ajuns direct la New York, ca să se realizeze și ca scriitor. Comentariile americane elogioase (atâtea câte s-au înregistrat!) despre literatura lui sunt auzite în postumitate de către urmașii săi (nevastă, 2 copii), dar și în întreaga Rusie. Numai că înainte de a trece Styxul, Serghei Dovlatov, cel înțelept, se mărturisea tânguitor: „Copiii mei vorbesc rusa
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
comparație, lipsa de atitudine a comentariilor critice referitoare la cele mai recente apariții editoriale. Ultimul număr al revistei clujene (6, din iunie 1999) este complet lipsit de spirit critic. O albină fără ac. Recenziile sunt puține la număr și exclusiv elogioase. Irina Petras laudă o carte de Norman Manea, Victor Cublesan laudă o carte de Simona Popescu, Claudiu Groza laudă o carte de Valeriu Pricina. Și ce se mai poate (laudă) când totul se poate (laudă)? Prozatori români apocaliptici Prestigioasa revista
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
creștere." În această stare de spirit, Matei Popa o cunoaște, în casa doctorului Eugen Cernescu - om de lume și comentator cinic al faptelor contemporanilor săi -, pe traducătoarea Anca Negru. În momentul prezentărilor, gazda îi face femeii un portret negativ, involuntar elogios: "Este foarte frumoasă, de fapt se vede și cu ochiul liber, dar nu ne disprețuiește de pe această baricada pe care, la nevoie ne-am încăpățâna să o cucerim, căci arme ar mai fi, ci de pe o altă, intelectuală. Ea vrea
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
a convins, va fi publicat. La despărțire, Istrati îi mărturisește mentorului sau: "Acum plec fericit: în cincisprezece zile am trăit cît în cincisprezece ani". În 1923 revista de prestigiu Europe îi publică lui Istrati românul Chira Chiralina, evident cu o elogioasa recomandare-prefată a lui Rolland. Atunci scrie, zugrav fiind la Paris, povestirea La un "raccord", rescrisa în 1925, în limba română și apărută postum în Cruciada Romanismului. Editorul o include în această secțiune, încheiată cu un alt text despre și închinat
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
din păcate, adevărul a ieșit la iveală). În încheierea fragmentelor sale despre personalitatea și locul lui Gh. Grigurcu în literatura română contemporană, Laszlo Alexandru scrie: " Dacă i-aș fi dușman de moarte și aș fi constrîns să fac o afirmație elogioasa despre el, aș spune că Gheorghe Grigurcu este răul cel mai necesar al literaturii române contemporane. Dacă i-aș fi prieten de-o viață și aș fi constrîns să fac o afirmație supărătoare despre el, aș spune că, deși scrie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
și ^28, a avut vreun rol în entuziasmul vostru pentru Mateiu? - A avut și el, dar inițiativa aparținuse lui Comarnescu. Pînă atunci, cartea nu stîrnise mare vîlvă, iar noi, publicînd o pagină mare de ziar, pe care erau alăturate comentariile elogioase ale lui Ion Barbu, Bucuta, Noica, Arsavir și al meu - i-am dat proporții de eveniment. Mateiu Caragiale însuși a fost uluit, nu se aștepta la un asemenea omagiu. - Știu că omagiul nu s-a oprit la atît. Din volumul
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
analiză a versiunii engleze", străduindu-se "să-i completeze lacunele prin adnotări proprii, adăugate - cum remarcă Virgil Cândea - celor ale lui Cantemir și Tindal" (p. XLIV). Alături de opiniile acestora, Paul Cernovodeanu selectează într-un capitol aparte din ediția citată aprecieri elogioase datorate lui Voltaire, abatelui Ottavio Guasco, cel care a continuat traducerea italiană a lui Antioh Cantemir, și altor savanți ai epocii (XVIIIth Century Echoes, p. 319-329). În acest fel, până în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea și chiar la
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
ar fi că Gabriel Plesea să mai scrie și ceva coerent pentru a-mi da posibilitatea să repar greșeală cumplită pe care am făcut-o compunând, împreună cu Nicolae Manolescu și Gabriel Dimisianu, sub pseudonimul "Emil Mladin", un text nu prea elogios la adresa sa. Gabriel Plesea, Corespondențe din New York, reportaje, comentarii, opinii, atitudini din "perioada de tranziție", București, Ed. Vestala, col. "Diaspora", 1999, 320 pag.
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
cu acesta și cu un alt hispanist, am umblat ani de zile ca să obținem adeverința că manuscrisul dicționarului nostru, spaniol-român, nu are nimic ... subversiv. Doamna profesor Elena Bălan a fost singura care și-a asumat acest risc, întocmind un referat elogios. Evenimentele din decembrie 1989 ne-au scăpat de o cenzură și au deschis larg porțile spre o altă cenzură, și mai aprigă, cea financiară. Așa că au mai trecut câțiva ani până am publicat prima ediție a dicționarului spaniolromân, cu puțin
Am umblat ani de zile ca să obținem adeverința că manuscrisul dicționarului nostru nu are nimic... subversiv“ by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2512_a_3837]
-
deosebită finețe artistic). zbate într-o lume „unde gândurile „Gândurile...” temerarului poet și Lucrarea se încheie cu un scurt poem mărșăluiesc pe trotuare de păreri, iar pornesc lectura de la afirmațiile aforistic, sugestiv intitulat „Gânduri singurătatea are sângele-n gât” autorizate, elogioase, ale d-lui Acad. de luat aminte”, prin care cheamă la (Despre mine, p.7) Chiar din primul Gh. Păun, din care redau, selectiv, înțelepciune spiritual spre central poem, care dă și titlul cărții, câteva idei semnificative: „căci poet e
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
în același an se logodește cu Ion Marin Sadoveanu, în al cărui condei de critic de teatru tînăra actriță vede o promisiune de afirmare. Următorii ani vor însemna numeroase piese în marginea cărora Mihai Sebastian sau Camil Petrescu publică cronici elogioase, pentru ca în 1929, jucînd în trupa lui Ion Iancovescu (Compania Dramatică Fantasio), Maria Bîrsan Sadoveanu să-și aleagă, la sugestia lui Iancovescu, numele artistic de „Marietta Sadova“, o contragere din numele de Sadoveanu cu o dublare snoabă a consoanelor din
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
a fost deosebit de apreciat atît de critica de specialitate cît și de public. Știri despre Ioana d'Arc au fost difuzate pe postul național de televiziune din Austria la o oră de maximă audiență, iar cotidianele centrale au publicat cronici elogioase. Astfel, în numărul din 24 august, "Neue Kronen Zeitung", ziar cu un tiraj de 2.000.000 de exemplare, titra: "Ceea ce alții reușesc numai cu echipament de tone și milioane, o mică trupă a putut cu cele mai simple mijloace
Ioana d'Arc la KlangBogen Festival Wien 2000 by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/16809_a_18134]
-
1989 (las'că și după), s-a manifestat, în viața noastră literară, o accentuată tendință de sacralizare. Exista o categorie de autori, practic imuni la critică (nu era defel ușor, ba chiar, frecvent, cu neputință să scrii altfel decît foarte elogios despre un Sadoveanu sau Arghezi, despre un G. Călinescu sau Marin Preda, ba chiar despre Nichita Stănescu). În jurul scriitorilor tabuizați s-a constituit o speță de exegeți iconoduli. E vorba de un reflex "de sus în jos" al autorității sacrosancte
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
e drept, învecinîndu-i (probă de umor involuntar) cu Adrian Păunescu. Îl putem lesne contrazice pe cel dispus a vedea în Virgil Ierunca un spirit închistat, "rău", "inchizitorial". Dimpotrivă. Activitatea d-sale ne oferă atîtea dovezi de generozitate, încît unele considerații elogioase mai vechi i-ar putea fi imputate drept imprudențe. Virgil Ierunca a preferat a greși prin încredere decît prin mefiență. La rigoare, i-am putea reproșa acum ceea ce își reproșează, după toate probabilitățile, el însuși: încrederea excesivă în numele unor adaptabili
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
din Riscul în cultură au ca dominantă afectivă o nostalgie a deceniului șapte, deceniu în care Nicolae Breban, alături de Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Cezar Baltag și alții, a cunoscut gloria. Gloria concretă, constând în aplauze, succes la femei, cronici literare elogioase, premii, călătorii în străinătate etc. Așa cum Adrian Păunescu nu mai poate concepe existența fără Cenaclul "Flacăra", Nicolae Breban nu se poate obișnui să trăiască fără atmosfera din anii afirmării sale. Dacă ar fi suficient de lucid, el ar înțelege că
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
cariere a "epocii de aur" adusă la zi, cu o Addenda omagială la textul în cauză, nu mai puțin caracteristică. Nu este exclus - spre verificare - să putem conta pe reluarea, măcar pe micile ecrane, a filmului Burebista, sub aceleași etichete elogioase de care beneficiază, la TVR 2, reprogramarea celeilalte inițiative partinice din jurul anului 1980, serialul-saga al contribuției comuniștilor la "eliberarea" din 1944, Lumini și umbre: "mari actori în mari creații cinematografice", "creații regizorale și actoricești de excepție", "mare succes la spectatori
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
C. Abăluță au fost supralicitați și premiați." În fine, la poetul Marin Mincu am descoperit într-adevăr o noutate: nu mai este preluat textul lui Ștefan Aug. Doinaș, ci un altul semnat Irina Mavrodin. De data asta parcă și mai elogios. Marin Mincu, Poeticitate românescă postbelică, Editura Pontica, Constanța, 2000, 542p, f.p.
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
mare lucru ori chiar nimic. Un detaliu își are, totuși, importanța: "denigratorii" mei mă atacau fără sfială în reviste și cărți. Victor Felea a semnat și el, în "Tribuna" ori în volumul său Poezie și critica (1971), cronici nespus de elogioase asupra poeziei și criticei mele; puse, astăzi, în paralel cu notele din Jurnal, ce mai pot însemna comentariile public asumate? Și-ar fi putut oare modifica, prin ani, atitudinea ostilă? Greu de crezut, dacă mă gândesc la ultima din însemnările
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
intrat "naționalismul" în "multimilenara" Românie!). Sunt curios ce va decide dl. Simion în legătură cu subalternul său, Gheorghe Buzatu. Acesta nu numai că a oferit sigla instituției unor texte în care evreii și țiganii sunt puși la zid, dar a și prefațat elogios elucubrațiile acestui "alb-român-creștin-naționalist", după cum se autodefinește. Iar după ce-l va da afară din funcție pe Buzatu, dl. Simion ne-ar impresiona plăcut dacă și-ar depune propria demisie.
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
a "iscălit" o evocare a lui Tudor Vianu, "pe care nu ezit a o numi cea mai caldă pe care am înregistrat-o pe undeva vreodată (și pe care Ivașcu mi-a refuzat-o la România literară pentru că era prea elogioasă)", apoi una intitulată Apollonius, consacrată lui Vladimir Streinu, "căruia i-am venerat figura în varii articole ulterioare", precum și texte de prețuire, "la prima ocazie", la adresa lui Perpessicius (1974) și Pompiliu Constantinescu (1973), într-un moment în care ultimul ar fi fost
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
Marius Theodor Barna. Tot în ordinea unei ambiții de normalitate, la conferința de presă a filmului, invitații au putut intra și în posesia unei cărțulii cochete, incluzînd scenariul, însemnări de regizor, fragmente de interviuri și de comentarii la film (majoritatea elogioase) apărute în presă. Mărturisesc că nu mai țineam minte ce scrisesem în '98. Într-un articol apărut de curînd într-o revistă, regizorul scrie că aș fi făcut "o critică severă". Îmi amintesc doar că, atunci, ca și acum, m-
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]