228 matches
-
morminte cuprinse de flăcări, pentru că au negat nemurirea sufletului. Pe atunci, un epicurian desemnează cel mai adesea un anticreștin, o persoană care nu crede în Dumnezeu, în natura incoruptibilă și eternă a sufletului, în Judecata de Apoi și în alte elucubrații catolice. Ridiculizând conceptul de epicurian, lăsând să se înțeleagă altceva decât sensul lui real, de „discipol al lui Epicur”, prezentând pericolul pe care-l presupune o viziune materialistă a universului, dușmanii atomiștilor transformă epicurismul în filosofie militantă și în inamic
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ideea justiției și solidarității sociale, dreptul și securitatea internațională au edificat cultura și civilitatea politică în spațiu și în timp. Fiecare dintre aceste forme și performanțe ale politicului a suportat sau continuă să suporte, însă, agresiunea formelor degradate ale politicianismului: elucubrațiile despoților și capriciile tiranilor, virusul totalitarismelor masificante, expansionismul imperialismelor și al superputerilor, fundamentalismul pseudo-religios al ideologiilor extremiste, diversiunea naționalismelor șovine, frenezia iraționalismelor rasiste, etc. Istoria politică a umanității este dublată, din păcate, de o istorie a politicianismului (Carpinschi 1995). . Este
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
era, de fapt, anti-evreu. Iar unii dintre cei mai mari Învățați ai vremii - În primul rînd Rudolf Bultmann Însuși, care nu poate fi suspectat de simpatii naziste ori de antisemitism - s-au lăsat amăgiți de aparența de „obiectivitate” a acestor elucubrații susținute de confrați venerabili și le-au sprijinit cu autoritatea lor. S-ar putea foarte bine ca totul să fi pornit de la o eroare autentică a unor precursori În domeniul istoriei dualismului, cum ar fi Veselovski, Dragomanov și alții, care
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
nu numai false, dar și lipsite de orice temei: cum pot frații noștri de pe V209 să ne aștepte pe noi cu ajutoare, când același post mincinos a umplut eterul cu știrea că V209 nici nu există? "Fiți mai clari în elucubrațiile voastre!" se termină ironicul Comunicat. Există sau nu există V209? Și, dacă există, vor veni de acolo ajutoare sau se așteaptă acolo ajutoare? În serile lungi de iarnă, lumea este plină de îndoieli. În această atmosferă când ultrapesimistă, când ultraoptimistă
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
revedea vreodată. Nu cred că mi-am mai pierdut cumpătul în așa fel în ultimii douăzecide ani”1. Mecanismul prin care candidatura sau doar posibilitatea acesteia devine un zvon generalizat pare să scape comprehensiunii. E o nebuloasă care fluctuează între elucubrații profetizante 2 și contacte tensionate cu oficialități din țară3, angrenează din partea subiectului cote ale implicării încurajate 4 sau detașarea unei reținute lucidități sceptice, mobilizează febril intelectuali din țară și străinătate (Gheorghe Bulgăr, Alain Guillermou, J. Goudet, Alf Lombard, Rosa del
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
din ignoranța populară. Geniul n are nevoie totdeauna să străbată treptat evoluția culturală ca să se afirme. El e un salt amețitor peste ceea ce e obișnuit. Am luat manuscrisul cu arzătoare curiozitate și l-am citit. Era o dureroasă și grosolană elucubrație. Peste câteva zile, autorul a venit după rezultat. Ce meserie ai? l-am întrebat. Lucrător într-o fabrică de sifoane! Și, spune drept, ce te-a îndemnat să scrii ? Cazul lui Panait Istrati! M-am gândit că și eu sunt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
deasupra ultimului etaj, unde n-au decât să-și întindă cortul dacă-i încolțește nostalgia de trecut. O locuință modernă prevazută cu deschidere largă și primitoare înspre duhurile trecutului, să zicem. − Aaa, deci tu chiar le-ai luat în serios elucubrațiile despre castele medievale, se constată cu surpriză. Și crezi că ei înșiși s-ar recunoaște într-o astfel de construcție? Tehnic vorbind, nu văd nicio problemă, dar mă-ntreb dacă primăria locală ar aproba așa ceva. − Lăsând asta la o parte
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
eroarea celor care au interpretat poema. Plecînd de la o premisă falsă și anume aceea că ei au identificat timpul poemei cu timpul creștin toți comentatorii poemei au intrat in acest vertij, În această centrifugă temporală și s-au Înfundat În elucubrații critice fără ascendent cultural. Timpul poemei este unul precreștin și atunci toate variabilele poemei sunt structurate pe alte registre, pe alte coordonate. Luceafărul este Kyrios pneumaton, stăpîn al spiritelor, el este cel care stăpînește aquilo, pîcla, spiritul rău pe care
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
foarte rar la noi în țară, am decis să vă ofer, în rândurile ce compun volumul pe care tocmai l-ați deschis, o introducere în poetica lui William Blake 2. Oare aserțiunile de tipul celei citate mai sus constituie simple elucubrații ale unui rătăcit liric, cum pot părea la prima vedere, sau configurează, la o privire mai atentă, universul fascinant și multietajat al unei voci dintre cele mai originale?3 Intenția mea critico-teoretică este să subliniez că, în pofida contradicțiilor, uneori subtile
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
realiza un afiș de-a dreptul genial. Sub titlul Le choc des cultures, ar fi putut să apară o galerie de la Luvru în contrast cu o colecție de apucături românești. Sau o pagină de frontispiciu a editurii Gallimard lîngă o filă cu elucubrațiile rostite în fiecare seară de scriitorii orali ai fotbalului mioritic de esență pură. Asta ne ar fi plăcut? Cu siguranță, nu! însă, dacă în loc de scripcar ar fi fost un Dracula rînjit, cu fața de făină albă, cu colții de plastic
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
adunare își vor fi dând seama cât e de bolnavă mentalitatea din care a purces această moțiune. E mai bine, deci, să luăm lucrurile în glumă și să lăsăm în ridicolul ei propriu mintea aberativă care a dat naștere acestor elucubrații. Pentru că, altfel, ar trebui să cerem răspopirea tuturor participanților, ca absolut străini nu numai de duhul, dar chiar de așezarea canonică a pravoslaviei". 10 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 504, 12 iulie 1926, p. 1; în Nae
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
lovituri de baltag date în celebrul text sadovenian. ,,Cu ajutorul câinelui, Vitoria Lipan și-a găsit foarte repede zăcămintele soțului,,. Acesta, ,,Nechifor Lipan stătea "pe spate cu fața în jos""... Întradevăr, numai visând pe spate cu fața în jos poți debita elucubrații de genul: ,,Poezia "Sburătorul" de Ion Has Rădulescu este un omagiu adus aviatorilor români", ,,Ion Creangă s-a născut între anii 1887-1889"; ,,Dimitrie Cantemir a avut un rol însemnat în viața sa"; ,,Toma Alimoș era viteaz pentru că cu o mână
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
adusă acestor corespondențe - faptul că fenomenul precesiei a fost descoperit de Hipparc cu două secole îen, poate fi combătut. Toate popoarele au adorat semnul zodiacal ce anunța primăvara, corespunzător epocii lor, fără să cunoască variația lui în timp. Istorisirea acestor elucubrații merită atenția noastră! Desigur, nimic din ceea ce este omenesc nu trebuie să rămână întunecat. Povestea rasei umane - rezultanta a mii de idei sănătoase sau patologice, credințe și erezii, legi și superstiții, pasiuni și greșeli - este un complex care, pentru a
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
S. reprezintă cazul literatului - destul de frecvent în a doua jumătate a secolului al XX-lea - care se devotează mai cu seamă traducerii și comentariului eseistic, lăsând în plan secund creația proprie. „Talent cultivat și fin, măsurat fără rigiditate, liber fără elucubrație”, cum îl definește Al. A. Philippide, el este îndeosebi un poet livresc, cu o tematică eterogenă la început și versuri descriptive, uneori prea explicite, când clasice, când libere, ca în Relief (1965) și Între foc și cenușă (1968), asumându-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
Contrafort. Ce să spun? În cazul acesta destul de potrivită mi se pare expresia: spune-mi pe cine citești, ca să te înțeleg mai bine. Noua revistă română este cunoscută drept o publicație protocronistă, național-comunistă, și a afirma public că îi urmărești elucubrațiile este descalificant. Iată ce scrie același Alex. Ștefănescu (citat de Samson Noah drept un critic vehement și cu credibilitate, al optzecismului - lucru neadevărat în parte, pentru că Alex. Ștefănescu a semnat cronici foarte pozitive la cărțile poeților tineri basarabeni, postmoderniști declarați
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
România. În finalul comentariului - tot mai supărat - cronicarul lansează o ultimă acuză, de care tot noi am fi responsabili, și anume: „... doi dintre cei mai proști gestionari ai României actuale provin din rândurile refugiaților basarabeni”. Cum să răspunzi unor asemenea elucubrații politico-național-literare?... Recunosc că nu mă așteptam la aprecieri pozitive din partea Literatorului, știind cine dintre „patrioții-martiri” basarabeni le deschide ușa redactorilor săi „apolitici”, însă reaua-credință și patima partizană care transpare din comentariu m-au dezamăgit. Până și în Basarabia noastră înapoiată
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cu direcționarea antifascistă a literaturii pe care, s-a spus, o promova revista Albatros. Nici proza eseistică a Sandei Diaconescu nu e prezentată într-o lumină mai plăcută polemizându-se, de data aceasta, cu Ion Bălu: "Aceste vulgare și penibile elucubrații Ion Bălu le numește "document direct al ecoului trezit în sufletul unei fete de lirica lui Lucian Blaga"!!"95. Ținând cont de aceste considerente, Lucian Valea concluzionează că Albatrosul nu se deosebește cu nimic de publicațiile vremii nici sub aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fără orientare științifică, estetică și filozofică, dar angajați politic. Aceștia, cu puține excepții, au instituit prevalența impresiei în interpretarea literaturii, prin expunerea unor păreri individuale fără preocuparea de a argumenta și fără raportarea la principii bine definite. Lipsa conceptualizărilor și elucubrațiile interminabile în jurul unor lucrări deseori nesemnificative creează impresia unei vieți culturale bogate, în ciuda lipsei valorilor autentice, iar numeroasele istorii și dicționare literare sînt neobișnuit de extinse prin cuprinderea tuturor pro-duselor generate de grafomanie, fără selecții realizate pe baza unor criterii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Natura, Politica. Autorul va reuși să capteze câteva ipostaze ținând de esența societății românești și internaționale de-a lungul a trei decenii prin intermediul unei scrieri voit fragmentare la nivel stilistic, dar care capătă coerență prin tematica abordată. Culegerea de eseuri Elucubrații (1999), definită, în prezentarea făcută de Alexandru Paleologu, ca o carte ce echivalează cu „un act de curaj pentru că înăuntrul ei sunt demolate mituri și anulate eroisme, sunt puse sub semnul întrebării faime considerate definitive, sunt defrișate dileme răsărite în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288732_a_290061]
-
Francis Bacon, Vergiliu sau Shakespeare. Memorialistul poate fi considerat o apariție surprinzătoare în spațiul literar românesc, substanța textelor sale interesând ca o mărturie veridică și captivantă în același timp. SCRIERI: Douăzeci de ani de captivitate în mine însumi, București, 1997; Elucubrații, București, 1999; Confesiuni, I-II, București, 2000-2003. Repere bibliografice: Mihail Mihailide, Medici scriitori români, București, 2001, 219; Valeriu Nicolescu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea II, București, 2001, 257-260. C.Dt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288732_a_290061]
-
fiindcă există și o astfel de orânduială în ce-i mai rău -, pierderea picioarelor pare o dramă mai mică decât pierderea rațiunii. Mai ales că insul care zice toată ziua „Ascultă aici!“ a avut, se vede, o judecată cândva cultivată. Elucubrațiile lui conțin frecvent și fraze cu sens. Mai bine zis, care ar avea sens în alte contexte. În fapt, infirmul nici nu citește articolele pe care le arată trecătorilor. În memoria lui s-au adunat fraze din tot ce-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
noștri cu ideile cele mai subversive, ura de clasă și de rasă, disprețul față de ordine și legi ; În sfârșit, l-am lăsat pe acest nevropat periculos [sic ! ] să dea o mare extensie revistei sale incendiare, Neamul românesc, și am văzut elucubrațiile sale dându-și roadele, Întrucât acest jurnal a fost răspândit gratuit la sate” <endnote id="(125, p. 271)"/>. Nu numai Nicolae Iorga și nu numai ziarul Neamul românesc au dus atunci acest tip de campanie diversionistă. Comentând pogromurile antievreiești Înfăptuite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lui, menite să lumineze și să Împingă pe calea propășirii această oază de verdeață și răcoare de la porțile Orientului, Își făceau tot mai mult loc În mijlocul poporului. El era temut de cei care ar fi avut de ce se teme. Din elucubrațiile lui Își trăgeau seva și se Înfiripau noile instituții ale statului de drept și democrația neocomunistă. Numele lui susura și colcăia pe buzele tuturor. Restoiu a făcut, Restoiu a zis, și eu iarăși am zis că să-i fie țărâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ipoteza existenței unei "filozofii dacice", sau cele prin care Corneliu Belcin susținea prezența în acest teritoriu a strămoșilor românilor încă de acum 100 000 de ani, și mai ales revista Noi, tracii a lui Iosif Constantin Drăgan oferind "argumente" tuturor elucubrațiilor patriotarde, ducând, regretabil, și istoriografia la limita inferioară a competenței. ibid., p. 114. Măsura ideologiei în istoriografie este ilustrată de cazul Mihai Viteazul și interpretarea flagrant naționalistă, istoria fiind siluită printr-un lung șir de falsificări, chiar dacă prin omisiune (conflictele
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nu numai false, dar și lipsite de orice temei: cum pot frații noștri de pe V209 să ne aștepte pe noi cu ajutoare, când același post mincinos a umplut eterul cu știrea că V209 nici nu există? "Fiți mai clari în elucubrațiile voastre!" se termină ironicul Comunicat. Există sau nu există V209? Și, dacă există, vor veni de acolo ajutoare sau se așteaptă acolo ajutoare? În serile lungi de iarnă, lumea este plină de îndoieli. În această atmosferă când ultrapesimistă, când ultraoptimistă
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]