211 matches
-
D: În același timp, cred că trebuie să vedem cum adresăm și diferența/ diferențierea față de occidental. Pentru că dacă rămânem la construirea unor repere în opoziție cu cele occidentale, cred că există din nou pericolul că ele să fie prea puțin emancipatoare - vezi de exemplu politică homofobă promovată de ideologi din Rusia, dar și din alte state non-vestice, legitimata prin antagonism la valorile occidentale. V: Și când vorbim de modernitate occidentală trebuie să fim atenți, până la urmă nu tot ce este produs
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
nu vede altă rezolvare decât pe cea punctuală, prin râs și mâine-om mai vedea, pentru tensiunile de acest tip: astfel, vechiul privilegiu masculin al adulterului („Bărbații sunt bărbați...”) rămâne neamenințat. Să nu chestionăm acest privilegiu, să nu căutăm soluții emancipatoare pentru eterna problemă a înșelatului, e în firea lor, a bărbaților, nu se tratează. Și totuși există sugestii discrete că Laura l-ar putea înșela si ea pe Lary: lipsește mult de la parastas, are nevoie să fie recuperată - atunci când intră
Ierarhie și reprezentarea adulterului în Sieranevada () [Corola-website/Science/296158_a_297487]
-
anti-comunistă. Cunoașterea și studierea evantaiului de persecuții la care au fost supuși militanții de stânga de-a lungul secolului XX în România ne poate oferi un raspuns posibil pentru tradiția mai slabă decât în alte țari a mișcărilor progresiste și emancipatoare autohtone. Până la urmă, solidarizarea pentru schimbare socială este invers proporțională cu amploarea forțelor represive ale statului polițienesc. [1] Poem critic la adresa atitudinii intelectualilor germani în timpul regimu-lui nazist, atribuit lui Martin Niemoeller: „Prima oara au venit după comuniști, si nu le-
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
povestea și alegerile tatălui ei. Conflictul dintre ei, deși este un proces dureros, îi ghidează pe amândoi să-și înțeleagă trecutul și viitorul: Leyla să-și descopere și revendice trecutul și identitatea romă; Hussein să-și găsească locul în mișcarea emancipatoare a romilor - o mișcare tânără intersecțională, care ține cont de inegalitățile de gen, clasa, vârsta, naționalitate etc.; amândoi, din poziții complementare, să se dedice muncii pentru solidaritate socială. Conflictul dintre ei ghidează și publicul către înțelegerea trecutului și viitorului, catre
Privind prin piele () [Corola-website/Science/296152_a_297481]
-
resurse și strategii reușesc să mobilizeze persoanele diverse de pe scenă și din public, în lupta cu societatea rasistă? Cum facem vizibile istoriile de migrație, istoriile „secrete”, istoriile care „nu-s de aici” din familiile noastre? Și cum le redam puterea emancipatoare? Cum transformăm cunoștințele și discuțiile teoretice despre sclavie, emancipare, exploatare, egalitate, drepturi etc. în instrumente practice ale identității noastre, intr-o pozitie asumată în lupta cu injustiția socială, în acțiuni solidare? Cum trecem dincolo de sloganuri? 1 De văzut Privind prin
Privind prin piele () [Corola-website/Science/296152_a_297481]
-
ore, la negocierea salariilor, la protecția locului de muncă în caz de sarcină, moduri de a asigura îngrijirea copiilor în timpul orelor de lucru, precum și drepturi politice egale cu cele ale bărbaților. Munca femeilor a fost încurajată, atât dintr-o perspectivă emancipatoare (regimul raportează că „legată în lanțuri acasă, soția nu poate fi egală cu bărbatul”) dar și pentru a completa deficitul de forță de muncă cauzat de război și de foamete. Având în vedere că RSFSR (Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
să se delimiteze de ofensiva corpurilor care invadează ecranele, excluzând din teritoriul de reprezentare categorii întregi de corpuri care „nu fac față” exceselor invazive? Care sunt acțiunile prin care corpurile pot deveni politice, generând în spațiul public un discurs senzorial emancipator? Mutilate, traumatizate, filmate din unghiuri care le exhibă permeabilitatea la violență extremă, sau, dimpotrivă, conformate unei priviri autoritare care le cere să fie subjugate de coduri ale frumuseții impuse, dincolo de care nu-și pot afirma legitimitatea, corpurile ajung mecanisme fără
Guillermo Gómez-Peňa: Repolitizarea, reumanizarea și decolonizarea corpurilor () [Corola-website/Science/296118_a_297447]
-
politicile reproductive. O disociere a reprezentării genizate de maternitate și predispoziția pentru munca reproductivă nici nu ar fi fost de așteptat, într-un regim care nu și-a asumat de la început, coerent, clar și consistent pe termen lung o politică emancipatoare în acest sens. A fost vorba, la începuturile regimului comunist, dimpotrivă, despre decizii cu mize opuse unui proiect emancipator. În 1948, avortul, interzis prin lege încă din anii 30, cu câteva excepții, a fost declarat delict penal, ca urmare a
Realism socialist și gen - Feminitate în discursul criticii de artă în deceniul al șaselea () [Corola-website/Science/296141_a_297470]
-
de așteptat, într-un regim care nu și-a asumat de la început, coerent, clar și consistent pe termen lung o politică emancipatoare în acest sens. A fost vorba, la începuturile regimului comunist, dimpotrivă, despre decizii cu mize opuse unui proiect emancipator. În 1948, avortul, interzis prin lege încă din anii 30, cu câteva excepții, a fost declarat delict penal, ca urmare a scăderii drastice a natalității după război (cf. Kligman,60). Pedepsele prevăzute pentru întreruperea de sarcină variau în funcție de starea civilă
Realism socialist și gen - Feminitate în discursul criticii de artă în deceniul al șaselea () [Corola-website/Science/296141_a_297470]
-
multiplelor traume de dislocare, amenințate cu precarizarea locativă și cu diverse forme de ghetoizare. Spectacolul avea în centru performarea biografiilor de locuire într-un spațiu comun de acțiune, relația fragilă emoțional cu un centru comunitar care a generat o narațiune emancipatoare. <b>Fără sprijin </b>popunea un teatru profund reprezentativ pentru istoria evacuărilor recente. Un teatru cu subiecți/ actante comunitare - mamele din Rahova-Uranus, figuri exemplare ale implicării sociale și participării la schimbare politică, militante împotriva nedreptăților unui cotidian locativ confiscat de
Casa noastră cea de unele zile - quot;La Harnealăquot; () [Corola-website/Science/295812_a_297141]
-
GAP6 În secolul XX, în spațiul occidental, revoluția feministă și cea sexuală au deschis drumul mișcării de eliberare a minorităților sexuale și de gen. Poziția femeii, sexualitatea, identitatea de gen și orientarea sexuală sunt reevaluate și redefinite din perspective noi, emancipatoare. Atât în cadrul mișcărilor feministe, cât și al celor pentru drepturile LGBT, se dezvoltă poziții radicale de stânga, intersecționale, care caută să conecteze lupta pentru drepturile femeilor și minorităților sexuale și de gen cu pozițiile anti-rasiste și anticapitaliste. În spațiul românesc
Artă, gen, sexualitate () [Corola-website/Science/295787_a_297116]
-
Privind prin piele, cu Mihaela Drăgan, Alexandru Fifea, Alina Șerban, în regia lui Alexandru Berceanu, este în mare parte bazată pe istoriile din familia lui Dennis și pe istorii ale romilor musulmani din România și Turcia, cu un puternic potențial emancipator. Cum a început proiectul de colaborare în cadrul „Istanbul - Bucharest by Play”? Care au fost motivațiile tale, motivațiile echipei? Cum a prins formă proiectul? A fost foarte interesant cum s-au întâmplat lucrurile. Era perioada Civil Society Pitch, din cadrul festivalului One
„Toți avem istorii ascunse” – interviu cu Dennis (Olivian Mircea) () [Corola-website/Science/296168_a_297497]
-
Lévi-Strauss, 1983, p. 15). Această absolutizare a diferenței culturale a fost, Într-adevăr, instrumentalizată de ideologiile identitare pentru care individul nu există decât În calitate de membru al comunității sale de origine. Întoarcerea la etnicitate nu mai are, cu siguranță, astăzi virtuțile emancipatoare pe care i le-am atribuit mai sus, pentru că ignoră În mod fatal faptul că posedăm cu toții o pluralitate de identități semnificative de care nu ne putem lipsi fără riscul de a renunța la ceea ce este mai specific uman: afirmarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
acest cuvânt este la ora actuală atât de confuz și, În același timp, atât de răspândit. Pentru a ieși din acest impas, vom trece la situarea „incivilităților” În raport cu sfera civilității și la situarea civilității, la rândul său, printre celelalte figuri emancipatoare ale reciprocității: politețea și cetățenia. În sfârșit, vom evoca și noțiunea de societate decentă În care lupta Împotriva unor astfel de comportamente și-ar putea găsi un cadru prospectiv și mobilizator. Suntem călăuziți de o ipoteză de lucru: „vremurile democratice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
care lupta Împotriva unor astfel de comportamente și-ar putea găsi un cadru prospectiv și mobilizator. Suntem călăuziți de o ipoteză de lucru: „vremurile democratice” În care trăim doresc autonomie individuală și se prefac că acceptă În mod abstract constrângerile emancipatoare ale reciprocității, dar fără a se supune probei limitării și interdicției, singurele care pot să garanteze conlucrarea, și nu doar simpla juxtapunere, a celor două sfere. Termenul vag și comod de „incivilitate” maschează această contradicție. Or, ideea de civilitate, ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
constantă a devotamentului față de lege. Desigur, trebuie să instaurăm o societate dreaptă și prosperă (prin politețe, civilitate, drept și democrație), dar este nevoie În același timp să instituim o societate decentă care să ne facă să reflectăm asupra tuturor formelor emancipatoare ale reciprocității, pentru a preveni reificarea sa ipocrită și mercantilă. C. C. & BERGSON Henri (1991), De la politesse (prima ediție: 1885), in DHOQUOIS Régine (coordonator), La Politesse, vertu des apparences, Paris, Autrement, pp. 152-158. BOROT Luc (2000), „Incivilités”, Cités, nr. 4, octombrie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
scrieri, cei doi filosofi au căzut de acord că prejudecata și precomprehensiunea conținute de tradiții, de la care pleca Gadamer pentru a întemeia cunoașterea, nu sunt chiar atât de deosebite de cele trei categorii de interese (tehnic sau instrumental, practic și emancipator) înrădăcinate în istoria omului care muncește, decide și vorbește. Habermas de aici pornea în construcția sa antropologică. Legăturile cunoașterii cu aceste interese sunt marcate de frecvente reprimări și de tot atâtea reconstrucții ale dialogului. Însă analizele despre interese făcute de
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
gadameriană a tradiției acționează în interpretarea directă a faptelor, critica ideologiei acționează prin reflecțiile efectuate pe interpretări. Motivul provine din faptul că ea anticipează eliberarea omului de alienările prin care trece. De aceea, Habermas a trebuit să accepte că interesul emancipator, specific științelor sociale critice, se manifestă pe fondul reinterpretării creatoare a moștenirilor culturale, preconizată de Gadamer. În felul acesta se anticipează o comunicare fără obstacole, fără constrângeri instituționale sau alte violențe. Cei doi filosofi își apropie demersurile. Ei se înscriu
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și umanitate un război la limita dintre lege și moralitate) din Die Zeit, iunie 1999, în care septuagenarul filosof își exprima aprobarea sa față de războiul declanșat de NATO și americani în Balcani. Cum se poate ca un adept al interesului emancipator prin cunoaștere să militeze pentru război?! În condițiile globalizării noului capitalism mai vorbim despre "războaie drepte și nedrepte?". Punctul de joncțiune al criticii ideologiilor cu hermeneutica tradiției ar putea să fie hermeneutica sensului ființei, dezvăluită de legăturile dintre prejudecăți cu
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a distinge deosebirea, adesea discrepantă, dintre clișeul portretului evreului imaginar și al celui real. Dar înainte de asta, autorul face o utilă incursiune în istoricul ideii de toleranță la români, oprindu-se cît și cum se cuvine, la programele cu adevărat emancipatoare ale revoluțiilor de la 1848 în țările române, deși ideea de a-i accepta pe străini drept egali cu autohtonii în fața legii își face loc cu infinită greutate. Iar ideea de ospitalitate funcționa mai ales la cei de aceeași origine din afara
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
exemplu, să vedem dacă, privind tablouri cu femei din perioada realist socialistă, din postura noastră locală și contemporană de subiecți genizați, <spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>putem identifica și dacă apoi ne putem conecta la valențele proiective emancipatoare </b></spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">declarate ale acestor reprezentări. </spân></spân></p> În ce fel ne este influențată receptarea de faptul că aceste reprezentări sunt <spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>încărcate de
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
cea ungurească, la cea bizantină, la cea turcească, la toate pe rând, pe când bătrânul Mircea nu fusese nicăiri din țară afară decât o dată la Brașov, la încheiarea unui tractat de alianță cu regele Ungariei. Dar a numi pe Vlad Țepeș emancipatorul poporului, național liberal etc. e curată copilărie. Noi, nu-i vorbă, le-am dori naționalilor liberali, d-lor Giani, Cariagdi, Carada, Pișca, C. A. Rosetti, tot români de cea mai veche origine, un Vlad Țepeș, căci i-ar lecui {EminescuOpXII
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
buldozerele, prezenta avantaje clare. Se puteau evita cel puțin problemele legate de speculațiile imobiliare, escrocheriile și inegalitățile În materie de proprietate cu care se confruntă majoritatea urbaniștilor. Ca și la Haussmann sau Le Corbusier, era vorba aici de o viziune emancipatoare. În acest proiect puteau fi folosite cele mai noi și mai eficiente cunoștințe de arhitectură În materie de salubrizare, educație, sănătate și recreere. Cu 25 m2 de spațiu verde pe cap de locuitor, se ajungea la idealul definit de UNESCO
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
sociale pe care au fost menite să le Înlocuiască erau, În general, atât de vădit injuste și opresive, Încât aproape orice substitut părea preferabil. În al doilea rând, ingineria socială extrem-modernistă era, de obicei, prezentată sub masca ideilor egalitariste și emancipatoare: egalitate În fața legii, cetățenie pentru toți și dreptul la subzistență, sănătate, educație și adăpost. Premisa și punctul de atracție al credinței extrem-moderniste era faptul că statul va pune la dispoziția tuturor cetățenilor săi avantajele progresului tehnologic. Ultimele două motive ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Golf activitatea de stingere a incendiilor Gupta, Anil Hacking, Ian Hahn, Steven Haldane, J.B.S. Hanna, G.C. Harvey, David Haussmann, baronul Havel, Václav Hayek, Friedrich Heilbron, J.L. Modernism extrem implicațiile autoritare elita intelectuală birocratică atitudinea de „curățare totală” imprevizibilul viitorului aspectul emancipator conceptul de progres linear instituțiile favorabile mētis-ului propuse În loc devalorizarea politicii autoritatea științifică secolul XX utopismul vezi, de asemenea, Agricultură, Modernism târziu autoritar, Orașe Hirschman, Albert Holston, James Howard, Albert efectul Îngrășămintelor chimice criticarea parcelelor experimentale folosirea humusului inovația agricultorilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]