260 matches
-
rol important în menținerea raporturilor sociale, sunt fasonate de aceste raporturi și vehiculează, uneori direct, dar cel mai adesea indirect, o anumită cunoaștere (competență) socială. Să mai adăugăm doar că reprezentările sunt marcate social de condițiile și contextul din care emerg, de modul cum circulă, de funcțiile pe care le primesc în interacțiunile cu lumea și cu alții (Jodelet, 1984) - și avem un suport satisfăcător pentru demersul nostru. Să insistăm puțin asupra importanței contextului. Contextul se prezintă ca un sistem de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pe gram de țesut (exceptând tiroida). Artera renală ajunge în hilul renal, unde se divide în mai multe artere interlobare, care parcurg coloanele Bertin. La nivelul bazei piramidelor Malpighi, artera interlobară se curbează și dă naștere arterelor arcuate; din acestea, emerg arterele interlobulare (artere radiale corticale), dispuse între piramidele Ferrein. Din artera radială corticală iau naștere arteriolele aferente ale corpusculilor Malpighi. Arteriolele eferente ale glomerulilor corticali se capilarizează peritubular și drenează ulterior într-o venă corticală. Arteriolele eferente ale glomerulilor juxtamedulari
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
zodia unei „cosmogonii devalorizate”, N. abandonează brusc scenografia fantasmatică și mitizantă pentru un cadru fără aură, citadin și domestic, când nu recurge la teatru și circ, livrându-se unui dens lirism elegiac al intimității devastate de deziluzii, „învinsă” și „însângerată”. Emerge acum o exasperare crescândă a preamultului luminii, care a calcinat chiar memoria: „ne-ar trebui o întunecare // o întunecare”. Și Înstrăinatul solstițiu atestă o adevărată teroare a „lavei luminii”, tortura exasperantă a sulițelor și bicelor solare. Acum „tumoarea soarelui” cotropește
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
-lea, miturile sau poemele, filozofia sau teologia au dus necontenit lupta nocturnă cu îngerul lui Adam. Unde putem identifica însă originile noțiunii moderne de „istorie universală” și rădăcinele tezelor contemporane despre globalizare? Noțiunea de Weltgeschichte sau world history nu putea emerge decât dintr-o cultură preocupată sistematic de totalizarea experienței umane în fața unei instanțe ultime. În acest context, studierea noțiunii teologice de istorie sau economie a mântuirii ni se pare indispensabilă. Pentru creștini, umanitatea are un implacabil destin eshatologic. Gândirea teologică
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
susține același proiect colectiv, dar din rațiuni diferite, chiar contradictorii; la nivel societal, consensul se realizează întru câtva fortuit; prin urmare, nimeni nu face compromisuri, nu abdică de la principiile și valorile proprii; dar, printr-o generală coincidentia oppositorum, binele public emerge pașnic, fără a eșua prin diluarea consensului final (regula celui mai mic multiplu comun). Charles Fourier, utopist cu acte în regulă, avea în vedere o laborioasă armonizare a pasiunilor individuale, potrivit unui calcul precis. La Rawls, utopia apare spontan! Ideea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
metode abordează divergențele în modalități cu totul deosebite. Modelul superioritate-inferioritate oferă doar două posibilități: ori am dreptate eu, ori tu. Ne aflăm într-un sistem cu numai două dimensiuni. Prin contrast, modelul echivalențelor ne poate oferi 1.001 soluții, care emerg dintr-un mod de gândire ce transcende restricțiile sistemului bidimensional. Soluțiile sunt create de înțelegerea fundamentelor ambelor părți implicate în conflict. În timp ce în modelul superioritate-inferioritate centrarea se face pe soluție, în modelul echivalențelor se face pe procesul de descoperire a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Co Inc., New York, 1984, p. 75. Conform lui Kopecky, partidele succesoare sunt singurele partide ale spectrului postcomunist care se caracterizează prin organizații partizane puternice. Vezi Petr Kopecky, „Developing party organizations in East-Central Europe. What type of party is likely to emerge?”, Party Politics, vol. I, nr. 4, 1995, pp. 515-534. Vladimir Tismăneanu, op. cit., p. 280. George Schopflin, „Post-communism: Constructing New Democracies in Central Europe”, În International Affairs, vol. 67, nr. 2, aprilie 1991, pp. 235-250, John Higley, Judith Kullberg, Jan Pakulski
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
întinderii sale reduse, această secțiune se remarcă prin detaliile și precizia descrierii, cel puțin prin comparație cu cea anterioară. Pe lângă bogăția detaliilor și a termenilor care sugerează reflecția, de genul știind, crezând și așa mai departe, un sentiment de surpriză emerge din povestea lui Ian: Și apoi, în perioada aceea, întrebările esențiale despre viață încep să se trezească în mine. Până într-o zi când m-am dus la Ierusalim și am văzut un anunț pe un stâlp pe strada King
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
stau totdeauna așa. Această realitate alimentează neliniști: se propensează așteptări irealizabile peste tot, strategiile și programele de studii virtuale nu rezolvă problema găsirii unor ocupații corespunzătoare de către absolvenți, nu s-a ajuns la o standardizare a studiilor din care să emeargă echivalări clare. În general, noile dispozitive de formare pun următoarele cinci probleme: 1. accesul separat și inegal al cursanților la formulele virtuale de instruire, 2. dinamica accelerată a așteptărilor individuale ce excede cadrele tehnice de realizare a instruirii, 3. diminuarea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
unui sistem complex, adaptabil și în expansiune. Pe măsură ce fiecare formă nouă apare și se dezvoltă, ea influențează, de-a lungul timpului și în grade variabile, dezvoltarea tuturor celorlalte forme existente. 2. Metamorfoză. Noile media nu apar spontan și independent - ele emerg gradual din metamorfoza mai vechilor media. Când apar forme noi, cele vechi tind mai degrabă să se adapteze și continuă să evolueze decât să moară. 3. Propagare. Formele emergente de medii de comunicare propagă trăsăturile dominante ale formelor anterioare. Aceste
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
atât de dinamică din punct de vedere informațional. Originalitatea comunității virtuale de învățare, sugerează Castegnau (2003), un expert în e-formare, constă în faptul că acest demers nu este o unealtă de învățare concepută (dictată!) de către formatori pentru educați. Ea emerge, se decantează natural de către comunitatea virtuală, care dezvoltă la distanță proiecte de formare pentru fiecare și tuturor educaților la un loc. Comunitatea este mult mai mult decât o însumare mecanică a realizărilor intelectuale ale celor asamblați în rețea. Mai mult
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
risca din care transpare o formă de autodepășire. Din acest motiv, modalitatea de utilizare a libertății se impune În funcție de circumstanțe. „Cât pot fi de liber?” și mai ales, „Cum trebuie să mă port când sunt liber?”. Acestea sunt Întrebări care emerg din conștiința morală În situațiile de acțiune ale vieții. Opusul libertății este constrângerea. Constrângerea ca interdicție care impune individului și/sau Cetății norme care-i Îngrădesc sau chiar Îi suprimă libertatea. Dacă libertatea semnifică faptul de „a fi tu Însuți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
7), a omului ca microcosmos (unitatea suflet-trup, II, 12, 11, I, 8, 8,), a posibilității căderii (monadă-diadă I, 12) și revenirii în cer (diadă-monadă II, 17,14) a sufletelor, a comunicării permanente dintre Lumea Sensibilă și cea Inteligibilă. Echilibrul Universului emerge din echilibrul Sufletului Universal (nemuritor) care animă Corpul Universal (parțial muritor) și sufletul uman (nemuritor) care conferă viață trupului (muritor) (II, 12, 15-16). 2.2. Acțiunea și funcțiile Sufletului Universal, rezultat al unității contrariilor, în domeniile realității: 2.2.1
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
A review of diagnostic and treatment issues, Psychiatric Annals, B(10): 556-563. Erdur, B., Ergin, A., Turkcuer, I., Parlak, I., Ergin, N., Boz, B. (2006) A study of depression and anxiety among doctors working in emergency units in Denizli, Turkey. Emerg Med J 23:759-763. Fain, R.M. and Schreier, R.A. Disaster (1989) Stress and the Doctor. Medical Education. 23, 91-96. Farrenkopf, T. (1992) What happens to therapists who work with sex offenders? Journal of Offender Rehabilitation, 18, 217-223. Figley, C. R. (1988
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
M. A. (1994) Group therapists and AIDS groups: An exploration of traumatic stress reactions. Group, 18, 167-176. Gallery, W. E., Whitley, T. W., Klonis, L., K., et al. (1992) A study of occupational stress and depression among emergency physicians. Ann Emerg Med; 21:58-64. Garrosa E, Moreno-Jiménez B, Liang Y, Gonzalez JL (2008) The relationship between socio-demographic variables, job stressors, burnout, and hardy personality in nurses: an exploratory study. Int J Nurs Stud.45(3):418-427. Gelso, C. J. & Fretz, B. R.
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
in empathy in medical school. Medical Education; 38: 934-941. Hooper, C, Craig, J, Janvrin, D. R., Wetsel, M. A, Reimels, E. (2010) Compassion satisfaction, burnout, and compassion fatigue among emergency nurses compared with nurses in other selected inpatient specialties. J Emerg Nurs. 36(5):420. Horowitz, M., Wilner, N. & Alvarez, W. (1979) Impact of Event Scale: A measure of subjective stress. Psychosomatic Medicine, 4l, 209-218. Horowitz, M. J. (1986) Stress response syndromes. Northvale, NJ: Jason Aronson. Hyman, O. (2004) Perceived Social
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
tuturor certitudinilor. Cogito, ergo sum definește concepția dualistă despre persoana umană, înțeleasă ca o sinteză între intelect (res cogitans) și corporalitate (res extensa). În alcătuirea conștiinței de sine, trupul joacă pentru Descartes un loc secundar și chiar neglijabil 1. Sinele emerge printr-un proces de abstracție, în care intelectul practică îndoiala metodică cu privire la orice fenomen sau idee schimbătoare, pentru a se opri în pragul gândirii capabile de autoreflecție. Pentru Descartes, gândirea este principiul de individuare al umanității. Fără cogito nu putem
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
întinderii sale reduse, această secțiune se remarcă prin detaliile și precizia descrierii, cel puțin prin comparație cu cea anterioară. Pe lângă bogăția detaliilor și a termenilor care sugerează reflecția, de genul știind, crezând și așa mai departe, din povestea lui Ian emerge un sentiment de surpriză: și apoi, în perioada aceea, întrebările esențiale despre viață încep să se trezească în mine. Până într-o zi când m-am dus la Ierusalim și am văzut un anunț pe un stâlp pe strada King
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
este și punctul de Întâlnire Între economia organizațiilor și teoriile sociologice ale organizațiilor. Prima urmărește, mai degrabă instrumentalist, modalitățile de eficientizare a organizațiilor, În timp ce a doua este interesată mai degrabă de modalitățile de realizare a ordinii, de culturile dominante ce emerg Într-un proces de exercitare a puterii. Teoria costurilor tranzacționale apropie foarte mult cele două problematici, deși abordările economice și sociologice rămân oarecum distincte. Vom vedea În continuare care este specificul și care sunt problemele asociate acestei abordări. 2. Schimb
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
lui Coase. Costurile totale includ astfel costurile asociate tranzacțiilor pe piață, dar și costurile organizaționale (de management) și, nu În ultimul rând, pe cele de producție. Sistemul de legi influențează la rândul său relațiile ce se stabilesc Între acestea. Organizațiile emerg pentru a economisi costurile tranzacționale, dar ele nu sunt decât suprastructura sistemului de legi care determină raportul costuri tranzacționale - costuri organizaționale. Cu alte cuvinte, sistemul de legi stabilește „regulile jocului”, iar organizațiile „eficientizează” În cadrul parametrilor impuși de sistemul de legi
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe acesta cu interpretul care joacă Într-unul din scenariile social asumate. Cooperarea devine astfel o piesă pusă În scenă prin intermediul concepțiilor dominante ale societății. Suntem pe drumul tranziției dinspre paradigma economică clasică spre teoriile sociologice ale capitalului social: cooperarea emerge din norme sociale și rețele. Acest drum traversează inevitabil funcționalismul economic (Williamson - teoria costurilor tranzacționale) având oglindiri perfecte În cel sociologic (Durkheim - teoria solidarității organice) de care ne-am ocupat În capitolul precedent. V. Analiza instituțională a organizării social-economice Neo-instituționalismul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În Înfăptuirea acțiunii sociale. Capitalul social este o resursă a actorilor ce poate fi accesată doar În cazul schimburilor implicate În relații stabile, În cadrul rețelelor sociale. În același timp Însă, rețelele sunt rezultatul investițiilor individuale În capital social și ele emerg ca urmare a acțiunilor individuale. Actorii fac investiții În resurse sociale (adoptând, de exemplu, un comportament prosocial) dând astfel posibilitatea celuilalt să reciprocheze și să-și manifeste credibilitatea, consolidând relația socială. Astfel, rețelele sunt depozitarele resurselor sociale produse de actori
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
rețele de actori și organizații - câmpuri organizaționale. Recompensele primite de membrii coaliției sunt proporționale cu importanța percepută a contribuției lor. Participanții la diadă sunt angajați În procese de schimb și, așa cum sugerează Emerson (1962) și Blau (1964), din aceste schimburi emerg diferențe de putere și lupte Între actori pentru impunerea propriei concepții. Actorii implicați În „negocierea simbolică” a rolurilor și politicilor În contexte organizaționale dispun de capitaluri (materiale, culturale, sociale) diferite și de capacități diferite de transformare a acestor capitaluri În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituie strategii practice transmisibile („rutine”) fondate pe așteptări și obișnuințe. Aceste rutine constituie ceea ce vom numi o „logică” a câmpului. Rațiunea câmpului este instituită de către actori (proprietari, manageri, forță de muncă, administratori și clienți) generând strategiile practice ale acestora; ea emerge inițial din acțiunea strategică (politică - Holm, 1995 - vezi capitolul V.4) ce reflectă raporturile de putere dintre actori, dar, odată instituită, devine luată ca atare de către actori. Coerența câmpului legitimează o anumită structură socială a relațiilor dintre actori. Avem de-
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
iminentă În contextul presiunilor venite dinspre actorii sociali puternici: statul și forța de muncă. Schimbările produse vor avea probabil un impact atât la nivelul practicilor dominante, cât și la nivel structural. 3.4. Concluzii Din studiul etnografic Întreprins, sectorul confecțiilor emerge ca un câmp organizațional stabil În care prevalează o concepție a controlului ce accentuează importanța relațiilor comerciale strategice, cu parteneri/antreprenori străini și care are o structură de roluri clar conturată. Competiția este limitată; actorii Împărtășesc percepții similare asupra organizării
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]