1,706 matches
-
lui ‚89. Dar diavolii tereștri L-au trișat, cu trucurile lor marxiste - și au transformat necesarul eveniment istoric al Rpmâniei într-o ordinară crimă stupidă. Atunci...sufletul și așteptările mele au fost deasemeni - înșelate. Iar de atunci până în prezent, infernul emigrației mele s-a prelungit cu încă 25 de ani! Iar scrisul a rămas arma mea unică și poezia...dreptul meu cert la cuvânt. -Și!?!... - Nici-un și!. În 35 de ani de exil abia m-am deprins cu LIBERTATEA. Acești avortoni
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
noi unii desenatori celebri înregistrați la fisc oricînd apare cineva din străinătate probabil să-ți verifice optimismul mi s-a întîmplat să nu uit un poem de hugo doar pentru că l-am citit în le monde încotro picioarele versului rythmul emigrației veacul nu mai este util decît celor care se împotrivesc călătoriilor în grup pleoape de metal se vor deschide mîine dimineață despre munca forțată știu cel mai bine artiștii nu cei de la muzeele teroarei cititorii se vor oferi să aducă
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
Rămîn undeva între cele două naționalități sau cu două naționalități incomplete, căci prima continuă să se piardă și cea de-a doua se cîștigă pe îndelete. Cazul meu e banal azi, dar îmi vine mereu în minte exemplul rușilor în emigrație care rămîn legați de o Rusie mitică pe care o propovăduiesc copiilor, chiar și nepoților. Rusia conferă emigraților ei o diferență specifică puternică, o neputință de a se asimila, care-i singularizează avantajos în propriii ochi, și se convertește într-
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
debarasat de contextul geografic-istoric. Individualismul meu e cosmopolit și, ca atare, îmi ajunge, la limită, să mă știu europeană. Și cum lucrurile se petrec pe mai multe planuri de viață interioară, dacă am început prin a admira exemplul rușilor în emigrație, la urmă îl și resping. Mi se impune concluzia că sensibilitatea mea pro-românească e mai mult o complicație psihologică, un tic al spiritului, un gest din ce în ce mai lipsit de conținut. Dar nu sunt sigură că-i așa. (Ianuarie 1996) Risipa Mama
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
imagine neagră asupra realității socialiste" (Laurențiu Ulici - Literatura română contemporană, București, Eminescu, 1995, p. 364); prea puțină poeticitate și în filarea și avertizarea sa de către Securitatea ceaușistă, "ca urmare a adeziunii sale la programul lui Paul Goma" (Mihai Pelin -Opisul emigrației politice, București, Compania, 2002, p. 220); încă mai puțin lirism în greva foamei pe care autorul o declară în 1978, în semn de protest față de arestarea politică și internarea psihiatrică abuzivă a lui Cezar Mititelu, un fost coleg de la Facultatea
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
patriotice-politice, infiltrările Securității deveneau tot mai frecvente (atacuri personale, atentate etc.). Exilul istoric - elita marelui exil militant românesc - își pierduse eroii și sprijinul moral-material al autorităților Occidentului (E. Lozovan spunea adeseori: „les héros sont fatigues"). în capitolul Noua configurație a emigrației în anii '80 (p. 419-434) întîlnim nume cunoscute și nouă - dintre care cele mai însemnate sînt cele ale lui Mihnea Brindei, Mihai Korne, Maria și Ioana Brătianu, Ion Rațiu, Antonia Constantinescu, Cicerone Poghirc. Deși, acum, nu se mai întîlnește elanul
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
Rodicăi Binder, femeie cu șarm și dezinvoltură "occidentală" în comunicare, realizatoare de emisiuni în limba română la Deutsche Welle și profesionistă desăvârșită, este binecunoscută cititorilor "României literare." Volumul La pândă. Dialoguri salvate cuprinde interviuri cu personalități ale culturii române din emigrație dar și cu "mari" ai culturii europene actuale, de la Herta Muller la Allain Robbe Grillet, de la Aglaja Veteranyi la Sorin Alexandrescu și Nicolae Balotă, de la Ismail Kadare la Francois Furet și Mario Vargas Llosa. Se poate spune că Rodica Binder
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
care autorul se încumetă să facă trecerea de la particular la general, sînt de interes maxim și ar fi păcat dacă această mină de aur nu ar fi fructificată, eventual la nivelul unor lucrări de specialitate. Formidabila analiză comparativă a situației emigrațiilor în Franța, din 1848, respectiv 1948 oferă germenii unei viitoare lucrări științifice: "...se cuvine să luăm în seamă și chiar să subliniem faptul că emigrațiile din 1948, în contrast cu cele din 1848, par să nu fi avut nici o influență asupra politicii
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
ar fi fructificată, eventual la nivelul unor lucrări de specialitate. Formidabila analiză comparativă a situației emigrațiilor în Franța, din 1848, respectiv 1948 oferă germenii unei viitoare lucrări științifice: "...se cuvine să luăm în seamă și chiar să subliniem faptul că emigrațiile din 1948, în contrast cu cele din 1848, par să nu fi avut nici o influență asupra politicii occidentale. [...] în anii 1830, Ion Câmpineanu, cu toată slăbiciunea și lipsa de pondere politică a țării ale cărei interese le apăra, beneficia, ca persoană, de
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
Iordan Datcu Cititorul neinformat care parcurge lista cărților de proză originală (Noaptea, 1988, Pensiunea Dina. Jurnal de emigrație, 1995, în căutarea Alexandrei, 1999, Dezvăluiri târzii ale unui pretins martor ocular, 2000, Party cu un ceas mai devreme, 2001, Fețele lui Ianus, 2001, Pasărea de fier și fluturii, 2001 și Periscop. Mărturiile unui venetic, 2003), publicate de Constantin Eretescu
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
prin tendința de a defini și a îndruma anumite tendințe în viața "faptică" și în psihologia omului. La capitolul "Scriitori", ne întâlnim cu Selma Lagerlöf, Strindberg, Kipling, Isaac Babel, Bunin (laureat în anii '30 cu Nobel, clasic rus aflat în emigrație), Lagerkvist (alt "Nobel"), Bernanos cel controversat, Graham Greene, Sadoveanu, Leskov (autorul celebrei Lady Macbeth din Mțensk, care a inspirat un film la fel de reușit, într-un cadru siberian) ș.a. Orice lectură din scrierile lui Al. Sever, fie ele Eseuri critice, fie
Un înțelept contemporan by Boris Marian () [Corola-journal/Imaginative/11719_a_13044]
-
rând, mai multe legături directe cu ai noștri potențiali cititori, adică cei din comunitățile noastre. Montreal-ul este favorizat, pentru că românii de aici au mai multe posibilități ca să aibă În mâna carte românească, mai ales cu subiecte legate de viața din emigrație. Celelalte orașe În schimb, nu au această soartă plăcută și, cu cât sunt românii așezați mai În vestul Canadei, cu atât accesul la cartea În limba romană este mai dificil, chiar la cele semnate de autori rezidenți În Canada. Deci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Manifestarea va avea loc în perioada mai - iunie 2004 și va cuprinde mai multe acțiuni, cum ar fi: dezvelirea plăcii comemorative la casa unde s-a născut cunoscutul actor și interpret al lui Tarzan, organizarea unei sesiuni de comunicări dedicată emigrației bănățene, a unei retrospective a filmelor avându-l ca protagonist pe Johnny Weissmüller, a unor concursuri sportive, simpozionul cu tema „Istoria mișcării sportive în Banat“, lansarea cărții „Tatăl meu, Tarzan”, scrisă de Johnny Weismüller jr., în prezența acestuia. În urma controalelor
Agenda2004-6-04-admin () [Corola-journal/Journalistic/282026_a_283355]
-
umilit peste limita incredibilului. Era o mare ocazie care trebuia speculată. în iulie 1975, la Helsinki, Nicolae Ceaușescu semnase actul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa. Cu acea ocazie promitea marea și sarea tuturor marilor democrații, inclusiv emigrația celor amatori. în mai 1980, Mihai Stere Derdena obține plecarea din spațiul carpatin, împreună cu familia. La sfârșitul lunii martie 1981 s-a stabilit în localitatea Bringeport, din SUA. După șapte luni de exil ostil și-a dat seama cu un
Tableta expirată. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_209]
-
au curs destul de curând. Societatea „Timișoara“ propunea, spre pildă, cu destul de multă insistență, ca 16 decembrie, începutul Revoluției române din 1989, să fie ziua-simbol a noii perioade în care am intrat, odată cu spulberarea regimului comunist. Țărăniștii, din țară și din emigrație, au lansat o campanie amplă de impunere a zilei de 10 mai pentru aceeași funcționalitate, argumentând că n-a existat eveniment mai important ca dobândirea independenței, în 1877, anunțată chiar de ziua regelui. În sprijinul acestor propuneri veneau exemplele din
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]
-
orientărilor extremist-naționaliste. ”În plan politic, trebuie să impunem valorile integrării europene în fața orientărilor extremist-naționaliste, să impunem principiul solidarității în decizii. Nu putem abdica de la consolidarea pieței unice, a spațiului de libertate, securitate și justiție invocând pretexte false care țin de emigrație și securizarea frontierelor”, a punctat ministrul justiției. Oficialul român a subliniat că frontierele României sunt printre cele mai sigure din lume, problemele fiind în altă parte a Europei. Dacă mai sunt lucruri de făcut în această zonă a securizării frontierelor
Catălin Predoiu: Frontierele române sunt cele mai sigure din lume () [Corola-journal/Journalistic/23202_a_24527]
-
raporturile dintre români și țările Uniunii Europene. Astfel, Dosarul revistei încearcă să răspundă la întrebarea Cui îi e frică de români și de bulgari? E de citit. Din acest dosar desprindem informația că, după statistici oficiale ale instituțiilor responsabile cu emigrația din țările respective, numărul concetățenilor noștri aflați pe teritoriul acelor țări este într-o continuă creștere: în anul 2012, în Spania erau înregistrați 918.133 de români, în Italia, aproximativ 1.000.000, iar în Germania, 205.026 (în 2013
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2823_a_4148]
-
timișoreanul ajuns celebru grație personajului cinematografic Tarzan -, în Timișoara se organizează o serie de manifestări omagiale. Dintre acțiunile dedicate acestei aniversări le amintim pe cele desfășurate deja, și anume, organizarea unui concurs de triatlon, o sesiune de comunicări pe tema emigrației bănățene, lansarea plicurilor timbrate și a seriei de timbre dedicate lui Johnny Weissmuller. La invitația Asociației Atletic Club Maraton și a Primăriei, în 5 iunie sosește la Timișoara fiul celebrului actor, domnul Johnny Weissmuller jr., împreună cu soția sa, Diane. În
Agenda2004-23-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282494_a_283823]
-
1) își diversifică oferta de servicii adăugând solarium (la tariful de 4 000 de lei/minut) și epilare cu ceară de unică folosință, marca „Keller“ (din import Elveția). Informații suplimentare și programări - la tel. 483 646, 0745-625 610. ( C. B.) Emigrația bănățeană Miercuri, 2 iunie, de la ora 11, la Muzeul Banatului, va avea loc o sesiune de comunicări științifice „Emigrația bănățeană în secolele XIX-XX“ și miniexpoziția de plicuri și întreguri poștale editate cu Johnny Weissmüller. Manifestarea este organizată în colaborare cu
Agenda2004-22-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282484_a_283813]
-
ceară de unică folosință, marca „Keller“ (din import Elveția). Informații suplimentare și programări - la tel. 483 646, 0745-625 610. ( C. B.) Emigrația bănățeană Miercuri, 2 iunie, de la ora 11, la Muzeul Banatului, va avea loc o sesiune de comunicări științifice „Emigrația bănățeană în secolele XIX-XX“ și miniexpoziția de plicuri și întreguri poștale editate cu Johnny Weissmüller. Manifestarea este organizată în colaborare cu C.J. Timiș și Asociația Filatelică Timișoara. ( S. P.) Certificate de atestare În data de 2 iunie, de la ora 10
Agenda2004-22-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282484_a_283813]
-
au curs destul de curând. Societatea „Timișoara“ propunea, spre pildă, cu destul de multă insistență, ca 16 decembrie, începutul Revoluției române din 1989, să fie ziua-simbol a noii perioade în care am intrat, o dată cu spulberarea regimului comunist. Țărăniștii, din țară și din emigrație, au lansat o campanie amplă de impunere a zilei de 10 mai pentru aceeași funcționalitate, argumentând că n-a existat eveniment mai important ca dobândirea independenței, în 1877, anunțată chiar de ziua regelui. În sprijinul acestor propuneri veneau exemplele din
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
Georgeta Filitti ne propune o ediție bună despre un segment semnificativ al activității exilului politic românesc. De astă dată a renunțat la note, multumindu-se cu un studiu introductiv. Eseul d-lui Alexandru Paleologu, așezat în fruntea ediției, despre exil, emigrație și diaspora întregește - cum să spun? - aparatul critic (minimal) al ediției. Vocile exilului. Ediție îngrijita de Georgeta Filitti. Editură Enciclopedica, 1998.
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
paginile despre odiseea în exil a lui Emil Ghilezan, profesiunile exercitate în SUA, în Iran, pînă a se stabili la Romă, unde a rămas pînă la sfîrșitul vieții. De asemenea se definesc drept o contribuție mărturisirile despre disensiunile dintre grupările emigrației politice românești și dedesupturile lor deloc loiale. Dl Adrian Niculescu, bun cunoscător, ca istoric ce este, al epocii, știe să pună întrebări, să obțină răspunsuri, pe cele socotite importante relevîndu-le cum se cuvine. Păcat că, uneori, nu știe să se
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
Bisericii române din Paris. Conform aceluiași dicționar, Mircea Eliade a afirmat despre cel mai mediatizat roman al lui Virgil Gheorghiu, A 25-a oră, că ar fi de datoria fiecărui român să citească această carte, prima creație literară importantă a emigrației românești, dar mai cu seamă document revelator al istoriei contemporane, cu aplecare asupra unui aspect "pe care nici un scriitor european sau american nu l-a pus în lumină cu atâta claritate și atât de pătrunzător." Era anume vorba de teroarea
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
tem sau nu știu să scrie despre viața adevărată, ceea ce îi face să se închidă în sicriele literaturii; în creația lor lipsește legătura cu energia vieții. Limbajul poeților emigranți e mai bogat, simțămintele mai dinamice, viziunea lumii mai largă. În emigrație, mai ales la Londra, se crează saloane literare poloneze, apar reviste, edituri, se organizează festivaluri internaționale de poezie poloneză, se tipăresc antologii. Una din ele, apărută în urmă cu un an, este intitulată: Oameni frumoși - poeții emigrației mele și cuprinde
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]