75 matches
-
australiană a poveștii e mai degrabă o ramă, un pretext, pentru a prezenta într-un anume fel viața de dinainte. Tehnica e cea a flashback-ului. Cucharadita e o mică vrăjitoare româncă, o prietenă din copilărie, revenită în gîndurile Otiliei, emigrantă în Austalia, personaj al uneia dintre povestiri. De amintirea Cucharaditei, nume luat de pe ambalajul unei cutii de cacao cumpărată de la Alimentara, se leagă cumplita temere de a fi fost complice la o crimă comisă prin vrăjitorie. Obsedată de imaginea tatălui
Călătorie cu un trabant australian by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14004_a_15329]
-
respins, afirmînd: "Puteți să mă numiți merde dar nu mčre (precizare nu tocmai falsă fiindcă Gala a refuzat toată viața ei să fie o mamă pentru Cecile, fiica ei și a lui Paul, aceasta fiind crescută de părinții lui Eluard). Emigranta rusă, care și-a confecționat autobiografii imaginare avea să fie astfel descrisă de soția lui Max Ernst: "Această creatură lunecoasă, sclipitoare, cu părul lung, întunecat, cu ochii orientali, voalați, arzători, cu membre subțiri și fragile - aducea cu o panteră. Nereușind
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
comoda Biedermeier, fură restaurate de parcă ar fi trebuit readuse în prezent, așa cum făcea ea însăși, vrând să trăiască acum în această casă o formă a trecutului ei, adaptat timpului actual. Nu mai vorbea de exil, nu mai spunea nimic de emigranta care ar fi fost, mai povestea, ce-i drept, din când în când, despre România și făcea cafea turcească, dar la fel de firesc cum își privea ceștile de mocca sau paharul bunicului din sticlă de Boemia, care-și aveau locul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Într-o rochie cu talie căzută și cu o pălărie pleoștită, În formă de oliță. Sub stratul proaspăt de pudră i se vedea mânia arzând ca o văpaie. Ca parte din preschimbare, doamnele de la YWCA Îi tăiaseră Desdemonei cosițele de emigrantă. În mod obsesiv, așa cum zgândări o ruptură din fundul unui buzunar, băgă mâna sub pălăria pleoștită ca să-și pipăie creștetul tuns chilug pentru a treizecea sau a patruzecea oară. ― Asta-i ultima tunsoare, spuse ea din nou. (Și Își respectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
exemplu, noi, în calitate de națiune, nu suntem prezenți decât într-un mod foarte nesemnificativ în această istorie? Spunem că nu suntem în stare să facem istorie? Că suntem impotenți cultural? Că nu avem surse de creativitate tehnică decât prin excepții, adesea emigrante? Pe ce temeiuri considerăm, atunci, că, dacă femeile n-au făcut până acum marea artă, nici n-au să facă, dacă n-au făcut marea filosofie, nici n-au să facă? Nu am suficient temei să cred că nu putem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Început de mult, iar Comandorul e o carte de joc cu dichis. Încearcă să afli câte parale face străinul. În 1921, mi-a spus don Anglada, aproape că-și pierduse mințile. Căci iată ce a pățit. I-a murit soția, emigranta pe care i-o trimiseseră pachet din Italia. Abia de-o cunoștea. Îți vine să crezi că un bărbat de talia Comandorului Își poate pierde mințile din așa ceva? Dă-te la o parte, să scuip. După același Anglada, nici moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și de aceea am socotit că o repovestire a peregrinărilor sale și ale bărbatului ei, cu noi conexiuni, cu iluminări proaspete, ar fi binevenită. La cîțiva ani de la apariția Contrabandei... care reînviorase În familie taclalele despre America, cea din relatările emigrantei noastre, primesc un telefon de la Brașov, de la vară-mea Sanda. — Ascultă, Îmi spune, tu În ce an știi că a ajuns străbunica noastră În Statele Unite? — CÎndva, Între 1900 și 1903, cred. — Uite, scrie aici că a ajuns prima oară În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
jumătate Îngropate În zgură, cu picioarele ei de 1,20 m (exagera), cu tunsoarea ei à la Rimbaud, cu degetele ei subțiri, uscate și mereu pătate cu tuș, cu toată experiența ei de iubită a lui Grațian și de viitoare emigrantă. „Experința” ei, Însă, nu era altceva decât instinct, iar misterul ei o uimitoare transparență. Seducea fără să Își propună și se lăsa sedusă fără rezistență. Se juca. Trăia. 8. Toate acestea le vedea doar acum. Dar atunci? Atunci? Atunci vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
California scrie pe noi. Poate dăm lovitura. Și, dacă nu, măcar dăm greș acolo unde soarele strălucește veșnic.“ Mi-am amintit de bătrânul meu, care a venit în America în 1908, plin de speranțe, dar s-a însurat cu prima emigrantă nemțoaică pe care a întâlnit-o și s-a mulțumit cu un salariu de mizerie la Pacific Gas and Electric. — Și pe urmă ce s-a-ntâmplat? Emmett Sprague bătu cu furculița în masă. — Bat în lemn, fiindcă am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
asupra femeilor, care au fost nevoite să preia din sarcinile statului (Bakker 1994; United Nations Development Programme 1999; Marchand și Runyan 2000). De asemenea, în contextul global a apărut o diviziune internațională a muncii pe criterii de gen, din cauză că femeile emigrante din Lumea a Treia au devenit o sursă flexibilă și ieftină de forță de muncă pentru companiile multinaționale în zonele de liber schimb (Mitter 1986; Standing 1992; Ong 1997). Saskia Sassen (1991, 1998) arată cum orașele globale, puncte nodale ale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu o suprafață întinsă: lacul pe care plutesc lebede, din strofa a doua. Parcul, havuzul și lebedele constituiau o atracție, îndeosebi pentru provincialii și străinii descinși în București. Personajul principal al unui roman postbelic își duce iubita, o prințesă rusă emigrantă, de la cea dintîi plimbare, în Cișmigiu ca să-i arate „cuștile cu lebede, și toți plopii, teii, sălciile și platanii”9). Pentru contemplativul Bacovia, decorul din „Amurg antic” e reconfortant: în lumina asfințitului, elementele lui componente emană o grandoare a decadenței
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
minții apare la 10 mai 1902. Format 24x17 57 cm, 10 bani numărul. Director D. Cid‐Caracal. Tipografia comercială. * Femeia Femeia, „Bas Amy”, număr unic, apare la Bârlad la 16 iulie 1900. (49x33 cm.), 50 de bani numărul. Publicat de emigrantele israelite. * Apare la tipografia Cațafany, iar la „Note", Gr. Crețu, coautor cu I. Antonovici la „Tipografiile..." " pag.77 spune: „Cuprinde grupul a 39 de femei, un copil și trei bărbați în fotografie și lamentațiile evreilor emigranți în proză și versuri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de mediu. Într-adevăr, mai multe studii au arătat că gemenii care au același patrimoniu genetic prezintă un risc de cancer diferit dacă adoptă un mod de viață diferit. Așa cum am văzut, aceleași fluctuații au fost observate În cadrul studiului populațiilor emigrante: japonezii care emigrează În Statele Unite se confruntă cu o evoluție a tipurilor lor de cancer odată cu schimbarea modului de viață. Forța studiilor ecologice a constat deci În sublinierea importanței mediului În sens larg, adică ținând cont atât de modul de
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
și disciplina muncii, discriminare și frustrări. „Pentru mine, Spania este țara care mi-a dat adevarata șansă de a trăi,” Emigrant român, 31 ani „Mulți cred că țara ta e acolo unde o duci bine. Așa că țara mea e Spania” Emigrantă, 30 ani, cercetător în România, menajeră în Spania Acest articol încearcă să combine două surse calitative de date accentuând unele aspecte ale fenomenului emigrațional, cum ar fi: 1. surprinderea câtorva caracteristici ale pieței muncii din mediul rural din România, în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în România, am vândut tot și am venit aici, în Spania. Cu amândoi copiii. Dacă erai de bună-credință, acolo nu puteai să faci bani. Toți așteptau câte ceva, dacă nu cei de la poliție, atunci primarul sau Sanepidul, sau cei de la fisc.” (emigrantă, 33 ani) Strategiile folosite pentru a emigra Nyberg-Sorensen, Van Hear, Engberg-Pederson (2002, 4) subliniază faptul că mobilitatea capitalurilor, mărfurilor și a informației a precedat mobilitatea populației. De-a lungul anilor, multe voci au reclamat faptul că Europa s-a transformat
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
stat de vorbă cu un șofer neamț, eu împreună cu soția unui inginer tot din România. Ne-am întâlnit la graniță. Neamțul a acceptat să treacă granița și ne-a dus până în Staumark, unde Ion (soțul) era deja într-un lagăr” (emigrantă, 45 ani); plătind pentru călăuză: „Am găsit o călăuză care să mă treacă ilegal. Viza era mai scumpă decât călăuza” (emigrant, 33); plătind pentru viza Schengen pe piața neagră (în Sibiu sau București): „Am cumpărat o viză cu 1.500
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
viza. Am primit viză pentru Germania” (bărbat, 30 ani); folosindu-și relațiile de prietenie sau rudenie din Germania (în special cei din Transilvania), Italia sau Franța: „niște prieteni din Germania au trimis o invitație pentru a putea pleca soțul meu” (emigrantă, 27 ani); folosindu-și dreptul de a primi azil (în special pentru romi): „Prima dată am plecat în Austria. Am cerut azil politic” (emigrantă, 40); „Romii cu care am venit au declarat că sunt persecutați și discriminați în România și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sau Franța: „niște prieteni din Germania au trimis o invitație pentru a putea pleca soțul meu” (emigrantă, 27 ani); folosindu-și dreptul de a primi azil (în special pentru romi): „Prima dată am plecat în Austria. Am cerut azil politic” (emigrantă, 40); „Romii cu care am venit au declarat că sunt persecutați și discriminați în România și sufereau de pe urma faptului că erau romi. Eu nu am cerut același lucru pentru că eu nu sunt rom, sunt român și nu am fost persecutat
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
contactelor cu comunitatea de origine a celor care se aflau deja în Spania: „Am început să nu mai dăm telefon în România și să nu mai răspundem la telefon. Era greu să refuzi, dar era greu și să-i primești”(emigrantă, 33 ani). Astfel că o parte a rețelelor de migrație s-au autodizolvat sau s-au închis. „Erau verii mei veniți din Italia, dar nu am putut să-i primim în casă. Ne-a fost frică de poliție și oricum
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ei, era fratele meu, era vărul meu cu prietena lui. Mi se rupea inima pentru că a trebuit să-i refuz. Au stat în mașină o perioadă, apoi vărul meu a găsit un apartament și s-a mutat acolo cu ei.” (emigrantă, 33 ani) Următorul studiu de caz va încerca să surprindă istoria și dinamica unei rețele de migrație până în momentul saturației și al autodizolvării. În 1994, „Pionier”8 era un tânăr român, în vârstă de 25 ani, șomer disponibilizat de la o
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prin organizații religioase: „Am încercat și la o agenție. Au văzut că știu să vorbesc cât de cât, dar nu m-au sunat niciodată, nu mi-au dat nici un răspuns. Apoi m-au ajutat cei de la un grup de evangheliști” (emigrantă, 33 ani); întrebând la întâmplare persoane de origine spaniolă, în magazine sau pe stradă, începând un dialog spontan: „Veneam de la cumpărături, am întâlnit o persoană pe stradă și am întrebat-o dacă nu are ceva de lucru pentru mine. M-
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o persoană pe stradă și am întrebat-o dacă nu are ceva de lucru pentru mine. M-a invitat la restaurantul pe care îl avea și am început în aceeași zi să lucrez. Am lucrat acolo un an de zile” ( emigrantă, 40 ani); „Soțul meu își lua liber și mergeam prin baruri să întrebăm dacă au ceva de lucru pentru mine. Prima femeie la care am lucrat în casă am găsit-o întrebând, la magazin, vânzătoarele. Am rugat-o să-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ce îi trebuie.” (emigrant, 50 ani); „Până acum patru luni nu am vrut să rămânem. Până acum ne-am gândit numai cum să trimitem mai mulți bani pentru copii. Acum ne gândim cum să le facem un viitor copiilor aici.” (emigrantă, 33 ani) Sumele trimise au scăzut dramatic după liberalizarea granițelor „După ianuarie 2002 au venit frații și nu am mai putut trimite nimic. Ei nu lucrau la început. Aveam cheltuieli mari.”(emigrant, 33 ani) Banii trimiși conferă prestigiu în comunitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
discursul, uitând că, un minut mai devreme, lor le încredința salvarea bătrânului continent... Plimbările noastre, în visele mele, ocoleau cartierul acesta și ghiveciul intelectual rezultat din realitatea lui. Nu pentru că locuitorii lui ar fi putut răni sensibilitatea Charlottei. Prin excelență emigrantă, ea trăise întotdeauna în mijlocul unei extraordinare mulțimi de popoare, de culturi, de limbi. Din Siberia până în Ucraina, din nordul rusesc până în stepă, cunoscuse toată diversitatea de rase omenești care alcătuiau imperiul. În timpul războiului, le regăsise la spital, în egalitate deplină
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
coautor al romanului Femeia în roșu, al cărui personaj are, de asemenea, "probleme cu identitatea", în sensul că este greu de reconstituit dintr-un amalgam de informații provenite din surse care se contrazic evident. Astfel, tema centrală viața aventuroasă a emigrantei Ana Cumpănaș înainte și după expatrierea din cauza implicării în scandalul Dillinger proliferează o multitudine de versiuni, de la cele susținute de "sursele" martori, prieteni, vecini, "dillingeromaniaci", biografi, traducători, la documente oficiale (certificat de deces, cerere de repatriere etc.) la proiecția întâmplărilor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]