135 matches
-
Președintele Fundației pentru Știință și Arta, Eugen Simion, a publicat împreună cu 13 autori un volum intitulat „Maladia lui Eminescu și maladiile imaginare ale eminescologilor” prin care incearca sa “claseze” cazul morții lui Eminescu. Volumul, considerat lamentabil de lumea eminescologilor, a provocat reacții pe măsură. Portalul Ziariști Online a prezentat deja prima parte a unei analize “la sânge” pe care profesorul Constantin Barbu, discipolul lui
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu () [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
Președintele Fundației pentru Știință și Arta, Eugen Simion, a publicat împreună cu 13 autori un volum intitulat „Maladia lui Eminescu și maladiile imaginare ale eminescologilor” prin care incearca sa “claseze” cazul morții lui Eminescu. Volumul, considerat lamentabil de lumea eminescologilor, a provocat reacții pe măsură. Portalul Ziariști Online a prezentat deja prima parte a unei analize “la sânge” pe care profesorul Constantin Barbu, discipolul lui Constantin Noica, i-o face atât lui Simion cât broșurii în cauză. Maestrul Constantin Barbu
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu () [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
avea (și încă mai are ) dorința fierbinte de a îndrepta ce au strâmbat critici „en vogue”, dar cu „nivelul moral” (de care nu se poate lipsi, sub niciun motiv, demersul critic!) cât al broaștei râioase! Deși îl admir mult pe eminescologul Theodor Codreanu și-i prețuiesc noblețea sufletească și acribia profesională de critic-hermeneut, nu pot fi de acord, nici în ruptul capului, cu afirmația lui Theodor Codreanu, despre Mircea Dinutz: „Fără a fi un critic de prim-plan, neproductiv editorial ” Dar
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
Dicționarul Enciclopedic ”Mihai Eminescu” de acad.M.Cimpoi, Chișinău, 2012, 2013, p. 366. Antologia ”Cetate de cuvinte” (scriitori soroceni), Chișinău, 2011, p. 643 - 647. Prezentă în volumul ”Eminescu ni l-a dat pe Mihai Cimpoi”, editat cu prilejul Congresului Mondial al Eminescologilor, 2013, Prezentă în antologia ”Limba Noastră Română”, 2013, Om Emerit al Republicii Moldova, prin decret prezidențial, 31.05.2010 Proiecte literare: 1966 - Lansare în presa republicană cu poeme, 1970-1989 - editează în peste 20 de limbi ale lumii poeme, recenzii, cronici teatrale
CV-UL RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341895_a_343224]
-
fost încheiat în secret în acel an 1883. În timp ce era spitalizat la clinica doctorului Alexandru Șuțu, Eminescu a fost lovit intenționat de un alt pacient cu o cărămidă în cap, lovitura provocându-i moartea, și nu sifilisul. În argumentarea sa, eminescologul Nicolae Georgescu se sprijină pe declarația unui frizer, martor ocular al episodului. Se știa despre mărturia acelui frizer, ea fiind publicată în ziarul Universul în 1926, dar a fost ignorată cu bună știință. Scriitorul ne mai aduce la cunoștință că
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
român autentic.” (Dr. Radu Mihai Crișan) Oricât de mult s-a scris și se va mai scrie despre Eminescu, nu s-a scris destul, căci nu s-a spus totul. Nu s-a spus esențialul. Cea mai mare parte a eminescologilor au creionat doar chipul geniului poeziei. Unii, căldicei, îl îndepărtează chiar de credința ortodoxă a neamului. Mitropolitul Corneanu îl readuce pe Poet în pridvorul teologiei spunând că: „În realitate, marele nostru poet a fost un creștin autentic, ceea ce rezultă din
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
Eminescu, a hotărât că sunt prea multe intimități ale celor doi poeți care ar trebui să rămână necunoscute publicului larg. Un grupaj de scrisori (11 ale lui Eminescu și 28 ale Veronicăi Micle), Virginia Micle -Gruber l-a încredințat consultativ eminescologului Ioan Scurtu, fără a le publica, mărginindu-se doar să se documenteze asupra vieții afective a lui Eminescu. În scrisoarea de mulțumiri cu înapoierea scrisorilor, Ioan Scurtu îi scria Virginiei: „Doresc ca memoria scumpă a lui Eminescu și a Veronicăi
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
și în viitor de orice fel de indiscrețiuni. Știu că aceeași a fost și cred că mai este și dorința Dv.fermă”. Prima dată am luat cunoștință cu câteva scrisori de dragoste ale lui Eminescu și Veronicăi Micle din colecția eminescologului Augustin Z.N.Pop. (Corespondență- Veronica Micle, Ed. Dacia 1979). Le-am văzut în original și am crezut că am stat de vorbă cu ei. Una e să citești poeziile care sunt texte elaborate și alt e să citești scrisorile
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
proletar, Scrisoarea I ș.a., ne descoperă fiorul său sacru contemplativ, care este caracteristica de taină a sufletului Marelui Emin. Reputatul sociolog creștin Ilie Bădescu l-a numit pe Eminescu al nostru și al lumii: eroul eponim al culturii românești, arată eminescologul Theodor Codreanu, la care subscrie că: Eminescu are statura unui mit național. ( Revista Veghea, an II,nr.3, 2009, p. 18) „Că autorul Luceafărului, spune Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania, cunoștea bine Biblia și că citise numeroase cărți bisericești, e fapt
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
român autentic.” (Dr. Radu Mihai Crișan) Oricât de mult s-a scris și se va mai scrie despre Eminescu, nu s-a scris destul, căci nu s-a spus totul. Nu s-a spus esențialul. Cea mai mare parte a eminescologilor au creionat doar chipul geniului poeziei. Unii, căldicei, îl îndepărtează chiar de credința ortodoxă a neamului. Mitropolitul Corneanu îl readuce pe Poet în pridvorul teologiei spunând că: „În realitate, marele nostru poet a fost un creștin autentic, ceea ce rezultă din
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
român autentic.”( Dr. Radu Mihai Crișan) Oricât de mult s-a scris și se va mai scrie despre Eminescu, nu s-a scris destul, căci nu s-a spus totul. Nu s-a spus esențialul. Cea mai mare parte a eminescologilor au creionat doar chipul geniului poeziei. Unii, căldicei, îl îndepărtează chiar de credința ortodoxă a neamului.Mitropolitul Corneanu îl readuce pe Poet în pridvorul teologiei spunând că:„În realitate, marele nostru poet a fost un creștin autentic, ceea ce rezultă din
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
valoroase a bătătorit potecile istoriei scotocind după chipurile luminate ale Elitei Neamului Dacoromân acoperite de lutul nepăsării, de negura uitării ori de îngroparea de către pigmeii și epigonii Literaturii române, recuperând sau descoperind valorile nemuritoare ale spiritualității creștin ortodoxe, (cum mărturisește eminescologul Theodor Codreanu) că: opera protoromânului Martinus de Bracară (sec. VI d. Hr.) sau opera Voievodului Dobrogei-Ioancu (sec. XIV), s-a aplecat, asupra Arhetipului Călugărilor sciți, a sprijinit cercetările și traducerea Codexului Rohonczi de către Viorica Enăchiuc, a înființat edituri și publicații
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
timp... Întâlnirea mea cu Artur Silveștri a fost un dar de la Dumnezeu... A <> ceva în noi, a învesmântat <> în straie ale biruinței”.(Artur Silvestri-Așa cum l-am cunoscut, op. cît. p. 201; Mărturii tulburătoare, Carpathia, 2009, p. 155-156) Cunoscutul eminescolog și poet Teofil Răchițeanu referindu-se la lupta, elanul, zelul, bună credință și conștiința de foc a Dacului ce ardea pentru Neam, pentru veșnicie afirmă: „Artur Silveștri a fost un om cu idei mari, o personalitate complexă, din stirpea marilor
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Cantemir. În acest ținut de basm, aveau să se nască mai târziu Ion Creangă și Nicolae lorga, George Enescu, Mihail Sadoveanu și Nicolae Labiș. Toate aceste figuri, de pe urmă ale culturii românești, au prețuit tot ceea ce a însemnat patrimoniu eminescian. Eminescologul Nicolae Georgescu consemna în lucrarea sa, Eminescu și editorii săi, astfel, despre personalitatea marelui nostru poet: În privința fenomenului Eminescu, pe care-l investigăm, ni se pare cu totul semnificativă tendința de revenire la origini, la cele care au fost așa cum
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
moartea ei „Am sfărâmat arfa-și a mea cântare/ S-a înăsprit, s-a adâncit, s-a stins.” Iubita de la Ipotești apare în diferite ipostaze în poezia lui și nu se stinge nici în ciclul veronian. Augustin Z.N. Pop, eminescologul care și-a închinat toată viața lui Eminescu, făcând anchete pe teren cu privire la viața și opera lui, între 3 și 9 iulie 1955 s-a deplasat la Ipotești, obținând precizări utile despre familia Eminovicilor și despre copilăria și adolescența lui
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347293_a_348622]
-
de bibliotecar face să se reverse pe hârtie o înverșunată diatribă la adresa celor ce-l scoseseră în stradă, practic, o aspră condamnare a nedreptății. Scrisoarea din 8 iunie 1876 către Veronica Micle, dacă este autentică, noi îi dăm girul, fiindcă eminescologul Aug. Z. N. Pop, îi dă girul său, ea anunță în germene accentele pamfletare ale Scrisorii III: “ Canalia liberală a nimicit ideile ce mi le făcusem despre viață! Rămas fără o poziție materială asigurată și purtând lovitura morală ca o
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
de Iosif Vulcan (cel care l-a debutat în revista Familia) "ultima și mult periclitata sentinelă a românismului."4 Șirul de documente consultat de noi prin vreme 5 (expresie a unui omagiu postum adus regretatei noastre profesoare din Clujul studenției, eminescologul Ioana Em. Petrescu 6) s-a întregit relevându-ne noi paliere: autori sătmăreni (poeți) ale căror versuri au fost cunoscute de M. Eminescu din presa vremii (din "Lepturariul românesc" al lui Arune Pumnul, Diorile Bihorului, Aurora, Foaie pentru Minte, Inimă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
, Amita (9.II.1933, Calcutta, India - 24.X.1992, București), eminescolog și traducătoare indiană. Fiică a unui jurist indian, Sudhir Kumar Bhose, B. provine din două familii cu tradiții intelectuale și beneficiază de o educație aleasă. Studiază chimia, fizica și matematica la Universitatea din Calcutta, obținând o diplomă în 1953. Însoțindu
BHOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285717_a_287046]
-
personajelor comentate nu mai apar însă, ca înainte, clasele sociale în conflict. Oamenii sunt acum „probleme”, repere de psihologie și etică. Un ușor impresionism se insinuează uneori în demonstrația critică. Contribuțiile lui I. își mențin, pe anumite direcții, intactă actualitatea. Eminescologul rămâne astfel o autoritate de prim rang. Textele despre Caragiale (Numele proprii în opera comică a lui Caragiale), Creangă, Sadoveanu, Hortensia Papadat- Bengescu, G. Topîrceanu, Otilia Cazimir și alții, „rebarbativele” (ca stil) lui critice (cum zicea G. Călinescu), conțin „cele
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
Ion Buzași, Veronica Micle, „Corespondență”, T, 1979, 4; Olimpia Berca, „Pe urmele lui Mihail Kogălniceanu...”, O, 1980, 26; George Chirilă, „Pe urmele lui Mihail Kogălniceanu...”, CNT, 1980, 36; Crăciun Parasca, „Pe urmele lui Mihail Kogălniceanu...”, F, 1980, 6; Dumitru Ignat, „Eminescologul e un devotat creației eminesciene”, ATN, 1986, 1; M. N. Rusu, „Caleidoscop eminescian”, SPM, 1987, 865; N. Mihăescu, Cu privire la Eminescu, SPM, 1987, 871; Al. Raicu, Popas sentimental, CNT, 1987, 3; Dicț. scriit. rom., III, 782-783; Popa, Ist. lit., II, 1092
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
iar cea a „formelor fără fond” e împărtășită și de Ion Brătianu), bazele filosofice ale pesimismului eminescian (și, corelativ, caracterul reducționist al schemei pesimism versus optimism), „dragostea temperamentală pentru trecut”. Cum observă și Mircea Anghelescu, contribuția cea mai rezistentă a eminescologului rezidă în editarea poeziilor eminesciene și în comentariile adiacente. Principalul merit al editorului este de a fi grupat la un loc antumele și postumele, reconstituind ordinea cronologică a acestora din urmă și întrețesându-le, la locul potrivit, cu antumele. Cititorul
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
colocvii culturale - câteva evenimente literare de rezonanță europeană: decernarea Premiului „Unione Latină” (scriitorului spaniol Gonzalo Torrente Ballaster); simpozioanele „Mircea Eliade - azi”, „Emil Cioran și francofonia” etc. Instituția a fost și este frecventata de traducători și profesori de literatură română, precum eminescologul Roșa del Conte, traducătorul Marco Cugno, profesorul Giorgio Caragiani. În prezent, se află, potrivit legii de organizare și funcționare a Academiei Române, în administrarea acesteia. La conducerea să, cu acordul Academiei Române, s-a aflat, între 1997 și ianuarie 1999, Marian Papahagi
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
1932 (Tudor Vianu, „Poesia lui Eminescu”, Muzicalitatea lui Schiller și Eminescu). O poziție polemică în privința exegezei eminesciene, de data aceasta împotriva lui G. Călinescu, adoptă și I. E. Torouțiu (G. Călinescu, „Viața și opera lui Mihai Eminescu”) și C. Manolache (Un „eminescolog” autentic: Dl G. Călinescu), cărora criticul le răspunde într-un articol publicat în „România literară”. Alte studii sunt semnate de I. Petrovici, Augustin Z. N. Pop, L. Gáldi, Irina Balmoș, George Baiculescu. Numărul 18 din 1940 conține două articole intitulate
BULETINUL „MIHAI EMINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285929_a_287258]
-
noiembrie 1956, acasă la Ștefan Luca Pascal, profesor universitar la Facultatea de Științe Juridice a Universității din București, ca să-l atragă În grupul nostru de inițiativă, din care făcea deja parte alt cadru didactic universitar, anume Dumitru D. Panaitescu, fiul eminescologului Perpessicius. Însă mișelul Ștefan Luca Pascal, ca veritabilă iudă, Îl denunță numaidecât pe Dan la securitatea din Calea Rahovei. În seara următoare (6 noiembrie 1956), va fi arestat Dan, iar, apoi, În cursul lunii noiembrie din același an, vor fi Întemințați
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Clio, etc.). Toți aceștia au operă cu reprezentativitate națională influențând hotărâtor localismul cultural, înlesnind circulația/recepția marilor valori naționale și europene din țară și din lume. Explozia cultural informațională din județul Vaslui, cu selecția valorilor în plan național (Theodor Codreanu - eminescolog; Dumitru V. Marin - etnolog, publicist; Theodor Pracsiu - publicist; Mircea Coloșenco - monografist; Cristian Simionescu - poet; Laurențiu Șoitu - filosof) ș.a., și universal (Marcel Guguianusculptor; ConstantinToma - biolog; Viorel Barbu - matematician; Radu Miron - matematician) ș.a. beneficiază de existența unui document autentic: MERIDIANUL. în ISTORIA
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]