266 matches
-
EMINESCIENE (164 DE ANI DE LA NAȘTERE) ) Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1095 din 30 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului CONTRADICȚIILE PERSONALITĂȚII EMINESCIENE A fost Eminescu o personalitate contradictorie? Iată o întrebare care a preocupat pe aproape toți eminescologii, de la începuturi până astăzi. Primul semnal de alarmă l-au tras contemporanii lui, fie prieteni, fie detractori. Ion Slavici, cel care l-a cunoscut încă de la Viena, ni-l prezintă drept un om sănătos, încrezător înviață, dar și dezgustat, plictisit
CONTRADICŢIILE PERSONALITĂŢII EMINESCIENE (164 DE ANI DE LA NAŞTERE) ) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347683_a_349012]
-
române » - Mihai Eminescu. Acest apostol al cuvântului și al adevărului, Mihai Cimpoi, este așa cum a afirmat academicianul Nicolae Dabija « o institutie morală, o școală literară, o academie ce face cinste unei literaturi, unei culturi, unui neam ». Prima sinteză cuprinzătoare a eminescologiei mondiale, un dar al Domniei sale la împlinirea vârstei înțelepților atenieni, aduce o contribuție esențială în înțelegerea universului eminescian, determinându-ne să «devenim intru Eminescu». Truda să sisifica, devenind o operă impresionantă scrisă cu hâr și chibzuința, probează că avem în
DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC MIHAI EMINESCU A FOST LANSAT LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351857_a_353186]
-
literaturii europene. Mare parte din evaluările axiologice ale cercetătorului preot, bazate pe competență și fină intuiție, vor fi confirmate și preluate de către exegeții secolului al XX-lea. Cartea lui Miron Cristea se înscrie ca o contribuție critică remarcabilă de la începuturile eminescologiei, aflându-se la baza templului înălțat de postumitatea vie a Poetului - acest ,,dar al lui Dumnezeu”, cum l-a numit Geo Bogza, care a proiectat și a fixat poezia română la nivel european în doar 17 ani (de la 16 la
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
În sfârșit apare „Deceniul Călinescu” (al optulea capitol) cu a lui „Viața lui Eminescu”.Noi intelectuali din generația tânără se apeacă mai mult asupra operei eminesciene, precum Șerban Cioculescu, Vladimir Streinul, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, Octav Șuluțiu. Acum apare „eminescologia” cu eminescologi de tot felul. Eminescu se studiază în universități, se formează o catedră „Eminescu”, opera lui e analizată în detaliu.” Vița lui Eminescu” este prima operă majoră necontestată, realizată excepțional. Deși i se pot imputa multe, rămâne până astăzi
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
editat în același an). Asta pentru că știam că L.O.N, distinsă personalitate culturală implicată total în viața cetății obârșiei eminesciene, cu o neodihnă creatoare de admirat, manifestată în varii sfere literare (scrieri pentru copii, eseu, critică și istorie literară, eminescologie), e o poetă sensibilă, afirmată, cu un public al ei foarte fidel, în rândul căruia m-am aflat și eu încă de pe vremea debutului său editorial (când n-o cunoșteam - deși congenere), pe care l-am salutat, descoperind prospețime și
„PARABOLA VULTURULUI” DE LUCIA OLARU NENATI SAU VIAŢA NOASTRĂ DE ZI CU ZI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368192_a_369521]
-
științifice, articole despre poetul de pe culme, cum îl numea Perpessicius (susținute în țară sau în orașe importante de pe mapamond, ca New York, Edmonton, Calgary, Montreal, Stuttgart, Konstanz, Viena, Marsilia, Cernăuți, Chișinău, Bălți și altele) au propulsat-o ca pe unul dintre eminescologii contemporani., Desigur că nu puteam uita volumul Coridorul dintre ceasuri, practic un debut editorial în proză -, publicat cu ani în urmă de bucovineanul profesor univ. dr. stabilit la Timișoara, Adrian Dinu Rachieru, minunat prieten și remarcabil scriitor și om de
„PARABOLA VULTURULUI” DE LUCIA OLARU NENATI SAU VIAŢA NOASTRĂ DE ZI CU ZI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368192_a_369521]
-
Eminescu al său”, a punctat lect. univ. dr. Crina Bud. Aceasta a mai observat efortul autorului de construcție a unui discurs critic despre polimorfism, precum și capacitatea acestuia de a face ordine în devălmășia studiilor despre Eminescu, într-un capitol dedicat eminescologiei. „Voi continua să scriu și voi continua să cred că Eminescu este încă un poet deschis. Atât cât îmi este în putință, încerc să transmit mai departe această pasiune a mea de a-l cerceta pe Eminescu. Din toamnă trebuie
IUNIE 2012 de ANCA GOJA în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358371_a_359700]
-
să cred că Eminescu este încă un poet deschis. Atât cât îmi este în putință, încerc să transmit mai departe această pasiune a mea de a-l cerceta pe Eminescu. Din toamnă trebuie să reactivăm aici, la facultate, cercul de eminescologie, și vreau să organizăm primul congres de eminescologie o dată la doi ani, cu participanți atât din România, cât și din diaspora”, a anunțat dr. Cornel Munteanu. ---------------------------- FOTO 1: Prof. univ. dr. Gheorghe Glodeanu, decanul Facultății de Litere, lect. univ. dr.
IUNIE 2012 de ANCA GOJA în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358371_a_359700]
-
deschis. Atât cât îmi este în putință, încerc să transmit mai departe această pasiune a mea de a-l cerceta pe Eminescu. Din toamnă trebuie să reactivăm aici, la facultate, cercul de eminescologie, și vreau să organizăm primul congres de eminescologie o dată la doi ani, cu participanți atât din România, cât și din diaspora”, a anunțat dr. Cornel Munteanu. ---------------------------- FOTO 1: Prof. univ. dr. Gheorghe Glodeanu, decanul Facultății de Litere, lect. univ. dr. Crina Bud și autorul cărții „Eminescu. Polimorfismul operei
IUNIE 2012 de ANCA GOJA în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358371_a_359700]
-
la care m-au ajutat să ajung numeroși alți exegeți ai lui Eminescu precum Vianu, Ibrăileanu, M. Dragomirescu, Rosa del Conte, Caracostea, Călinescu, Edgar Papu, Ioana Em. Petrescu, Svetlana Paleologu Matta, doamna Zoe Dumitrescu Bușulenga ș.a., personalități de patrimoniu ale eminescologiei, drept care am gasit curajul de a merge mai departe și de-a reconstitui repertoriul muzical cântat de Eminescu. și de-a conchide că un poet care și cântă el însuși înnobilează însăși muzica și îndeplinește dezideratul pitagoreic al poetului filozof
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
învia prin scrisul său. Iorga s-a străduit mereu să-l înțeleagă pe Eminescu cât mai profund, n-a epuizat niciodată acest tezaur, dorind să-l reveleze și altora. Din acest punct de vedere îl putem considera unul dintre pionierii eminescologiei, dar mai ales se pare că a fost primul care a avut revelația complexității eminesciene, numindu-l pe Eminescu „expresia integrală a sufletului românesc” .Un rol de importantă prioritate îi revine lui Iorga în privința utilizării moștenirii eminesciene, el fiind acela
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului FARMECUL POEZIEI LUI MIHAI EMINESCU ( 164 de ani de la nașterea poetului) Eminescologii din toate timpurile, împotriva rivalității lor, au ajuns la concluzia că există un miraj al eminescianismului, un fel de „ armonie eminesciană” unică, din care iradiază veșnica modernitate a lui. „Ni se pare că oricare ar fi fost temeiurile influenței lui
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
OLARU NENATI Autor: George Roca Publicat în: Ediția nr. 677 din 07 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Scriitoarea Lucia Olaru Nenati, autoare a unui număr semnificativ de lucrări de diferite genuri - poezie, proză, eseu, literatură pentru copii, publicistică, istorie literară, eminescologie, albume muzicale, majoritatea distinse cu diferite premii și distincții - a abordat în ultima sa carte un alt gen de creație - traducerea. Astfel, de curând a apărut la Editura Ateneul Scriitorilor din Bacău, cartea „ Existența poetică a lui Bacovia” aparținând apreciatei
O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ ÎN PALMARESUL SCRIITOAREI LUCIA OLARU NENATI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359852_a_361181]
-
rămâne tare mâhnit de devierea spre stânga, spre psycho-physiologia pe care au dat-o slujbașii filosofiei apusene, astfel încât alege Piscul metafizicii situat la poalele Ortodoxiei creștine, care-i încununează mistic, urcușul spiritual, determinând-o pe ilustra profesoară în românistică și eminescologie, Rosa Del Conte să mărturisească: „Această exigență a divinului, care este o căutare de adevăruri și valori absolute, a rămas imprimată ca o trăsătură asupra operei sale și de aceea nu ezităm să-l numim pe Eminescu un geniu religios
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
Eminescu, românul absolut. Facerea și desfacerea unui mit, apărută în 2015 la Humanitas, Mihai Cimpoi, membru de Onoare al Academiei Române din 1991 și membru titular al Academiei Republicii Moldova, îi aduce grave acuzații Dlui Boia: “Autorul nu cunoaște opera eminesciană”, nici “eminescologia din ultima perioadă”, substituie judecăți de valoare, bazate pe solide temeiuri științifice “prin zeflemele de mahala”, “nivelul științific se prezintă la cota cea mai joasă din cauza argumentării rudimentare (bun/rău)”, “instrumentarul critic e sărac și învechit, apropiat de limbajul de
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
valuri numindu-l „scheletul din dulap al românilor”? Fenomenul este destul de evident! După 1998, în revista "Dilema”, numărul din martie, începe atacul tăios, îndârjit contra lui Eminescu. Antieminescienele din "Dilema" au șocat, au produs o tresărire din somnolența care cuprinsese eminescologii. Principalul e că Eminescu este „om al timpului modern”, cum spunea tot Maiorescu. Nimic mai firesc nu ar fi decât să recunoaștem în el „contemporanul nostru”. Dar sintagma aceasta a devenit azi imposibilă. Un astfel de om nu mai e
15 IUNIE 2017, 128 DE ANI DE LA MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376865_a_378194]
-
contemporanul nostru”. Dar sintagma aceasta a devenit azi imposibilă. Un astfel de om nu mai e prielnic neamului românesc. Este timpul contestării. Nimic din ce e vechi, deci, în sens clasic, durabil, nu mai trebuie să rămână. Privind în urmă eminescologia, remarcăm că fiecare epocă a dezvoltat ce i-a convenit din Eminescu. Fiecare epocă s-a înfruptat și s-a justificat prin Eminescu. Și conservatorii și țărăneștii, legionarii și proletcultiștii, comuniștii ultimului sfert de veac XX și postcomuniștii l-au
15 IUNIE 2017, 128 DE ANI DE LA MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376865_a_378194]
-
profesorul face o prezentare (preocupare a sa din ce în ce mai susținută) a monumentalei lucrări, unică în spațiul literar românesc, Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic, realizată de reputatul eminescolog, acad. Mihai Cimpoi (publicată la Editura „Gunivas” din Chișinău), subliniind importanța covârșitoare a acesteia pentru eminescologie și literatura română, punctând câteva idei susținute de autor, între care: „personalitatea intelectuală singulară în literatura română” a lui Mihai Eminescu, „vocația sa indiscutabilă a europenității și universalității” ș.a.. Volumul Național și universal în Cultura Română se încheie cu două
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
care au scris: Ioan Holban, Ion Alex. Angheluș, Val Condurache, Constantin Călin ș. a.); (II) „constelația“ referințelor la Eminescu - dialectica stilului (București, Editura Cartea Românească, 1984, unde, în ordine cronologică, sunt retipărite recenziile / cronicile semnate de mari personalități ale domeniului specializat, eminescologia: Adrian Marino, Eugen Todoran, Alexandru Piru, Egdar Papu, Al. Dobrescu, Dan C. Mihăilescu, Cristian Livescu, Ioana Em. Petrescu, Artur Silvestri, George Munteanu, Mihai Cimpoi ș. a.); (III) „constelația“ de la Modelul ontologic eminescian (Galați, Editura Porto-Franco, 1992, cu cronicile / recenziile semnate de
ION PACHIA-TATOMIRESCU : OPERĂ ÎN POLIEDRICĂ LUMINĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372630_a_373959]
-
despre Eminescu... Ce s-ar mai putea spune despre geniu, când s-au spus atâtea, când unii și-au dedicat viața încercând să se apropie de opera și viața sa, încât s-a desprins un nou „logos” din sânul filologiei - eminescologia. În plus, de câte ori ascult vorbindu-se despre Eminescu îmi vin în minte acele versuri din „Scrisoarea I”: Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel,/ Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el. Este o teamă de impietate în acest
SPIRITUL UNUI POPOR ÎNTR-UN SINGUR NUME: MIHAI EMINESCU de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379173_a_380502]
-
între civic și etic, 1983) sau ale prozei lui N. Filimon, A. I. Odobescu, Ion Creangă ș.a., descifrați dintr-o perspectivă diacronică, dar mereu raportați la gustul și orizontul de așteptare al actualității. O contribuție aparte o aduce C. în domeniul eminescologiei. În exegezele Eminescu în conștiința critică (1994), Eminescu în perspectivă critică (1997), Eminescu în orizontul criticii (2000), este vădită cumpăna dreaptă a judecății, criticul căutând de fiecare dată a pune în lumină elementul de originalitate al studiilor de eminescologie în raport cu
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
domeniul eminescologiei. În exegezele Eminescu în conștiința critică (1994), Eminescu în perspectivă critică (1997), Eminescu în orizontul criticii (2000), este vădită cumpăna dreaptă a judecății, criticul căutând de fiecare dată a pune în lumină elementul de originalitate al studiilor de eminescologie în raport cu ansamblul cercetărilor în domeniu și pledând pentru un Eminescu mereu înnoit, într-un context larg de universalitate. Volumul Luceafărul și alte comentarii eminesciene (1998) este alcătuit dintr-o suită de studii aplicate la poezia, proza și teatrul eminescian, opera
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
Perspectiva diacronică, dedusă din investigarea antumelor și a postumelor, urmărește să acrediteze ideea că Eminescu s-a desprins de experiența conjuncturală și s-a adâncit în cunoașterea ființei proprii, realizată printr-o recuzare totală a cotidianului. Preluând unele elemente din eminescologia anterioară, studiul le întregește printr-o interpretare proprie, deseori în contradicție cu locurile comune, deoarece exegetul are mereu în vedere gândirea poetică, și nu filosofică, a artistului. O cercetare asemănătoare va fi întreprinsă în Liviu Rebreanu sau Lumea prezumtivului (1995
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
1998), cu o teză despre reinterpretarea poemului eminescian Luceafărul. Are contribuții științifice în domeniile semanticii, stilisticii, poeticii și semioticii, publicate în reviste științifice (inclusiv străine) și literare (unele semnate Rodica Popescu), precum și în volume colective, mai ales în Studii de eminescologie, Meridian Blaga ș.a. Colaborează cu poezie la „Tribuna”, „Steaua”, „Familia”, „Orizont”, „Cahiers Bleus” ș.a. Ca poetă, debutează editorial în volumul colectiv Alfa ’87. Conceptul de text poetic integral, introdus de M. și aplicat exegezei poemului Luceafărul de Mihai Eminescu, în
MARIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
37-52; Felicia Șerban, O reinterpretare a „Luceafărului” eminescian, ST, 1999, 11-12; Mariana Neț, „Lumile «Luceafărului»”, LL, 2000, 1-2; Anca Andrei-Fanea, Tulburătoarele sensuri ale poemului eminescian, JL, 2000, 3-6; Constantin Cubleșan, Versiunile „Luceafărului”, LCF, 2000, 12; Cornel Munteanu, Semantica textuală în eminescologie, CL, 2000, 12; Mariana Neț, Integrala „Luceafărului”, JL, 2001, 5-10; Victor Cubleșan, Când critica devine artă poetică, ST, 2001, 5-6; Carmen Vlad, Textul poetic și „monadele magice”, ST, 2001, 12; Constantin Cubleșan, Eminescu în oglinzile criticii, Cluj-Napoca, 2001, 49-55, 180-182
MARIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]