113 matches
-
morți cari erau așa de împletiți unii cu alții încît cu greu s-au putut despărți. La mulți li s-a luat pielea în unele locuri, împingîndu-se în îmbulzeală. Arsuri nu se vedeau. Tremurând ca o vargă de groază și emoțiune, am părăsit acest loc de teroare". Un alt martor ocular, care era să intre în teatru la 7 ore, spune că nenorociții cari au căutat să scape pe scara din dreapta, și al căror număr nu se putea evalua pentru un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sperând a-i atrage după el. Peste noapte apare decretul. "D. X numit ministru al Nostru secretar de stat la departamentul cutare. Semnat: Carol îngăduitorul". Tânărul își face intrarea pe banca ministerială. Glasul său, deși cam ascuțit, e tremurător de emoțiune. Ce minuni! Menajeria nu rânjește... dimprotivă Ea la glasul lui subțire se arată milostivă. Apoteoza dramei a și 'nceput cu mult foc begnal și cu prapuri pe uliță, iar din partea binehrăniților Pătărlăgeni cu sugere a la kilometru. În În orice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu sufletul transportat, magistrale discursuri - cineva nu i-a lăsat să treacă (Ulici n-avea barbă în buletin). Atunci bravul critic a strigat: «Fraților, după mine!» - și s-au întors la Uniunea Scriitorilor rostind vorbe românești foarte naturale după atâtea emoțiuni. Numai că, aici, da, surpriză! - a doua zi, Adrian Năstase a venit personal la Uniunea Scriitorilor să le mulțumească pentru Roma și să scuze întâmplarea de la intrare. Atunci au căzut cu toții de acord că, în vechea tradiție românească, bine ar
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
era următoarea: trebuia asasinat Fleva. Pentru executarea hotărârii fusese postat într-unul din turnurile Mitropoliei sergentul major de gardiști, anume Silaghi. Dar Silaghi trase mai jos în clipa când văzu pe Fleva și greși lovitura la o distanță foarte scurtă. Emoțiunea îi tremurase brațul. În Cameră, agitația a cuprins pe toată lumea. Membrii Parchetului, prefectul poliției, comandantul pieței fură chemați grabnic. Mulți din deputații opoziției veniseră înarmați cu revolvere, spre a se apăra în caz că vor fi atacați de bătăuși. Faptul e cunoscut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
guvernul a comunicat actele privitoare la intrarea României în rezbel alături de Rusia, cât și tot ce erea în legătură cu această alianță. Ședința secretă se ține trei zile în șir și dezbaterile sunt foarte pasionate. Afară, tot felul de știri îngrijitoare circulă. Emoțiunea populară e mare, oamenii cari spun că sunt foarte bine informați afirmă că Basarabia este pierdută și că împăratul Alexandru, oricare i-ar fi bunăvoința, este silit, de guvernul său și de voința armatei ca să nu facă României concesiuni pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
informați afirmă că Basarabia este pierdută și că împăratul Alexandru, oricare i-ar fi bunăvoința, este silit, de guvernul său și de voința armatei ca să nu facă României concesiuni pe această chestie. După trei zile de o mare și legitimă emoțiune Senatul, în ședința de la 26 ianuarie, după ce Dimitrie Ghica își dezvoltă interpelarea și îi răspunde ministrul de Externe Kogălniceanu, votează cu apel nominal, pe față și cu unanimitate de 46 voturi, următoarea moțiune semnată de Dimitrie Ghica, Dimitrie Sturdza și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
etc. Succesul acestei artiste e foarte mare și mulți ani în urmă s-a vorbit în București de această divă a operetei. Parlamentul votează legea răspunderii ministeriale. Armistițiul încheiat între turci și beligeranți provoacă o nouă fierbere mare în țară. Emoțiunea e pricinuită de faptul că Rusia a încheiat armistițiul fără să consulte și România și fără să-i dea voie a avea un reprezentant. Când colonelul Arion s-a dus la locul întâlnirii, rușii nu au voit să-l primească
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
plină de simțire, și de poezie, o idilă cu un efect așa de puternic, plină de vrajă și totuși așa de naivă și de blajină încât captivează cu totul pe cititor și acesta nu poate să se sustragă unei puternice emoțiuni. Povestea despre Soare 66 și Evanghelia și despre iubirea lor nesuferită de oameni se poate pune alăturea cu cele mai însemnate creații poetice din literatura universală. Ea mișcă cu atât mai mult inimile, cu cât însăși Carmen Sylva spune în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vadă lucrurile ca artist, ci ca om, ca om sociabil și binevoitor, căci altfel meșteșugul ucigând în el sentimentul, ia operei viața, care este fondul solid al oricărei frumuseți. Cel mai înalt ideal al artei este de a produce o emoțiune estetică de un caracter social. Poezia e cel mai frumos dintre visuri. Ea este ca o cărare strălucită care pare că se lungește pe mare când Sirius răsare, dâră lăptoasă de lumină care stă nemișcată pe tremurul valurilor și care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
52 Rom. 43 Germ. 40 Repeziciunea trenurilor 1835 25 km pe oră 1850 40 -" 1893 58 -" 1905 103 -" Din nenorocire, și războiul e o artă adică arta funestă a uciderii și distrugerii. Meșteșug de a ațâța în sufletul semenilor tăi emoțiuni diverse și sentimentul frumosului. Arta: încarnația idealului (Toussenel) frumuseță concentrată (Taine). e în om ceeace e în Dumnezeu puterea de a crea (Lamennais) Arta e incarnația spiritului în lumea materială. ideal sensibilizat. Arta: omul plus natura. a da idealului toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sulf de 25, ape termale. S-au făcut acum foraje la 2000 m. adâncime, de unde vine o apă de +40. Marți 1 Iunie, Soci. Ne așezăm într-un hotel în fața mării. 5.VI. D-rul Alexand. Dimitrievici, sibirian, care vorbește cu emoțiune de patria sa îndepărtată; Vrăcița Tamara Pavlovna, de loc din Soci. Vraci Vladimir Maximovici, pescar cu care am ieșit la pescuit. Olga ........ de la frumoasa grădină botanică subtropicală, ca și grădina ei de simpatică. Soci e un colț surprinzător de lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ajutorul aliatei sale, dar preferam, ca o chestiune de delicatețe față de monarh, ca Germania să fie aceea care ne va declara nouă război, așa încât regele nostru să nu scoată el sabia contra Germaniei. În odaie domnea o tăcere mormântală. O emoțiune concentrată ne stăpânea pe toți, și mai ales noi, românii, eram până în fundul sufletului pătrunși de gravitatea actului ce săvârșeam. După ce am terminat cetirea, Poklevski s-a întors către mine și mi-a spus: „Ca român poți fi mulțumit de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
spre Înțelegere [Antanta n.n.], dar, oricum ar fi, România nu poate lupta alături de Puterile Centrale, căci ar însemna să mergem împotriva întregii evoluțiuni istorice a neamului nostru [...]. Aceste cuvinte au fost impresionante, fiindcă regele le-a rostit nu numai cu emoțiune, care ne-a zguduit până în adâncul inimilor noastre, dar și cu o elocință lapidară. Îmi va părea rău întodeauna că nu a fost de față un stenograf ca să dea posterității cuvânt cu cuvânt ceea ce Ferdianand I a spus în acest
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Mediterană, batelul fu urmărit și bombardat de unul englez, care-l luase drept Breslau sau Goeben în fugă spre Dardanele. Greșeala fu recunoscută curând și nu avu alte urmări decât leșinul câtorva doamne, cu drept cuvânt speriate. Multe și variate emoțiuni până se văzură în Marea Neagră. Dar, lucru surprinzător, peste o lună primi Costache o cartă de la Hotelul Regina din Paris, unde îi spunea că bagajele adunate din Piața Gării fuseseră depozitate în magazii și vor fi expediate dacă erau reclamate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
avea nici o știre de la voi?“ „Nu, mamă, nici una.“ „Asta va fi cel mai grozav.“ „Nu, mamă, îi ziceam aproape deodată amândoi, ce va fi mai grozav este că îi vedem aici.“ Ionel s-a sculat să nu-i vadă mama emoțiunea și în hall, cu brațul pe umerii mei și cu capul aplecat pe al meu, zise: „Sunt nenorocit văzând atât de nenorociți pe cei pe care îi iubesc mai mult - țara și pe voi“. „Dar ce fericiți vom fi când
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și Pillații în casa Creditului Rural, iar Vintilă la Mitropolie. Iau masa împreună. Ionel cu Eliza stau departe. Ne mai spunea că sunt sănătoși și că nu lipsesc de nimic. Fiecare adaugă o frază de iubire și de dor. Ce emoțiune! Pe rând, ne treceam foaia ca să urmăm citirea, căci, pe rând, ne orbeau lacrimile. Deși înstrăinat prin scriitură și limbă, era primul ecou direct de la ei, întârziat, atenuat, dar, în fine, îi revedeam cu gândul împrejurul aceleiași mese, toți la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
atâta filozofie, se chinuia pentru noi și slăbise mult. Voind să vadă pe Lia, plecă pe jos, căci nu aveam voie să ne urcăm în trăsuri fără o permisiune specială a poliției. Când ajunse în strada Cosma, oboseala drumului și emoțiunea de a o vedea pe Lia bolnavă o făcură să leșine. Rămase acolo de dejun și o aduse înapoi d-na Slătineanu, care dispunea de cupeul Crucii Roșii. Din fericire, nu trecură pe Calea Victoriei, înțesată de agenți germani, căci ar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sper că se va potoli când va afla că, cel puțin material, sunt bine acolo. pasărea plecarea la pasărea La ora fixată a sosit auto-ul, noi toți eram în birou, ne-am îmbrățișat acolo, nevoind să ne vadă Moos emoțiunea. De la servitori mi-am luat ziua-bună dinainte, toți plângeau și m-au făcut și pe mine să plâng; cu mama însă am fost zdravănă, lacrimile ei nu au adus pe ale mele pe obraz. Am ieșit în vestibul cu Costache
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Eram ca amorțiți și amețiți și trebuia să facem o sforțare ca să ne aducem aminte că nu putea fi catastrofa definitivă în care se prăbușea țara și ai noștri cu dânsa. Azi, după ce am mai trecut prin atâtea încercări, prin emoțiunile înspăimântătoare ale revoluției ruse, ale păcii separate, [ale] ofen sivei din Moldova, suntem relativ liniștiți și încrezători în convingerea că, oricât ar mai ține și orice s-ar mai întâmpla, sfârșitul este al nostru. Nu se mai îndoiește nimeni, nici
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
am băut în sănătatea mamei, a lui Ionel, a lui Oni, care împlinise tocmai zece ani, a tuturor românilor, a României Mari, care nu era încă proclamată, dar pe care o puteam deja considera ca înfăptuită. O veselie mare, fără de emoțiunile și lacrimile pe care le prevedeam când ne gândeam, în zile grele, la întâlnirea noastră. Tineretul a împrăștiat gândurile triste. Mama n-a voit să se așeze la locul ei obișnuit, ci în mijlocul celor trei fii. La al doilea prânz
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
guvernul. Dincolo, pe șosea, mulțimea. Armata cu regele și regina apar în aclamațiile poporului; regele în uniformă, regina în portul național. După revista armatei, cortegiul pornește spre Poarta lui Mihai Viteazul, unde îi întâmpină primarul cu pâine și sare. Mare emoțiune și când, în cuvântarea lui, vorbește de principele moștenitor, pe obrajii regelui curg două lacrimi. Regina stăpânește pe ale ei. Pentru toți, aceasta fu singura umbră în acele zile radioase. După răspunsul regelui, oficialitatea se duse la recepție spre prezentarea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Trăiască. Steagurile fâlfâiau pe cerul albastru, cortegiul se cobora pe piață, cu regele și regina în frunte, lumea îi urma ca un val nesfârșit; batistele, pălăriile se mișcau deasupra capetelor descoperite. Era o vibrațiune imensă de culori, de sunete, de emoțiune, poate unică în viața unei națiuni, căci într-acea clipă părea că se înfăptuise unirea poporului ardelean cu suveranii care simbolizau întreaga Românie Mare. Regele, regina și autoritățile s-au oprit în fața tribunei și defileul cortegiului etnografic a început. A
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
comitetul ei, printre care două trei săsoaice. Seara, mare prânz în Sala Unicum - 400 de tacâmuri -, toate notabilitățile Ardealului, oficialitățile și fruntașii din Vechiul Regat, militarii și înaltul cler. Regele face un toast frumos, dar așa de rău spus în emoțiunea ce-l cuprinde, încât îți este milă de el. Pe urmă vorbesc domnii Pherekyde și Maniu. La orele 12 noaptea sfârșește această lungă zi. făgăraș Vizita la Săliște improvizată în dimineața următoare, în afară din program, îl întârziază cu totul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
numărul restrâns al desenurilor moderne. Sculptura era mai puțin bogată, deși foarte selecționată, arta bisericească - cu puține obiecte, dar minunate, ca relicvariul de la Chartres, cel de la Beauvais, cărțile, missele, legăturile. Nu lipsea nimic. Publicul era entuziasmat, auzeai bătrâni zicând cu emoțiune: „Sunt fericit că am apucat să văd o astfel de minune“. Era o mândrie și o consolație după atâtea umiliri politice în viața lor interioară. predeal, 3 ianuarie 1938 Generalul Antonescu mi-a povestit aseară intrarea lui în minister 321
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pagină a volumului precedent: "De ce nu merg românii noștri mai des să viziteze acele locuri (Ceahlău n.n. I.D.) neasemănate, să-și deschidă inima la frumusețile lor, să aspire acolo, în auzul doinelor, dragostea de țară, căci nicăierea nu vor găsi emoțiuni mai curate care să le miște sufletul!" Cu tristețe, constatăm că pentru generația tânără de azi o asemenea întrebare retorică trezește râsul, indiferența sau taxarea de "nostalgic"! Cititorul de bună-credință, indiferent de percepție și gust, poate aprecia în mod justificat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]