64 matches
-
iar nu biete "lecturi" alcătuiesc stafidele cozonacului ideatic cu care ne tratează, magnanim, dl Marino... Îl atrage cumva Noica? Așa ar fi fost normal, măcar pentru tehnica ideii pure, pentru visul unei abstracțiuni care să sancționeze odată pentru totdeauna impuritatea empiriei celei producătoare de atîtea neajunsuri, între care "literatura". Și totuși, asistăm la o nouă execuție: Faptul că peisajul ideologic românesc actual a fost ocupat de mitul Păltiniș mă nemulțumește. Nu fiindcă e Păltiniș, unde am fost și eu (sic!), ci
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
care îl acoperă./ Contururi șterse ale obiectelor./ Gîndesc că aș putea fi încolțit de cuvînt.// Mîna destinsă./ Starea lichidă./ Nici un motiv de tăcere./ Un val de căldură face/ ca imaginea paharului să tremure" ( Imaginea paharului tremură). Neliniștită, nesatisfăcută cu sine, empiria se eliberează într-o direcție cogitativă: "Ne zvîrcolim, tîrzii și candizi, iubito,/ cînd pe canapeaua aceasta de purpură,/ desfundată ca un drum de țară primăvara,/ cînd pe gheața covorului de-ub alb calm, victorian/ discutînd marile absoluturi,/ urmărind integrarea noastră ca
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
trăirii dureroase. Refuzînd tentațiile meditației și analizei, ale evaluării "mature" a lucrurilor, poeta se livrează memoriei precum unei stihii reconstitutive, apte a conserva puritatea existențială ce implică blamarea cea mai de temut a falsului monstruos adus de "noua orînduire". O empirie frenetic-melancolică răsfrînge dramatismul exact al materiei, precum un nostalgic semn al normalității spulberate. Ritualurile cotidianului reprezintă disperate tentative de apărare, după cum concentrarea pe detaliul devenit obsesiv, absorbant, constituie o pavăză împotriva generalității malefice, a primejdiei omniprezente în articulațiile unei obști
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
totdeauna - dincolo de gardul grădinii; copilul se cățăra pe scaun, cu dificultăți, foarte preocupat, cu spatele, încît nu știai cine este..." (CXXXIV). Obiectul e suveran, sfredelit nu atît de-o instanță analitică propriu-zisă, cît de simțuri, ducînd la o revelație a empiriei. E o obsesie a obiectului precum la Alain Robbe-Grillet: ,Acum vedem o pată lăptoasă înainte-i, lățindu-se între pleoape clipi des și reuși să ajungă cu privirea printre draperii, pînă la încîlceala de crengi din fața geamului, apoi și mai
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
că e un om de nimica: când nu-și cunoaște nimicnicia sa... când nu va cunoaște cumcă tot ce zice se bazează pe axiome ce el nu le va rezolva neciodată... pentru că nu sunt rezolvabili... pentru că e credință și nu empirie... A[LECU] O, doctore! Și cu toate astea, când îmi închipuiesc că voi pierde-o, că se poate ca s-o pierd, mintea mi se turbură și nu știu de-aș putea da cont de ceea ce gândesc, de aceea ce-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
științifică, treapta mai naltă e adevărul și întemeiarea proprie a celei de mai nainte. adică aceste momente nu esistă însă știința le presupune, cum presupune fizica puteri, atome, molecule pentru a-și esplica fenomene a căror cauze zac dincolo de marginele empiriei (Lindner, Psychoiogie). (Toate sânt adică una - sufletul - presupunând în acelaș timp și reprezintarea de caracter numai rațiunea, spre-a-și esplica legile, până la un grad oarecare și pricepând din tonul fun-o desparte în diferite momente). După această privire precursorie să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
apodictică a principiiilor geometrice și posibilitatea construcțiilor ei apriorice. Dacă această reprezentație a spațiului ar fi a posteriori câștigată, care ar fi luată din experiența generală exterioară, atunci primele principie ale determinărei matematice n-ar fi nimic decât percepție, observare, empirie. Deci ar avea toată cazualitatea întîmplătoare ale percepției și nici ar fi necesar ca-ntre două puncte să fie numai o linie dreaptă, ci numai experiența ne-ar arăta-o aceasta întotdeauna. Ceea însă ce-i împrumutat de la experiență nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Animalele. În cadrul de conștiință a animalelor, se dezvoltă încă c-o regularitate mai oarbă și mai spontanee. Pretutindene unde este v-o receptivitate animală. Unde este simțire și închipuire. Logica*. Hume a redus tot la asociațiunea de idei. Cauzalitate subiectivă. Empiria noastră ni dă noțiuni anumite în legătură anumită - astfel o așteptăm întotdeauna. Cauzalitatea joacă în asociațiune o rolă. Sunt idei apriorice a asociațiunii. Sunt schemate. Kant le-a luat în privire. De es. consecuțiunea în timp. În tot cursul este
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fapte și fără ele nimic nu se poate construi, dar nici nu e recomandabil, dimpotrivă, să reduci totul la ele, adică să prezinți o materie brută drept finisată. De aceea, Alexandru Zub prețuia la David Prodan formula monografică „în care empiria se împletește fericit cu meditația sistematică”. Istoriografia este o prelungire a istoriei reale, este - notează Alexandru Zub - „emanație, parte componentă și conștiință de sine a acesteia”, ea „simte o nevoie sporită de a-și obiectiva devenirea în timp. Ea își
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
World Restored, Boston: Houghton Mifflin. Kivi, Risto (1996) The Balance of Power: An Imaginary Equilibrium, Budapest: The Central European University, MA Thesis. Knorr, Klaus (1973) Power and Wealth: The Political Economy of International Power, London: Macmillan. Kohler-Koch, Beate (1989) 'Zur Empirie und Theorie internationaler Regime', in Beate Kohler-Koch (ed.) Regime in den internationalen Beziehungen, Baden-Baden: Nomos, pp. 17-88. Koslowski, Roy and Friedrich V. Kratochwil (1994) 'Understanding change in international politics: the Soviet empire's demise and the international system', International Organization
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
este circumscrisă unui domeniu relativ bine conturat; în plus, ea se configurează și reconfigurează în funcție de dinamica permanentă a fenomenului pe care îl analizează. Leninismul, așa cum am văzut, asaltează permanent realitatea, neînțelegând, ba chiar condamnând reexaminarea ideilor sale fondatoare în lumina empiriei, iar știința pe care o propune este una exhaustivă, care poate explica absolut totul. Adică nimic, până la urmă (vezi Besançon: 1992). Leninismul romantic, ca orice tip de leninism, își justifica dezideratul industrializării în termeni "științifici". "Societatea socialistă multilateral dezvoltată" ar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pune față în față trasee ale cunoașterii mistice și demersuri de antropologie religioasă, intuiții contemplative și rezultate ale unor cercetări foarte aplicate. Dacă încerc să aduc laolaltă chiar dacă nu îndeajuns de bine articulat căile celor însingurați către Cel singur și empiria modernității tîrzii, motivul e că problema șanselor spirituale se joacă tocmai în tensiunea dintre acești doi poli, se decide în saltul analogic ce izbutește să depășească și să mențină totodată extrema lor depărtare. Pe această linie, textul nostru se dorește
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Luăm cunoștință de masa actelor religioase (intelectuale, simbolice, rituale, tehnice), de modurile cum a putut fi gîndită distanța dintre absolut și lume. Avem șansa de a ne privi propria credință simultan din perspectiva angajării interioare și de la nivelul descriptiv al empiriei și al logicii religioase. Această întîlnire poate stîrni întrebări, corespondențe, probleme, poate determina reflexia creatoare. în exercițiul său de autobiografie spirituală, Berdiaev observă, de pildă, ce importanță purificatoare pot avea pentru conștiința religioasă științele pozitive, care te confruntă cu realul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Fayard. ------ (2002a), Democracies and the Populist Challenge, Basingstoke: Palgrave. ------ (2002b), "The Constitutive Ambiguity of Populism", în Y. Mény și Y. Surel (eds.), Democracies and the Populist Challenge, Basingstoke: Palgrave, 1-21. Merkel, W., (2010), Systemtransformation. Eine Einführung in die Theorie und Empirie der Transformationsforschung, Wiesbaden: VS Verlag. Merlingen, M., C. Mudde și U. Sedelmeier, (2001), "The Right and the Righteous? European Norms, Domestic Politics and the Sanctions against Austria", în Journal of Common Market Studies 39(1): 59-77. Meyer, T., (2006), "Populismus
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]