248 matches
-
Marcus subliniază că nu există o deosebire esențială între imaginația scriitorului și cea a omului de știință. Conferențiarul a făcut o incursiune fascinantă în istoria dezvoltării literaturii și a științei, insistînd asupra paradoxurilor în domeniul cunoașterii. Domnia sa a pornit de la enciclopediștii francezi de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, amintind observația lui d’Alembert, că, de îndată ce ne apropiem de proprietățile sensibile ale obiectelor, se instalează obscuritatea, continuînd cu „paradoxul actorului“, enunțat de Diderot, care afirma că un actor inteligent nu trăiește simțămintele
INSEMNĂRI DE LA TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE CARTE DE LA IERUSALIM de MIREL HORODI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367037_a_368366]
-
educației instituționalizate ca fenomen „de massă”. Nu trebuie să uităm că modernitatea a fost anunțată și însoțită de profunde revoluții de natură filosofică, inclusiv de filosofie politică - de la Machiavelii și Descartes și pînă la filosofii și economiștii liberali englezi sau „enciclopediștii” francezi, o uriașă neliniște a intelectului a cuprins spiritele, o veritabilă criză a cuprins conștiințele, făcînd inevitabilă o revoluție în cîmpul valorilor. (3) Iar această revoluție în ordinea valorilor, a mentalităților și a instituțiilor a devenit efectivă prin mijlocirea celor
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
când devine Conferențiar Universitar la Catedra de Îndrumări Misionare a Institutului Teologic de grad Universitar din Sibiu, predând Teologia simbolică și Limba greacă. Dascăl de elită, cu o temeinică pregătire, dublată de un larg orizont de cultură generală, profil de enciclopedist, a format generații întregi, toți cei care i-au audiat cursurile având mereu în minte și în inimă chipul profesorului de vocație. Prelegerile sale atrăgeau îndeosebi prin claritate și eleganță în ceea ce privește stilul și maniera de prezentare. Ținuta sa sobră și
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR ŞI OMAGIAL – ÎNALTPREASFINŢIA SA DR. NICOLAE CORNEANU LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI DE ANI DE VIAŢĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 din 20 septe [Corola-blog/BlogPost/365074_a_366403]
-
desenele complicate, expuse larg pe o tablă imensă, cu cretă colorată. De fapt, reacționa sensibilitatea mea. Fugeam instinctiv de partea dură, suferindă a vieții. Așa îmi explic azi. Am preferat seninătatea. Claudiu Arieșanu, un om foarte citit, cult, aproape un enciclopedist, îi spunem noi, fiul prozatorului, într-o prefață a uneia din cărțile mele, m-am mirat cât de bine m-a ghicit, spunând că sunt o persoană solară. Poate acel invizibil resort al firii mele m-a făcut să dau
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
prieteni, nu tonul didactic, ci acela de om sfătos, pilduitor în varii împrejurări, încât, orice amintire, orice istorisire ieșită din gura sa, deveneau parabole, legate de alte și alte istorisiri din întreaga lume. A fost și a rămas un spirit enciclopedist. Linia sa directoare în viață și-a expus-o, nu o dată, ci de fiecare dată, dar, viz-a-viz de sintagma lui Constantin Noica, „performanță culturală” a tinerilor aspiranți la glorie, el spunea: „Performanțele culturale”? Da, desigur, da, mă rog. Mai degrabă
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
că acela era rostul lui în această lume, să restabilească o altă ordine a științelor, pentru că prea se baza totul numai pe phisică, alchimia fiind considerată depășită pentru că minți luminate nu mai erau în acest secol devastat de incertitudini, marii enciclopediști ai umanității erau ca dinozaurii, pomeniți cu uimire numai în istorii, sacrul și profanul erau tematici ce agitau spiritul uman, în întreaga lui viață omul avea numai două premise, e drept că imperfecte și alea, și tocmai de aceea Ignațio
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
carte!”. Dl. Vlad Pohilă este și un apreciat, solicitat și activ redactor de carte, ceea ce înseamnă că meseria/arta sa de stilist al limbii române pe texte dintr-o gamă largă de domenii ale cunoașterii i-a desăvârșit formația de enciclopedist. Prefețele și recenziile de carte, articolele și eseurile sale dau înaltă măsură erudiției autorului lor. Formația sa multiculturală e confirmată și consolidată și de activitatea pe care o realizează în cadrul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, ca redactor al Calendarului Național, publicație
SCRIITORUL VLAD POHILĂ ANIVERSEAZĂ APOTEOTIC ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346045_a_347374]
-
turbine pentru puteri mici“; 3.4. „Ecuația Euler. Similitudine. Turbine tip. Cavitație“; 3.5. „Laboratoare și ștanduri de încercări pe modele“; 3.6. „Turbinele hidraulice în România“). Binevenit este și „suficientul“ Index al lucrării, reunind onomastice (de cercetători, descoperitori, filosofi / enciclopediști) din antichitate până în zilele noastre (Arhimede, Vitruvius, Strabon, Leonardo da Vinci, Euler, Poncelet, Pelton, Blaga, Eliade, Aurel Bărglăzan ș. a.), concepte (centrală hidroelectică, hidraulică, hidroinformatică, sarcină de aspirație, teoria similitudinii, turație specifică etc.), toponime (Porțile de Fier, Țara Bascilor, Madrid, Slatina-Nera
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
grammatico''tratează chestiuni de logică, despre silogismele corecte,. La el universaliile au o existență în sine, nu sunt indivizi, sunt exemplare ale lucrurilor,și constituie o lume în sine,realismul său fiind transcendental. Albert Magnus (1193-1280) a fost un spirit enciclopedist, supranumit ,,doctorul universalis'', din cauza vastității și a multilateralității cunoștințelor sale. După ce a studiat la Padova , Bologna , Freiburg, Colonia, el devine profesor și preda cursuri la diverse universități: Freiburg, Colonia, Regensburg, Strassbourg, fiind chemat și de cancelariatul Universității din Paris, funcție
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
asociat și la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității "1 Decembrie 1918" din municipiul Alba-Iulia, participând și la examenele de licență, până la acreditarea acesteia. În altă ordine de idei, Părintele Profesor Ioan Ică a fost numit pe bună dreptate dogmatistul enciclopedist al teologiei românești datorită prestației și erudiției, exactității și sobrietății, simplității și adâncimii gândirii sale. Dincolo de rigoarea academică, pe care și-a însușit-o din tradiția vechii școli teologice de la Sibiu, a învățat a se exprima la fel de bine prin inteligența
PĂRINTELE PROFESOR UNIV. DR. IOAN ICĂ SN. – LA CEAS ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A 80 DE ANI DE VIAŢĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343798_a_345127]
-
nord-pontic-dunăreană, „harap-albie“) de pe hărțile antice/evmezice, peste secolul al XIX-lea și până dincoace de primul deceniu al secolului al XX-lea, toponimul pelasg > valah, Basarabia, este grafiat Bessarabia, după cum se vede și pe harta întocmită în anul 1716, de enciclopedistul prinț/domnitor Dimitrie Cantemir, pentru Descriptio Moldaviae..., (infra, harta. I); când se „retrage în mare măsură“ deșertul de la Dunărea de Jos, de prin dreptul Bechetului/Dăbulenilor, către nord-est, persistând și astăzi în Dacia Nord-Pontică de pe Nistrul/Niprul Inferior, toponimul Bessarabia
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
când devine Conferențiar Universitar la Catedra de Îndrumări Misionare a Institutului Teologic de grad Universitar din Sibiu, predând Teologia simbolică și Limba greacă. Dascăl de elită, cu o temeinică pregătire, dublată de un larg orizont de cultură generală, profil de enciclopedist, a format generații întregi, toți cei care i-au audiat cursurile având mereu în minte și în inimă chipul profesorului de vocație. Prelegerile sale atrăgeau îndeosebi prin claritate și eleganță în ceea ce privește stilul și maniera de prezentare. Ținuta sa sobră și
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE DR. NICOLAE CORNEANU – ARHIEPISCOPUL TIMIŞOAREI ŞI MITROPOLITUL BANATULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/381855_a_383184]
-
devenită principesa Radziwill și Ruxandra devenită fără voia tatălui soția hatmanului cazac Timuș Hmielnițki, despre care se spune că „era una din cele mai desăvârșite frumuseți din câte s-au văzut”, precum și Casandra Cantacuzino care s-a căsătorit cu Domnitorul enciclopedist Dimitrie Cantemir: „Era frumoasă și, zice-se, această indispensabilă calitate femeiască, era la ea floare la ureche pe lângă toate celelalte daruri cu care o înzestrase natura: deșteaptă, bună, miloasă, milostivă, gospodină, cultivată-ba chiar spun unii că învățată. Pentru Dimitrie Cantemir
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
când devine Conferențiar Universitar la Catedra de Îndrumări Misionare a Institutului Teologic de grad Universitar din Sibiu, predând Teologia simbolică și Limba greacă. Dascăl de elită, cu o temeinică pregătire, dublată de un larg orizont de cultură generală, profil de enciclopedist, a format generații întregi, toți cei care i-au audiat cursurile având mereu în minte și în inimă chipul profesorului de vocație. Prelegerile sale atrăgeau îndeosebi prin claritate și eleganță în ceea ce privește stilul și maniera de prezentare. Ținuta sa sobră și
UN GÂND DE ALEASĂ RECUNOŞTINŢĂ ŞI DEOSEBITĂ PREŢUIRE ACUM, LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI DR. NICOLAE CORNEANU – MITROPOLITUL BANATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/374411_a_375740]
-
difuzat în statele în care gândirea liberă și progresul erau încă "preocupări de actualitate" ale conștiinței civice, au creat premizele Europei Unite....și totuși nu apărau interesele creștinismului, sigur nu erau nici măcar interesați de a se declara creștini! Dimpotrivă, erau enciclopediști, filozofi, literați care doreau o Europa liberă de constrîngeri și prejudecăți și dogme, în care drepturile omului se puteau exercită în mod democratic. Atenție! Este necesar a vorbim de rădăcini creștine ale "Europei Unite" sau e doar un subiect de
MĂ ÎNTREB, ACUM, ACUM ÎN PUŢINUL TIMP RĂMAS PÂNĂ LA MAREA SĂRBĂTOARE A CREŞTINITĂŢII, ÎNVIEREA MÂNTUITORULUI IISUS, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374575_a_375904]
-
din București , ajunge până acolo încât îl acuză pe profesorul Boia că a plagiat, în cartea Tinerețe fără bătrânețe. Imaginarul longevității din Antichitate până astăzi (Editura Humanitas, 2006), articolul intitulat “Longevity” din Dictionary of the History of Ideas al reputatului enciclopedist american Gerald J. Gruman (a se vedea “Dilematica”, numărul din februarie 2007). Faima Domnului Lucian Boia de “blasfemiator al Istoriei românilor” a trecut și peste Prut. Operând o radiografie a lucrării distinsului istoric în discuție: Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
poet Teofil Răchițeanu referindu-se la lupta, elanul, zelul, bună credință și conștiința de foc a Dacului ce ardea pentru Neam, pentru veșnicie afirmă: „Artur Silveștri a fost un om cu idei mari, o personalitate complexă, din stirpea marilor noștri enciclopediști, de tipul lui Hașdeu, Pârvan sau Eliade”. (Op. cît. p. 206) Torța spiritului, vehemență luptei pentru cinste, dreptate, creștinism, onoare, adevăr, demnitate și locul arhimeritoriu al Nației noastre în lumea Culturii ortodoxe universale, convingerea în puterea harului sfânt care nu
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
arte complementare, una a timpului, alta a spațiuluiu) opinând, alături de colegii de la diferite universități americane, că astfel de analogii sunt creații tipice ale secolului XX în arte și în literatură, ele caracterizând acest secol așa cum clasicismul a caracterizat secolul XVII, enciclopediștii și iluminismul secolul XVIII, romantismul secolul XIX. Și-a dezvoltat teoria prin conferințe ținute la New York, Chicago, San Francisco și Washington, în cadrul convențiilor M.L.A. (Modern Language Association of America) și prin articole publicate în revista BYE CADMOS, a Journal of
REDUTABIL INTELECTUAL SI PATRIOT ROMAN de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344862_a_346191]
-
expeditorul FLORIN CRISTIAN BOTA din TEIUȘ mi-a răspuns cu amabilitate că trimiterea este GRATUITĂ. De fapt cine este domnul Florin Cristian BOTA? Dacă aș încerca să-l definesc cumva sincer nu cred să reușesc, fiindcă dumnealui este un adevărat enciclopedist, care pe lângă faptul că este un înfocat colecționar de ilustrate din zona marelui Ardeal, este și un mare căutător de comori ascunse, pe care mulți le ignoră. Ce îl deosebește pe Florin Cristian BOTA de alți autori și colecționari? Acest
INCURSIUNE ÎNTR-O ISTORIE NECUNOSCUTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371657_a_372986]
-
Georgescu. Trimis de Ghiță Dej et compania la munca de jos, ca director de tipografie. Ei bine, pe masa fostului satrap, domnul avocat Florescu vede într-o zi o întreagă bibliotecă. Nici vorbă marxistă. Semn că pedepsitul devenise brusc un enciclopedist. Și alte asemenea basme. Cu Groza, cu Bodnăraș, cu Ceaușescu. În rememorarea mai mult decît idilică a domnului avocat, aceștia, nu exemplare criminale ale istoriei noastre ci, mă rog, personaje, și ele, ca toate celelalte, ale aceleiași istorii. Dacă n-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Mircea Popescu, Alexandru Ciorănescu - Utopie et littérature, „Revista scriitorilor români” (München), 1975, 13; Mircea Anghelescu, Le Comparatisme roumain de l’entre deux guerres, CREL, 1979, 1; Virgil Ierunca, Alexandru Ciorănescu colaborând la „Diogene”, „Limite” (Paris), 1982, ianuarie; Mircea Anghelescu, Un enciclopedist: Alexandru Ciorănescu, RL, 1983, 22; Basarab Nicolescu, O importantă contribuție la critica barbiană, „Limite” (Paris), 1983, 38-39; Adrian Marino, Alexandru Ciorănescu, „Le Masque et le visage”, „Synthesis”, 1984; Alexandru Ciorănescu. L’Homme et l’Oeuvre, Madrid, 1991; Vintilă Horia, Recucerirea
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
formarea partidului roșu încoace. Ceea ce fac uneori deputații roșii rezistă descrierei oricărui condei. Și cu toate acestea d. Brătianu crede că se pot îndrepta, pot deveni folositori, pot fi fericiți, având conștiința împăcată? Dar au ei conștiință? O seamă din enciclopediști făcuseră o analiză a acestei funcțiuni a sufletului și au constatat că cele mai multe elemente din ea sunt un rezultat al creșterii naționale îndelungate, un rezultat al principiului conservator al istoriei, lucru ce cată să le lipsească acestor indivizi de vreme ce ei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
atât timp cât diversele categorii sociale nu erau egale În fața legii, era logic ca și drepturile lor cu privire la unitățile de măsură să fie diferite. Ideea de cetățenie egală, abstracțiunea „cetățeanului nemarcat”* a apărut În perioada iluministă și este clar exprimată În scrierile enciclopediștilor. După părerea acestora, marele obstacol ce Îi Împiedica pe francezi să devină un singur popor era lipsa de armonizare În materie de unități de măsură, instituții, legislație privind succesiunea, impozite și controlul pieței. Enciclopediștii prevedeau o serie de reforme bazate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și este clar exprimată În scrierile enciclopediștilor. După părerea acestora, marele obstacol ce Îi Împiedica pe francezi să devină un singur popor era lipsa de armonizare În materie de unități de măsură, instituții, legislație privind succesiunea, impozite și controlul pieței. Enciclopediștii prevedeau o serie de reforme bazate pe centralizare și raționalizare care să transforme Franța Într-o comunitate națională unde să se aplice același cod de legi, aceleași unități de măsură, obiceiuri și credințe. Important de remarcat este faptul că proiectul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Londra, 1995. Stites, Revolutionary Dreams, p. 19. Engels Își exprima disprețul față de proiectele utopice comuniste numindu-le „comunism de cazarmă”. S-ar putea spune că Ecaterina cea Mare, fiind de origine prusacă și purtând o corespondență bogată cu mai mulți enciclopediști, printre care și Voltaire, și-a dobândit „cinstit” mania pentru ordine rațională. Sheila Fitzpatrick, The Russian Revolution, Oxford University Press, Oxford, 1982, p. 119. Termenul de „gigantomanie” se folosea, cred, și În Uniunea sovietică. Eșecul final al celor mai multe dintre marile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]