187 matches
-
confesională. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul satelor din actuala comună Secuieni aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în satul Eliseni, în locul numit "Öcsvere" s-au descoperit materiale ceramice din eneolitic, preistorice și din secolul al IV-lea. În anul 1973, cu ocazia perieghezei efectuate de Demeter Károli în apropierea pârâului Eliseni s-au descoperit fragmente ceramice neolitice, unele aparținând "culturii Wietenberg", altele din epoca bronzului târziu. Epoca dacică este reprezentată
Comuna Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/310549_a_311878]
-
obiectiv din comuna Alexandru Odobescu inclus în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monument de interes local este situl arheologic de pe ostrovul Barza, o insulă inundabilă aflată în nordul satului Alexandru Odobescu, sit ce conține urmele unei așezări din eneolitic atribuită culturii Gumelnița.
Comuna Alexandru Odobescu, Călărași () [Corola-website/Science/301103_a_302432]
-
000 de ani. Epoca pietrei este bine reprezentată în descoperiri arheologice pe tot cuprinsul țării. Se cuvine menționată ceramica din aria culturii eneolitice Cucuteni, care a constituit apogeul civilizației înainte de venirea triburilor indo-europene. Peste triburile de agricultori sedentari de la sfârșitul eneoliticului, au venit triburi de păstori din stepele nord-pontice, care sunt presupuse neamuri indo-europene. La Bugiulesti, în valea Oltețului, au fost descoperite resturi osteologice a 20 de specii de animale, ce datează de 1, 800 000- 1 400 000 de ani
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
În neoliticul timpuriu, se optează pentru soiuri de grâu potrivite zonei de climă și reliefului, la Gumelnita fiind cultivat "triticum vulgare", iar la Cucuteni "triticum compactum și vulgare". Utilizau plantatorul și săpăligă din corn de cerb pentru solurile nisipoase. În Eneolitic utilizau aratrul, plug primitiv din lemn, ce permitea exploatarea terenurilor mai dure, ce a dus în cele din urmă la procesul de sedentarizare. Ulterior, a apărut secera Karanovo și râșnită pentru recoltare și producerea făinii. Incendiau pădurile pentru a rezervă
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
podeaua locuitelor. De asemenea, au fost găsite schelete decapitate la Cucuteni ce ar atestă comiterea unor jertfe umane. În alte zone, scheletele erau depuse în gropi menajere sau în șanțul de apărare, fie în spații dezafectate ale așezării. Abia din eneolitic apar necropole situate în afară așezărilor. Inventarele sunt sărace până în eneolitic, constând în vase, lame de silex, topoare de piatră, mărgele, pandantive, bratati din scoică Spondylus, ofrande de carne, ocru sub formă de pulbere sau bulgari. Se găsesc însă inventare
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
ce ar atestă comiterea unor jertfe umane. În alte zone, scheletele erau depuse în gropi menajere sau în șanțul de apărare, fie în spații dezafectate ale așezării. Abia din eneolitic apar necropole situate în afară așezărilor. Inventarele sunt sărace până în eneolitic, constând în vase, lame de silex, topoare de piatră, mărgele, pandantive, bratati din scoică Spondylus, ofrande de carne, ocru sub formă de pulbere sau bulgari. Se găsesc însă inventare bogate în necropola de la Iclod, constând în 1-12 vase sau în
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
sau "Giurtelecu" în limba română și "Győrtelek" în maghiară. Dominând piesajul localității, Coasta lui Damian (sau Dealul lui Damian) este un element de marcă pentru Giurtelecu Șimleului. Localitatea este cunoscută de comunitatea științifică internațională prin intermediul valoroaselor vestigii din Neolitic și Eneolitic descoperite în urmă săpăturilor arheologice efectuate la Giurtelecu Șimleului. Bine poziționata strategic și fortificata natural, Coasta lui Damian a atras comunități umane diferite în căutare de securitate timp de mii de ani. Ca atare, de multe ori, mai vechi așezări
Giurtelecu Șimleului, Sălaj () [Corola-website/Science/314766_a_316095]
-
Țara Codrului. Satul este inclus în programul "Transilvania Magică". Pe tot întinsul comunei Homoroade (incluzând "Drumul Chiliei") s-au identificat urme de așezări omenești preistorice, din vechea Europă: neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș la Ograda Borzului din Homorodul de Sus) și eneoliticul timpuriu (cultura Tiszapolgaa la Lunca-Homorodul de Sus). De asemenea, există dovezi ale locuirii acestor zone în perioada daco-tracică, (spre exemplu, descoperindu-se la Chilia o monedă dacică de argint), zona făcând probabil parte din statul dac din perioada Burebista-Decebal, iar
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
cu fundament de locuințe și vetre), o altă pătură de terramare intermediară, un al doilea strat de vălătuci iar ultimul nivel format din a treia pătură de terramare cu vetre răzlețe. Șase din aceste nivele, conținând un inventar bogat de eneolitic se referă la două așezări sucesive numite de cercetători "Ariușd-I", respectiv "Ariușd-II" ce aparțin uneia și aceleași culturi, caracterizată printr-o ceramică pictată, bicromă și tricromă, înrudită cu aceea de la "Cucuteni". În nivelul de humus gălbui de la suprafața stațiunii s-
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
drept al văii Văratec). Regiunea analizată a oferit, încă din cele mai vechi timpuri, condiții naturale prielnice dezvoltării așezărilor omenești. Vechimea populării acestei regiuni montane este dovedită de urmele omului paleolitic (fosile umane și unelte descoperite în Peștera Cioclovina) și eneolitic (așezarea de pe Vârful Țâfla). Însă, cele mai multe dovezi ale existenței oamenilor în arealele înalte ale platformei aparțin perioadelor preromană și romană. Această situație se datorează atât poziției geografice în ansamblul regional carpatic, cât și caracteristicilor locale ale reliefului: multitudinea culmilor prelungi
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
include trupul de moșie Cotul lui Frunză (1837) și trupul de moșie Ciceiul (?) (1837, 1870); înglobat în satul Podurile (1846, 1856), unde nu mai apare moșie. Pe teritoriul satului Valea Șoșii au fost descoperite și cercetate arheologic așezări preistorice din eneolitic, din cultura Cucuteni (mil. V a.Chr.), amplasate în punctele: ""Dealul Păltiniș"", „"La Slatină"” - ""Grădina Iscu"" (așezare Cucuteni A, descoperită de dr. Ion Mareș de la Muzeul Bucovinei din Suceava)) și ""Dealul Bujoarei"" (așezare descoperită de dr. George Trohani, de la Muzeul
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
10.Istoria Românilor. Compendiu (coordonatori: I. Agrigoroaiei, I. Toderascu), Editura Cultură fără frontiere, Iași, 1996, p. 15-54 (Epoca veche). 11.Începuturile istoriei pe teritoriul României, Casa Editorială Demiurg, Iași, 1998, 200 p.; ediția revăzuta, 1999. 12.Contribuții privind neoliticul și eneoliticul din regiunile est-carpatice ale României, vol.1, Editura Universității "Al.I.Cuza" Iași, 2000, 388 p. 13.Istoria României, vol.I (coordonatori: M.Petrescu-Dîmbovita, Al. Vulpe), Ed. Enciclopedica, București, 2001, p. 111-116, 122-148. 14.Istoria veche a României. Preistoria, Iași
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Thracian World at the crossroads of civilisations. Proceedings of the VII Internațional Congress of Thracology, Constanta-Mangalia, May 1996, I, Bucharest, 1997, (ed.: Petre Român, Marius Alexianu), p. 447-464. 12.Interferente și sinteze în sud-estul României la cumpăna dintre neolitic și eneolitic, în vol. Préhistoire du Bas-Danube (Cultură și civilizație la Dunărea de Jos, vol.XV), Călărași, 1997 (ed. Marian Neagu), p. 138-143. 13.O variantă de statueta antropomorfa cucutenian-tripoliana, în vol.: Studia în honorem Ion Niculita, Editura Cartdidact, Chișinău, 1999, p.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 81-86. 40.Caracterul obiectiv al unității culturilor preistorice dintre Carpați și Nistru, în Cugetul (Chișinău), 3-4, 1993, p. 7-8. 41.Continuitate și restructurări cultural-etnice în neoliticul și eneoliticul României, în Suceava, XX, 1993, p. 14-21. 42.La typologie et l’organisation interne des établissements de premières civilisations néolithiques de la Moldavie, în Arheologia Moldovei, XVI, 1993, p. 11-14. 43.Sur la datation de la mort de Décébale et de la fin
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Sud-Est - Zone d’interférences et de fusions culturelles à la fin du Néolithique et à l’aube de l’Énéolithique, în CercArh, XI/1 (1998-2000), București, p. 317-320. 62.Interferente și sinteze în sud-estul României la cumpăna dintre neolitic și eneolitic, în Cultură și civilizație la Dunărea de Jos, Călărași, XVI, 1997, p. 138-143. 63.Carieră italiană a doi universitari ieșeni: Demetrio și Meluta Marin, în An.St.Univ.Iasi, seria Istorie, t.XLII-XLIII (1996-1997), 2000, p. 203-213. 64.Leș premières
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
local. Toate sunt situri arheologice, trei la Gherăseni și unul la Sudiți. Astfel, la movila Cremenea de lângă Gherăseni (în zona fostului sat Cremenea), pe malul drept al Călmățuiului, s-au descoperit o așezare de tip tell aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), o necropolă din secolele al II-lea-al IV-lea e.n. și o altă necropolă medievală din secolele al XV-lea-al XVII-lea. La „Lacul Frâncului”, pe același mal al râului, s-au găsit
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
din secolele al II-lea-al IV-lea e.n. și o altă necropolă medievală din secolele al XV-lea-al XVII-lea. La „Lacul Frâncului”, pe același mal al râului, s-au găsit cinci necropole din perioade diferite: una din eneolitic (mileniul al V-lea î.e.n.), perioada Halstatt (secolul al XII-lea-al V-lea î.e.n.), cultura Cerneahov (secolele al II-lea-al IV-lea e.n.), epoca migrațiilor (secolul al V-lea e.n.) și epoca medievală (secolul al XV-lea-al
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
Sudiți, aflat în zona „la crucea lui Ștefan”, la hotarul între Sudiți și Bălai, cuprinde o așezare din cultura ceramicii liniare, din neoliticul timpuriu, una din neoliticul mijlociu (cultura Boian, mileniul al V-lea î.e.n.), apoi una din cultura Gumelnița (eneolitic, mileniul al IV-lea î.e.n.), epoca migrațiilor (secolele al III-lea- al IV-lea e.n.), o necropolă din secolele al VIII-lea-al IX-lea și o așezare a culturii medievale timpurii Dridu (secolele al IX-lea-al XI-lea).
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
fost desființată, satele ei trecând la comuna Pietroșani. În comuna Pietroșani se află siturile arheologice de interes național de la Retevoești. Situl de la „Cotul Mătușii”, la est de sat, pe terasa Văii Diaconului și Văii Crucii, cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultura Sălcuța) și din Epoca Bronzului (cultura Tei). În situl de la „Siliște”, aflat pe proprietatea Stoicescu Miron, pe malul drept al Râului Doamnei, se află urmele unei curți boierești medievale, cu ruinele unei incinte și ale unei biserici din secolele
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
Gogoi” din neoliticul timpuriu (cultura Starcevo-Criș); așezarea de la „Podul Vâlcelei” datând din secolele al II-lea-al III-lea e.n. aparținând culturii carpice; așezarea de la „Varnița” din aceeași perioadă (perioada Latène); precum și așezara de la „Bahana”, de lângă satul Topești, datând din eneolitic (faza AB a culturii Cucuteni). Monumentul comemorativ Ștefan cel Mare ridicat în punctul „Dumbrava” din satul Bârsești la 1904 (la 400 de ani de la moartea voievodului) este clasificat ca monument de for public, iar monumentul eroilor din Războiul Român de
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite. Cele mai vechi urme de picturi rupestre au fost descoperite în peștera Kozarnika și datează de de ani. Culturile preistorice de pe teritoriul Bulgariei cuprind cultura Hamangia din neolitic, cultura Vinča și cultura Varna din eneolitic (mileniul al V-lea î.e.n.). Necropola de la Varna oferă informații pentru înțelegerea ierarhiei sociale a celor mai vechi societăți de pe teritoriul Europei. Conform istoriografiei Bulgariei, redată și de Encyclopædia Britannica, doar trei principale grupuri vechi au populat Bulgaria actuală : tracii
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
între 550 și 600 mm. Satul Tătărăuca Veche este localizat în partea de nord a Republicii Moldova, la distanța de 33 km de Soroca și 193 km de Chișinău. Primele așezări ale oamenilor pe teritoriul satului Tătărăuca Veche apar încă în eneolitic. Acest fapt este confirmat prin așezarea Tătărăuca Veche - I, înscrisă ca monument arheologic în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat în articolul cu numărul 494. Alt monument arheologic, numit Tătărăuca Veche - II, reprezintă o așezare din secolele III-IV. Data primei
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
obiective din comuna Țuțora sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: situl de „la Țăruș” (în marginea de sud-est a satului Chiperești), cuprinzând urme de așezări din eneolitic (cultura pre-Cucuteni, faza III), eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), Latène-ul târziu, secolele al VIII-lea-al X-lea (Evul Mediu Timpuriu), și din secolul al XVII-lea; și așezarea de la „Cotul lui Bogdan” („La Prisacă”, la un cot al Prutului aflat
Comuna Țuțora, Iași () [Corola-website/Science/301317_a_302646]
-
incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: situl de „la Țăruș” (în marginea de sud-est a satului Chiperești), cuprinzând urme de așezări din eneolitic (cultura pre-Cucuteni, faza III), eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), Latène-ul târziu, secolele al VIII-lea-al X-lea (Evul Mediu Timpuriu), și din secolul al XVII-lea; și așezarea de la „Cotul lui Bogdan” („La Prisacă”, la un cot al Prutului aflat la nord de satul Țuțora
Comuna Țuțora, Iași () [Corola-website/Science/301317_a_302646]
-
există alte două obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea, ca monumente de interes local, ambele clasificate ca situri arheologice. Situl arheologic din punctul „Cetățuie”, aflat la nord-est de satul Muncelu, cuprinde urmele a două așezări, una din eneolitic atribuită culturii Cucuteni faza B, și alta din Epoca Bronzului aparținând culturii Monteoru. Celălalt sit se află tot în zona satului Muncelu, în punctul „Fântâna din Vale”, de la est de sat, pe malul râului Zăbrăuți, și conține vestigii din neoliticul
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]