132 matches
-
universului uman. Știința însăși reprezintă un instrument de organizare a muncii și, deci, o cale de economisire a energiei. Dar între toate "valorile", banii sunt "mai de preț", pentru că ei constituie "măsura universală și echivalentul universal al tuturor valorilor"276. Energetismul se deschide unei apologii a statului și a tuturor instrumentelor prin care poate fi economisită energia. Personalismul energetic este departe de o asemenea imagine. Tot ce se află în perimetrul umanului este omenesc, nu "energetic". Energia nu este decât elementul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
existenței umane, prin urmare, ea este principiu filosofic, "metafizic", nu principiu "fizic", așa cum îl găsim la W. Ostwald. Ca principiu filosofic, energia este Unul; "energia" lui W. Ostwald este principiul în starea sa fizică. De aici confuzia totală, în spațiul energetismului, între știință și filosofie, dar și între energia naturală și cea sufletească. Acestea două din urmă nu pot fi confundate. Energia ca principiu nu este nici energia naturii, nici cea sufletească; principiu fiind, energia reprezintă temeiul unificator al segmentelor lumii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
între știință și filosofie, dar și între energia naturală și cea sufletească. Acestea două din urmă nu pot fi confundate. Energia ca principiu nu este nici energia naturii, nici cea sufletească; principiu fiind, energia reprezintă temeiul unificator al segmentelor lumii. Energetismul este un monism fizicalist; personalismul energetic este un monism filosofic. Caracterizându-și doctrina, chimistul german o numește "monism a posteriori", diferențiind-o de "monismul a priori". Acesta din urmă pornește de la un pricipiu care nu este desprins din fapte și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai important în împlinirea acestui scop, dar problema dezacordului inițial în relațiile omului cu natura, încercarea lui de a o stăpâni prin muncă, educându-se în sensul armonizării sufletești, grija pentru descoperirea și educarea vocațiilor nu vor înceta vreodată. Paradoxal, energetismul lui W. Ostwald pornește de la o identificare a omului cu natura (condiționatul) și sfârșește cu o idealizare a lui. Lipsa de stabilitate a omului în arhitectura lumii vine, în energetismul lui Ostwald, din pendularea între energie ca realitate primordială și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru descoperirea și educarea vocațiilor nu vor înceta vreodată. Paradoxal, energetismul lui W. Ostwald pornește de la o identificare a omului cu natura (condiționatul) și sfârșește cu o idealizare a lui. Lipsa de stabilitate a omului în arhitectura lumii vine, în energetismul lui Ostwald, din pendularea între energie ca realitate primordială și energie ca "ideal central". Oricum, omul rămâne o realitate secundă față de energie; iar locul și-l mută în funcție de felul în care aceasta apare: atunci când energia este realitate primordială, omul se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
rămâne o realitate secundă față de energie; iar locul și-l mută în funcție de felul în care aceasta apare: atunci când energia este realitate primordială, omul se "naturalizează"; când ea apare ca "ideal central", omul tinde către propria sa "idealizare". Modelul explicativ al energetismului este monismul naturalist (în fond, energetist); al personalismului energetic este monismul filosofic. Prin urmare, între aceste două formule filosofice există o diferență de model explicativ; ele au rosturi reconstructive deosebite. Programul "monismului a posteriori", dincolo de realizarea efectivă pe care o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
-l fi atras pe C. Rădulescu-Motru. Apropierea filosofului român de spiritul științei și de metodele experimentale, disprețul față de metodele care nu oferă rezultate verificabile (față de dialectică, de exemplu) sunt categorice și constante. Diferența asumată de el față de explicația energetistă vizează energetismul ca monism ce postulează ideea energiei ca realitate primordială, dar în care personalitatea nu apare decât ca o formă de energie și nimic mai mult. C. Rădulescu-Motru folosește și el modelul monist. Dar este vorba, în cazul lui, cum am
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
corelații persistente. Al patrulea postulat se referă la direcția evoluției: către corelațiunile de personalitate. Personalismul energetic propune o reconstrucție filosofică a umanului ce-și primește sensurile de la aceste patru concepte fundamentale ce introduc în sistem idei cu rol de postulat. Energetismului îi sunt proprii conceptul de realitate originară (aceasta fiind identificată cu energia; aici doar ar putea fi găsită o anume apropiere între modelul său explicativ și cel al personalismului energetic) și de finalitate (reprezentată de ordinea perfectă a imperativului energetic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi reținută între elementele fundamentale ale acestui tip de explicație; ea nu consemnează momente care ar avea demnitate existențială și specific dincolo de "scopul final" ca ordine desăvârșită a imperativului energetic. Iar personalitatea nu este, cum a remarcat Rădulescu-Motru, refe-rindu-se la energetism, decât o corelație energetică printre celelalte. Energetismul își joacă, desigur, un anume rost în construcția personalismului energetic, dar, după cum am văzut, nu energetismul ca "naturalism" construit de W. Ostwald, ci unul care concepe energia diferențiat și în care per-sonalitatea "este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tip de explicație; ea nu consemnează momente care ar avea demnitate existențială și specific dincolo de "scopul final" ca ordine desăvârșită a imperativului energetic. Iar personalitatea nu este, cum a remarcat Rădulescu-Motru, refe-rindu-se la energetism, decât o corelație energetică printre celelalte. Energetismul își joacă, desigur, un anume rost în construcția personalismului energetic, dar, după cum am văzut, nu energetismul ca "naturalism" construit de W. Ostwald, ci unul care concepe energia diferențiat și în care per-sonalitatea "este energia în actul ei cel mai desăvârșit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
final" ca ordine desăvârșită a imperativului energetic. Iar personalitatea nu este, cum a remarcat Rădulescu-Motru, refe-rindu-se la energetism, decât o corelație energetică printre celelalte. Energetismul își joacă, desigur, un anume rost în construcția personalismului energetic, dar, după cum am văzut, nu energetismul ca "naturalism" construit de W. Ostwald, ci unul care concepe energia diferențiat și în care per-sonalitatea "este energia în actul ei cel mai desăvârșit"282. Energetismul personalist nu este o filosofie a naturii, ci o filosofie a omului. III.2
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
joacă, desigur, un anume rost în construcția personalismului energetic, dar, după cum am văzut, nu energetismul ca "naturalism" construit de W. Ostwald, ci unul care concepe energia diferențiat și în care per-sonalitatea "este energia în actul ei cel mai desăvârșit"282. Energetismul personalist nu este o filosofie a naturii, ci o filosofie a omului. III.2. Modele antropologice personaliste III.2.a. Sensurile filosofiei personaliste la C. Rădulescu-Motru Termenul personalism energetic semnifică atât ordinea lumii, cât și doctrina despre aceasta. C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
determinismului prin finalitate; Necondiționatul nu este un hazard sau o himeră, ci o limită mereu actualizabilă a umanului însuși, prin urmare, actualizată într-o nedezmințită identitate de sine. Specificul personalismului energetic în variata familie a personalismului nu vine doar de la energetismul său. Filosofia lui C. Rădulescu-Motru este totodată personalistă și specifică în modul ei (personalist). Are prima însușire, pentru că personalitatea este, pentru ea, forma umană reconstruită (teoretizată, tematizată) filosofic și pentru că lucrează cu cele patru concepte fundamentale ce au rostul de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
altele, prin modelul de reconstrucție a umanului pe care îl întrupează și pe care am încercat să-l dezvăluim în lucrarea de față. Această filiație a ieșit în evidență și prin așezarea alături a personalismul energetic de personalism și de energetism (mai cu seamă de primul) în intenția comparării modelelor lor explicative, a "postulatelor" proprii discursului lor și a unei imagini antropologice "finale" pe care o îngăduie fiecare. În privința acestei imagini, "omul" personalist energetic se află la cumpăna dintre condiționatul natural
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
imagini antropologice "finale" pe care o îngăduie fiecare. În privința acestei imagini, "omul" personalist energetic se află la cumpăna dintre condiționatul natural și Necondiționat (Absolut); el nu este în identitate cu nici unul dintre cei doi poli ai existenței (cum este în energetism, cu condiționatul natural, sau în personalismul renouvierist și mounieris, cu Absolutul), nici cu ambii deodată (cum este "omul" lui Nietzsche, de exemplu). Așadar, omul este element de ordine care cumpănește starea și evoluția existenței-ca-totalitate, a "lumii". Acest tablou în care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de reconstrucție antropologică la care participă personalismul energetic este ontologia umanului. Pentru o reinterpretare a semnificației filosofiei lui Rădulescu-Motru în orizontul filosofic actual, sunt așezate alături, în vederea unei comparații, modelele filosofice cu care ea are cea mai puternică legătură, anume energetismul și personalismul. Cele două variante personaliste prezentate în lucrare cea a lui Ch. Renouvier, care deschide seria personalismelor și cea a lui Em. Mounier, care oferă modelul ca atare al acestei filosofii și, de asemenea, personalismul energetic au drept concepte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reconstruction at which the energetic personalism participates is the ontology of the human. For an interpretation of the signification of Rădulescu-Motru's philosophy in the philosophical horizon of today, the philosophical models with which it has the strongest relationship, the energetism and the personalism, are put next to eachother. The two forms of the personalism that are presented in this paper Ch. Renouvier's, that opens the series of the personalisms, and Emm. Mounier's, that offers the model as such
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
552. 127 Mircea Florian, Introducere în filosofia istoriei, p. 143. 128 C. Rădulescu-Motru, Vocația..., p. 656. 129 Relativ la ideea locului omului în ordinea universală, se cuvine o observație: în filosofia contemporană există și realizări sistematice ale identității omului cu natura (energetismul) și ale identificării omului cu Absolutul (personalismul), și, de asemenea, încercări ce experimentează structura formală a finalității kantiene și care ajung la rezultate asemănătoare celor obținute de C. Rădulescu-Motru (de exemplu, filosofia lui Nietzsche). 130 C. Rădulescu-Motru, Vocația..., p. 689
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fără credință, agonice. Alianța dintre clovnesc și sacru, amestecul viață-moarte fac din Cimitirul Buna-Vestire o scriere provocatoare, în care insolitul dă o deschidere vizionară pamfletului. Pamfletul, gen mușcător, „iute și viu”, izvorât din viața anarhică și brutală, se potrivea perfect energetismului și nonconformismului lui A., cât și sforțării scriitorului de a lărgi granițele literaturii: „cele nepermise vor fi introduse cu forța în rândul celorlalte.” Hipersensibilitatea omului, vederea (percepția) deformatoare, asociată ei, pasionalitatea și trăirea prin extreme deviază constant cronica socială și
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
mod doar aparent paradoxal, ele sunt strânse și răsucite, memorabil, într-un singur fir - transformat în filon liric. Poetul se dovedește de o mare maturitate încă de la primele sale versuri, acestea exploatând, cu efecte mai mereu remarcabile, captarea și „fixarea” energetismului fluid și arzător în plasa rece, „indiferentă”, strict instrumentală, a unei prozodii regulate. „Spasm încremenit”, așadar, inclusiv cu ajutorul dat de forma fixă, perfect cizelată, a strofelor. Elementele nu sunt decorative, ca la adevărații parnasieni: materialul folosit de poet este el
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
său liric. Relativ prolific - unsprezece cărți în douăzeci de ani -, poetul nu a putut evita instalarea într-un anumit manierism șaptezecist, deși originalitatea tonului nu îi poate fi contestată. Referindu-se la volumul de debut, Laurențiu Ulici semnala însușiri precum energetismul, orgoliul mesianic, grandilocvența epatantă, logoreea narcisiacă, vehemența afectivă și angajamentul istoric, remarcând că numai ultimul avea să se manifeste constant de-a lungul întregului traiect liric al lui I. Observația, poate prea tranșantă (nici celelalte „ispite” nu au dispărut ulterior
IUGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
și „Meridian”). Poezia pe care o scrie I. este una modernistă, marcată uneori de accentele unui neoromantism lucid, „controlat”, vădind alteori propensiuni expresioniste, o poezie însă cu precădere imagistă și totodată cerebrală, meditativă la modul parabolic. Un anumit vitalism ori energetism e temperat de o permanentă reflecție intelectualistă subiacentă. Trăsăturile definitorii sunt vădite încă din cartea de debut, în care elementele, vegetația, natura sunt mobilizate în construcții doar aparent alegorice, menținute într-un vag el însuși expresiv, tocmai prin „opacitatea” pe
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
energie, unde poetul exaltă, cu un vocabular adecvat, modernitatea industrială, figurată prin sonde, motoare, pompe, uzine, cuptoare, generatoare electrice, linii de înaltă tensiune, birouri dotate cu mașină de calculat etc., apoi radioul, incendiul de sondă etc., tematica fiind susținută de „energetismul” expresiei. Pe de altă parte, el propune o versiune discretă, neexpozitivă, a sentimentului dezrădăcinării, însoțită de elanuri demofile, de compasiune pentru soarta muncitorului industrial, frecvent un fost țăran. Se percep accente de nostalgie pentru valorile spațiului rural și se remarcă
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
accentele unui umanism patetic, propriu atmosferei primilor ani postbelici (chemări la reconstrucție, la o viață nouă etc.). Poetul se acomodează, acum e mai limpede, mai expozitiv, prozodia tradițională e masiv prezentă, multe poeme fiind alcătuite din catrene rimate. Vigoarea și „energetismul” versurilor sunt însă în declin, iar meditațiile melancolice pe teme existențiale stau în pragul banalității. Discursul liric tinde totuși uneori spre erotica delicată, spiritualizată, consemnează momente de liniște domestică sau configurează izbutite crochiuri peisagistice, adevărate pasteluri, cu figurație silvestră. SCRIERI
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
fost traduse și publicate în limbile maghiară, engleză și ucraineană. S-a vorbit cu temei de prezența unor accente sau a unui „duh” expresionist în lirica lui V., însă trebuie observat că atributele care o definesc nu sunt vigoarea ori energetismul expresiei, nici capacitatea de a exalta, ci, dimpotrivă, contemplația, reflecția ori reveria potolită, detașarea afectat resemnată și chiar ironia hâtră, drapată înșelător sub semnalele morozității. Versurile par cuprinse de o atmosferă de tânjire difuză și de apăsarea unui regret neexplicitat
VANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290424_a_291753]