70 matches
-
Registrul familiar-argotic e bine reprezentat, prin bestial (3), beton (3), adevărat (2), meserie (2), marfă (1), trăsnet (1). Familiaritatea devenită aproape standard se manifestă în tare (2), tare de tot (1), cel mai tare (4), fain (2). Ies în evidență englezismele - cool, foarte cool, super cool, great, sau inovațiile precum megacolosal. Cu una sau două apariții se înregistrează calificativele mai banale din punct de vedere stilistic: bun, foarte bun, cel mai bun; mare, reușit, foarte reușit, excelent, de excepție, fantastic, magnific
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
în domeniul Internetului, a naviga, a vizita etc. O a doua fază, poate și mai interesantă, este cea în care terminologia de specialitate (re)intră, prin extensie semantică, adesea prin intermediul vorbirii familiare, în limbajul curent. Verbul a accesa, de exemplu, englezism tipic limbajului informatic - "Internetul este accesat de 40 milioane de oameni" ("România liberă" = RL 2147, 1997, 9) - apare folosit cu sensul de "a ajunge la..." într-un context total diferit: cel sentimental. E drept că citatul de mai jos provine
Metaforele computerului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17264_a_18589]
-
produc astfel adaptări spontane, impuse prin uz, interferînd permanent cu sursele ți, cel puțin deocamdată, greu de standardizat. În adaptarea cuvîntului englez la română se observă o mare varietate de soluții; de fapt, se pot atesta toate posibilitățile: de la păstrarea englezismului ca atare (inclusiv cu pronunția originară) la adaptarea lui fonetică (prin pronunțarea conformă scrierii) și morfologică, în forma icon sau icoană; pluralele lui icon sînt iconi ( masculin), iconuri sau icoane (neutru); icoane e, desigur, în primul rînd pluralul formei feminine
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
urbane, ținând cont de noile tendințe electronice - beaturi hip hop-electro. Primul single, “Cum se face”, este însoțit de un videoclip marca Daniel Ilinca. Karie - țipă swag (nouă categorie de “cool people”), a declarat: “Mă bucur că s-a renunțat la englezisme și sunt conștientă ca meritul e al publicului. Avem muzică foarte bună în România de la pop până la hip-hop underground. “Oamenii mei nu stau deloc pe loc, când văd femei urcate sus pe toc!” - cântă MARIUS MOGA în colaborare cu SHIFT
Flash by Mihai ANTON () [Corola-journal/Journalistic/84248_a_85573]
-
banking a fost totuși înregistrat de Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 2005) și apare cu definiția „activitate bancară” în Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI 2007) și în cea mai recentă ediție a DEX-ului (2009). În DEX, termenul are eticheta englezism și o indicație de domeniu: „financiar”; în DEXI sunt cuprinse și formulele tehnice internet banking și principiu banking. În The Concise Oxford Dictionary (1999), banking este definit ca „the business conducted or services offered by a bank”, iar din dicționarul
A face banking... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5683_a_7008]
-
sînt "chicioși". în rest..." - "România liberă", 816, 1992, 5). Într-o rubrică jurnalistică de cronică de televiziune, scrisă într-un stil colocvial juvenil și inventiv, apar caracterizări precum: "nonșalantă și sexoasă" (EZ 2309, 2000, 10), unde sexos pare să adapteze englezismul adjectiv invariabil sexy - sau "vedetistic foc, talentos și cîntăcios" (EZ, 2327, 2000, 10), în care talentos reîntîlnește, probabil fără intenție, corespondente romanice - cf. fr. talentueux, citat de Iordan din D. Caracostea, sau it. talent(u)oso; în cîntăcios se recunoaște
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
este înregistrat în Dicționarul explicativ (DEX 1996) și nu a fost inclus nici de Florica Dimitrescu în Dicționarul de cuvinte recente (ed. a II-a, 1997). Pare așadar a fi o achiziție lingvistică destul de nouă: de fapt, e unul dintre englezismele de ultimă oră care atrage mai puțin atenția doar pentru că a fost adaptat și pentru că s-a integrat imediat (datorită formei transparente, aducînd doar o mică variație în formula derivațională) într-o familie lexicală preexistentă în limbă, chiar remarcabil de
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
se iau ca punct de pornire forma cu consoană simplă (zap) sau cele cu consoană dublă (zapped, zapping), fie pentru că oricum consoanele duble se pot elimina foarte ușor, dar pot fi și reactualizate din dorința de a sublinia aspectul de englezism și conotațiile de modernitate (a se vedea în acest sens folosirea în continuare a grafiilor stres și stress, a stresa și a stressa). Verbul a zap(p)a are totuși și dezavantajul unei pronunții cu grad incert de adaptare. Nu
"Zappare" și "butonare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16967_a_18292]
-
Rodica Zafiu Dintre englezismele recente, puține au avut succesul termenului brand, cel puțin în ceea ce privește productivitatea lexicală și semantică. În sensul său comercial, termenul se referă în genere la marcă (nume, însemne specifice, ansamblul semnelor de recunoaștere) și în mod special la trăsăturile asociate cu
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
scrisă în engleză (la rubrica intitulată language). Citatul mai atestă și răspândirea formei link-uri - la un substantiv (link) care se folosește în sensul său informatic mai ales la plural și care urmează calea cea mai obișnuită de adaptare a englezismelor (ca neutre cu pluralul în -uri.). În acest caz, forma (scrisă cu sau fără cratimă) link-uri/linkuri e foarte frecventă, în vreme ce links se folosește în titluri de rubrici, în genere acolo unde nu e nevoie de flexiune, iar redundantul
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
fiecare articol este prezentată la început istoria contactului lingvistic - originea, cronologia, tipurile de influențe produse de engleză asupra fiecăreia dintre limbile tratate. Subsectiuni speciale urmăresc succesiunea fazelor puriste din istoria culturală respectivă, diferențele regionale și de registru stilistic în acceptarea englezismelor, limbile care au servit drept intermediar, fenomenele de învechire și ieșire din uz, locul pe care îl ocupă engleză ca limbă străină în diferitele sisteme de învățămînt. Capitolele următoare sînt consacrate structurilor lingvistice afectate de fenomenul influenței lexicale engleze: pronunțarea
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
și cu amabilitatea dintotdeauna, președintele PDSR și-a părăsit, pentru cîteva minute, miile de fani care îi cîntau, pe scările și în curtea noului sediu al partidului, "La mulți ani cu sănătate"..." (Dimineața 50, 1997, arhiva Internet). Ca și altor englezisme recente, cuvîntului i s-a creat cu ușurință un plural regulat; de altfel, adaptarea sa morfologică e dublată de o adaptare fonetică. Mai nouă și chiar supărătoare mi se pare însă folosirea cuvîntului într-o construcție sintactică anormală pentru română
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
cred că mai șochează pe nimeni. E și facil. Iată, tocmai ce le-am rostit și eu în România literară! Limbajul lor, așa frust, e mai degrabă un semn firesc al mediului studențesc dezinhibat, nicidecum al vreunei atitudini subversive. Iar englezismele din text, dacă le traducem atent, vom vedea că nu sunt folosite în locul clișeelor de limbaj insuportabile în română, dar pentru că tocmai ele (expresii fixe și/sau foarte uzitate în limba vorbită) sunt clișeele limbii engleze căpătate odată cu fenomenul globalizării
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
al legăturii mai stînse dintre elementele componente ale locuțiunii. Oricum, construcțiile fără articol sînt mai numeroase: 395 „dă un click”, față de 1.980 „dă click”; 586 „dați un click”, 4.160 „dați click”; 13 „fă un click”, 190 „fă click”. Englezismul este chiar adaptat în scris, probabil prin raportare la grafia tradițională a onomatopeii deja existente în română și cu corepondente în multe limbi (în DEX 1996: clic = „cuvânt care imită un zgomot sec, scurt”; cf. fr. clic, it. clic, engl.
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
Rodica Zafiu Între englezismele recente de largă circulație se numără și sintagma second hand, folosită în genere ca determinant invariabil al unui substantiv, pentru a desemna o marfă revîndută, reutilizabilă, în opoziție cu cea nouă ("un televizor color second-hand" - "Evenimentul zilei" ( EZ 658, 1994
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
doua": "utilaje de carmangerie și abator la mîna a doua" (RL 2073, 1997, 16). Presupunerea pe care o face Adriana Stoichițoiu (în Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influențe, cretivitate, București, All, 1921) - că e vorba de un uz eufemistic al englezismului - e perfect îndreptățită: posibilele implicații negative sînt evitate prin folosirea unei expresii străine cu aer tehnic și neutru; mai mult, prestigiul actual al englezei ca limbă a modernității constituie o contrapondere la prestigiul social scăzut al mărfurilor uzate. De fapt
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
să existe și în prezent ( se vorbește încă de locație de gestiune), dar e puternic concurat de semnificațiile mult mai generale apărute sub influența termenului englez location: poziție, plasare, situare, amplasament și chiar loc. De fapt, e foarte probabil ca englezismul să fi apărut mai întîi în contexte tehnice, specializate; din mii de ocurente în Internet ( numai pentru forma de nominativ singular nearticulat Google oferă 11.100 de atestări în texte românești), majoritatea aparțin chiar terminologiei informatice: fie că e vorba
“Locatie” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13743_a_15068]
-
câmpul muncii, time-codate. Și mă opresc pentru moment, pentru că am ajuns la primul dintr-o lungă serie de termeni de jargon care vor fi explicați și folosiți în această carte. De ce? Pentru că, în viața reală, la muncă, toată lumea folosește aceste englezisme sau termeni proprii profesiei. Toți nou-veniții sunt ținta glumelor făcute de cei cu vechime, iar neinițiații trec prin momente grele până când reușesc să deprindă toți termenii necesari. Așadar, a time-coda sau a scoate time-codurile (vom folosi TC-urile de acum
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
râsul. Știm poveștile, știm ce urmează să spunem. Adăugăm mereu câte ceva în „fefeză“, un fel de franceză cu un accent mortal, marca Feli, ca să fie totul și mai distractiv. Sau în „memeză“ (un alt dialect felician în care intervin și englezisme sau „felicisme“, cuvinte inventate). Cel mai folosit adjectiv însoțitor al istoriilor noastre este horror (pronunțat apăsat, românește, horor - cuvânt exorcizant-ilariant, uneori un fel de cool folosit la mișto). Așadar: Tetra, zicem, și ne-apucă râsul. Cool! Îmi vine în minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
47 % 16,7 % 36,3 % Valentine's, Halloween (menționate în peste 85 % din cazuri) Sursa: Ancheta CSDS, mai 200753. În ceea ce privește limba, am încercat să surprindem atitudinea tinerilor față de exprimările impulsive, în alte cuvinte decât românești și față de noile neologisme sau "englezisme", cum le-a numit unul dintre ei. Am obținut o serie de răspunsuri care acoperă un continuum foarte larg, de la atitudini radicale ("nu accept") sau stări de frustrare ("mă irită", "mă enervează"), la indiferență sau toleranță ("e ceva de înțeles
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]