3,474 matches
-
perplexitate”. Este simptomatic, în această ordine de idei, faptul că, deși textul lui Caragiale rămâne unul dintre cele mai asiduu frecventate de comentatori, aproape nici unul nu abordează Inspecțiune din perspectivă estetică, interesul cvasiunanim focalizându-se obsesiv pe dimensiunea sa de enigmă sau de „ghicitoare”, ca să preiau formularea lui Paul Zarifopol, primul care a semnalat-o ca atare. Motivația gestului suicidar al bizarului casier îi preocupă în egală măsură pe Ibrăileanu, Călinescu, Șerban Cioculescu, Valeriu Cristea, Silvian Iosifescu, Vicu Mândra, Mircea Tomuș
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
motive s-o facem: în timpul vieții, Caragiale beckettiza avant la lettre încercând ostentativ să adâncească misterul: „De ce s-o fi omorât Anghelache? Nici eu nu știu”), dacă, prin urmare, cădeam de acord că ne găsim în fața unei „ghicitori”, a unei enigme literare concepute ca atare în deplină cunoștință de cauză, putem purcede să urmărim în ce măsură scriitorul respectă regulile jocului pe care le presupune orice întreprindere de acest gen. Prima dintre ele, cea mai importantă, o constituie ascunderea răspunsului (adevărului) în spatele unui
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
de ani? Și încă: are vreo semnificație faptul că polul respectiv era „învăluit într-o foiță de țigară” în condițiile în care nici un personaj din nuvelă nu fumează? Etc., etc. Un alt procedeu ce se circumscrie regulilor de construcție a enigmei literare la care apelează Caragiale constă în aglomerarea de fapte, acțiuni, întâmplări selectate astfel încât să edifice în mentalul lectorului o certitudine - delapidarea efectivă -, deviantă în raport cu adevărul ce se cere escamotat cu meșteșug. Autorul dezvoltă o minuțioasă strategie de a oculta
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
explică Moshe Idel, pornind de la Abélard, Gioacchino da Fiore și diverși cabaliști”. Polemizînd - cu o savuroasă vervă ironică, ce pare a-i reclama mai degrabă vocația de memorialist decît pe aceea de critic universitar - cu istoria interpretărilor succesive date celebrei “enigme” a sinuciderii ciudatului nenea Anghelache, casierul din Inspecțiune, Ion Vartic revoluționează în fond întreaga caragialeologie. Scopul criticului este de a ajunge la intuiția întrebării hermeneutice corecte, aceea chemată să provoace, ca într-o maieutică de tip socratic realizată cu presupusul
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
se sinucide Anghelache? Pentru că e un anxios frustrat de frică! Și pentru a se sustrage febrei anxietății fără obiect, care îl face să aibă, în casa de bani, mai mult decât trebuie (...) acel “De ce? ...de ce, nene Anghelache?” nu ascunde nici o enigmă. Alta este, după mine, întrebarea corectă, adecvată, pe care trebuie să ne-o punem: s-ar mai fi sinucis sau nu Anghelache, aflînd, în noaptea aceea, că a doua zi urmează o inspecție (mai exact, inpecția), că, în fine, inspectorul
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
Moțoc). În 2009, Alex Cetățeanu a debutat cu o ingenioasă carte gen mozaic venețian - poezii, poeme, identificări biografice, microsioane lirice, pasteluri, fabule, caligrafii ale unui homo ludens, surprins În perioade diferite ale vieții (copilărie, adolescență, tânăr, vârstnic - cu Întrebări și enigme). Peste toate, se arcuiește sensul gândurilor unui creator (trăitor În două culturi), care vede și aude În imediatul canadian, altoit, fără drept de tăgadă, pe o matrice românească indubitabilă. Aflat la o vârstă a acumulărilor, a distilării sau a evaluării
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
fost implicată România - mai precis: Securitatea - vorbește suficient străinătatea, așa că nu e cazul să facem pe struții. Oameni încă activi în serviciile secrete românești - atunci când n-au migrat în zona afacerilor și a politicului - ar avea multe de spus despre enigmele întunecate ale anilor șaptezeci-optzeci. Legăturile fierbinți dintre Carlos șacalul și capi ai Securității sunt amplu documentate de agențiile de presă și de publicațiile din Occident. La ce mai folosește pudibonderia aceasta grețoasă, dacă nu la acoperirea regizorilor și actorilor mânați
Siguranța-nstelată deasupra și legea imorală în noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12080_a_13405]
-
discuta ca atare: "O invenție, un construct determinat în mare măsură de prezent: perspective, interese, capacități de interpretare. Nu un exponat muzeal, confruntînd publicul in praesentia, ci o pluralitate de narațiuni explicative sau meta-narațiuni brodate în jurul unui sfinx închis în enigme". Ne satisface această recunoaștere a unei enigme ce, supunîndu-se unei pluralități de "explicații", se păstrează ca o limită ultimă. Firește, orice sistem teoretic reprezintă o delimitare, o reducție a libertății de manevră speculativă, dar tocmai "enigma" artei, irezolvabilă, incapabilă a
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
determinat în mare măsură de prezent: perspective, interese, capacități de interpretare. Nu un exponat muzeal, confruntînd publicul in praesentia, ci o pluralitate de narațiuni explicative sau meta-narațiuni brodate în jurul unui sfinx închis în enigme". Ne satisface această recunoaștere a unei enigme ce, supunîndu-se unei pluralități de "explicații", se păstrează ca o limită ultimă. Firește, orice sistem teoretic reprezintă o delimitare, o reducție a libertății de manevră speculativă, dar tocmai "enigma" artei, irezolvabilă, incapabilă a se livra integral vreunui cod hermeneutic, face
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
unui sfinx închis în enigme". Ne satisface această recunoaștere a unei enigme ce, supunîndu-se unei pluralități de "explicații", se păstrează ca o limită ultimă. Firește, orice sistem teoretic reprezintă o delimitare, o reducție a libertății de manevră speculativă, dar tocmai "enigma" artei, irezolvabilă, incapabilă a se livra integral vreunui cod hermeneutic, face posibilă mulțimea abordărilor, și ele practic inepuizabile. D-na Tupan se străduiește a accede la perspective dintre cele mai generalizatoare, totuși nelipsite de cristalizările unor structuri. încă eseistul și
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
în cadrul unui întreg unitar, desenat în linii geometrice, ca și cum l-am vedea de sus, dintr-un avion care zboară la joasă înălțime. Spectatorii sînt invitați pe scenă, pe gradene, și ele dispuse pe patru laturi ale spațiului de joc, în mijlocul enigmei investigate de regizorul Marius Oltean. Cu cine a făcut Agnes copilul, de ce a ascuns Maica superioară sarcina, ce relație este între ele, cine și de ce a ucis pruncul nou-născut? Mă uitam și mă gîndeam ce bine dă și cum împrospătează
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
s-ar deschide o ușă secretă, fără a-i schimba configurația. Iese astfel la iveală un E. Lovinescu mai complex, mai umanizat, ergo mai profund. Nu e vorba de-o "dezlegare", cum s-a afirmat în sensul platitudinii senzaționalului, a "enigmei" sale, ci, dimpotrivă, de-o sporire a acesteia, de factură paradoxală, tocmai grație operației de decriptare. Mentorul Sburătorului devine mai apropiat de cititor, oarecum mai familiar, prin descoperirea unor centri vitali ai personalității sale, care, deși intuiți, n-au atras
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
fac bani buni lucrând cu administrația. În mod logic, ei au tot interesul să păstreze canalele de comunicare cu actualii funcționari, canale pe care sutele de miliarde de lei circulă cu incredibilă dezinvoltură. În ce privește tineretul, el continuă să rămână marea enigmă a tranziției. Incapabil să se organizeze (unde i-ați auzit glasul în afara stadioanelor și a concertelor de manele sau rock?), se complace într-o imaturitate cu nuanță de iresponsabilitate. Resentimentari în cel mai bun caz, tinerii nu sunt deloc convinși
Colonia semi-penitenciară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12174_a_13499]
-
să corespundă aproximativ sugestiilor originalului: borfotreapă, târfofesă, zbârnogroază... Altele, rămase nedezlegate în misterul lor, au fost preluate aproape ca atare: consultați, nici filologi spanioli dintre cei mai versați n-au putut da vreun răspuns. Dar, vorba inspiratului traducător, "toleranța la enigmă salvează poezia". Și este, într-adevăr, multă poezie în această carte liberă de convenții, explodând la fiecare pagină ca un foc de artificii, dar și frumos melancolică, fundamental elegiacă.
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
singur între trei femei: mama, soacra și fiica lui adolescentă. în această ambianță de feminitate oarecum conflictuală, Yoel se concentrează pe înțelegerea, pe cunoașterea postumă a soției sale: încearcă să o reconstituie din amintiri, din gînduri tardive, să-i descifreze enigmele și să se cunoască pe sine, în lumina unei vieți conjugale mai mult sau mai puțin ratate. Și să-și izbăvească, să-și răscumpere prin fiica sa, neîmplinirile, cunoașterea blocată. Romanul este în curs de apariție la editura Polirom, colecția
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
el în comentariile de față. Voi continua." De ce poate fi socotit Marin Preda un scriitor mai mult important și emblematic decât valoros, ar fi să aflăm așadar dintr-un comentariu viitor al criticului, așa cum ne promite. Așteptăm cu viu interes. Enigmă Aflăm din pagina culturală a Cotidianului (nr. din 21 mai) vestea că poetul și publicistul Aurelian Titu Dumitrescu a tipărit o nouă carte, Forme de liniște. Ni se mai spune ceva în Cotidianul și despre cum ar fi scris-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
Întrebarea care ne frământă este cum scrie poetul, fizic vorbind, ținându-și "mâinile împreunate"? Nu e dificil la culme, nu e chiar imposibil? Dar poate că a dictat? Ipoteză exclusă, din moment ce tace, "tace și scrie exegetic". Atunci? Atunci ne rămâne enigma. Aniversări O analiză atentă (și simpatetică) a romanelor lui Gabriel Chifu întreprinde în Luceaf|rul din 5 mai Dan Cristea, subliniind afinitățile acestora cu postmodernismul literar ("ficțiuni care se hrănesc din ficțiuni, creând deopotrivă lumi ficționale"). Aflăm totodată din Luceafărul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
Adevărului literar și artistic (596/2001), traducătoarea Margareta Șipoș publica niște fragmente incitante din cartea pe care o anunța în curs de apariție la editura Albatros, Apele tulburi ale "Donului liniștit" a ucraineanului Aleksandr Korabliov. }esută în întregime pe marginea "enigmei secolului XX", aceea a paternității Donului liniștit, cartea s-a lăsat parcă înadins așteptată, editura creând (voluntar, involuntar?) un suspans "complice", spulberat abia de curând, prin publicarea mult râvnitului volum. Autorul acestuia, conferențiar la Universitatea din Donețk (Ucraina), semnatar a
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
agitator" care a montat diverse bucăți, a inserat noi personaje, acțiuni, dialoguri, ajustând astfel manuscrisul inițial pentru a se potrivi noilor cerințe ideologice. Au urmat și alte demersuri: cărțile istoricului Roy Medvedev ( Cine a scris "Pe Donul liniștit", Paris, 1974; Enigmele biografiei artistice a lui Mihail Șolohov, Paris, 1975; Enigmele biografiei literare a lui Mihail Șolohov, Cambridge, 1977), cartea filologului israelian Zeev Bar-Sella, Donul liniștit versus Șolohov, (1988), precum și analize făcute fie cu ajutorul tehnicii electronice de calcul de către o echipă de
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
personaje, acțiuni, dialoguri, ajustând astfel manuscrisul inițial pentru a se potrivi noilor cerințe ideologice. Au urmat și alte demersuri: cărțile istoricului Roy Medvedev ( Cine a scris "Pe Donul liniștit", Paris, 1974; Enigmele biografiei artistice a lui Mihail Șolohov, Paris, 1975; Enigmele biografiei literare a lui Mihail Șolohov, Cambridge, 1977), cartea filologului israelian Zeev Bar-Sella, Donul liniștit versus Șolohov, (1988), precum și analize făcute fie cu ajutorul tehnicii electronice de calcul de către o echipă de specialiști norvegieni, fie una textologică, bazată pe "metoda convoiului
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
clare după patruzeci de ani de competiție. Dar ar fi prea simplu să fie numai atât. Nu doar longevitatea contează, ci longevitatea aceluia care află secretul, longevitatea marelui cunoscător al lumii. Esențializarea intrigii își asociază ca atracție centrală cultivarea unei enigme. Toate coordonatele romanului conduc spre dezvăluirea unui secret. După mai multe nopți de mărturisiri, fotograful, substitut al naratorului dar și al Scriitorului, își dă seama intrigat că nu știe "cine era, cu adevărat, cel mai neobișnuit om pe care-l
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
ale apocalipticului și ale efectelor globalizării. Metamorfozele interioare ale romanului sunt urmărite ca un spectacol atractiv, în trecerile succesive de la romanul unei confesiuni la romanul unei călătorii sau în interferențele dintre romanul unei aventuri a cunoașterii și romanul dezvăluirii unei enigme.
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
doi actori importați din emisiuni TV, Bittman și Ioana Moldovan, sunt inadecvați, în special ea, căreia ar fi trebuit să-i spună cineva că, de regulă, strigoii nu sunt zâmbitori până la exces. Egocentrismul nicolaescian viciază restul: bărbații îl consideră o enigmă la care meditează cu conștiinciozitate, în timp ce toate femeile îl adoră (iar Maia Morgenstern, făcându-i declarații, e chiar implauzibilă!), și câteva se sinucid după ce le părăsește. M-am liniștit însă când am aflat că personajul e opusul lui Sergiu Nicolaescu
Atunci i-am condamnat pe toți la Orient Expres by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12434_a_13759]
-
trei de Gib I. Mihăescu (Rusoaica, Zilele și nopțile unui student întârziat, Donna Alba, dintre care al doilea putea lipsi), câte două de Panait Istrati (Chira Chiralina, Ciulinii Bărăganului), Camil Petrescu (Ultima noapte", Patul lui Procust), G. Călinescu (Cartea nunții, Enigma Otiliei, la care se vor adăuga celelalte două romane postbelice), Ionel Teodoreanu (La Medeleni, Tudor Ceaur Alcaz, ultimul, reținut printr-un gest neconvingător de istorie literară polemică), Anton Holban (O moarte care nu dovedește nimic, Ioana), M. Blecher (Inimi cicatrizate
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
o pasează de la unul la altul. Asta se întâmplă în filmul Oops! Am încurcat borcanele care, fidel schemei de farsă cu gansteri pe care o promite, inversează rolurile: adevăratul detectiv, agentul FBI Pogue, e corupt și complet neinteresat de dezlegarea enigmelor până ajunge să fie implicat într-una care-l va costa viața. Dorința, sau mai degrabă, sarcina "de a ști" revine unui grup de delincvenți francezi; trimiși de șef la Chicago pentru un furt de bijuterii, reușesc să intre în
Filmul polițist la interogatoriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12499_a_13824]