491 matches
-
voiau de origine slavă și luase apărarea lui Iorgu Iordan, Al. Rosetti și Al. Graur, pentru atitudinea lor corectă, respectând adevărul istoric. Aceștia refuzaseră să-și însușească principiile lingvistice staliniste, drept care au și fost scoși temporar de la catedră. O altă enormitate care-l revoltă pe G. T. K. este blamarea permanentă și interzicerea lui Titu Maiorescu, idolul său de o viață. Printre altele, articolul Georgetei Horodincă, Adio, domnule Maiorescu, publicat în "Gazeta literară" (8 dec. 1958) e socotit "o rușine pentru
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
va asigura și sub comunism, o bună bucată de vreme, ranguri înalte. Memorialistul pretinde că a asistat la o scenă în care fostul director al revistei "Viața Românească" ar fi omagiat-o pe Ana Pauker, cu aceste cuvinte incredibile, adevărate enormități: "în istoria Românilor, n-au fost decât patru capete cu adevărat politice: Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Armand Călinescu și Ana Pauker." Aspiranta la conducerea supremă în partid, comentează martorul, "s-a înroșit de plăcere, ascultând pe sociologul-lichea de la Sorbona
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
tot. Nu numai că n-am avut o perfecție literară, dar, repet, n-am avut încă nici o literatură în înțelesul adevărat al cuvîntului" (Criza literară). E greu de presupus că un om de gust precum Gherea credea cu adevărat asemenea enormități; se simțea însă obligat să le afirme, în virtutea crezului său ideologic. Dezamăgit de faptul că "literatura socialistă" promovată la "Contemporanul" întîrzia să producă un scriitor cît de cît semnificativ, Gherea contempla cu acreală spectacolul literar românesc. Cîtă vreme a încercat
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
ciclopică. Și critica literară a acceptat, copleșită, această prezență bubuitoare, fără să-și modifice substanțial - pentru și din pricina aceasta - vechiul mod normativ de a pricepe poezia. Ea ar fi trebuit să prețuiască de la început, și fără condiții și amânări, grandilocvența, enormitățile de această speță, care sunt, prin tradiție, metafore ale sufletului clocotitor. [...] Preferăm aceste enormități, aceste nebunii hohotitoare și excesive fiindcă ele sunt semne ale acelei percepții tur¬mentate, proprie doar marilor posedați și prevestitorilor testamentari, inițiatori, fără voie, ca și
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
substanțial - pentru și din pricina aceasta - vechiul mod normativ de a pricepe poezia. Ea ar fi trebuit să prețuiască de la început, și fără condiții și amânări, grandilocvența, enormitățile de această speță, care sunt, prin tradiție, metafore ale sufletului clocotitor. [...] Preferăm aceste enormități, aceste nebunii hohotitoare și excesive fiindcă ele sunt semne ale acelei percepții tur¬mentate, proprie doar marilor posedați și prevestitorilor testamentari, inițiatori, fără voie, ca și ade¬sea Păunescu, de formidabile viziuni deschizătoare de cercuri.» (NegEx, I, 209 sqq.). Eugen
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
Mircea Lăzăroniu Remarcabil prin opera autobiografică, postumă în cea mai mare parte, și intrigînd prin enormitatea cazului, Maurice Sachs, pe numele adevărat Maurice Ettinghausen, născut în 1906, mort după toate probabilitățile în 1945, este aproape necunoscut la noi, după cum și în Franța rămîne un autor pentru happy few, oricîte analize penetrante i-ar fi fost consacrate
Mult chinuitul Maurice Sachs by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6959_a_8284]
-
artă sînt, desigur, rafinate, precum un joc de-a v-ați ascunselea cu gînduri și cuvinte, antidot al "marasmului" pînditor. Din prea mare concentrare estetă, apare mimat diletantismul, scrupulul grav se destinde în ludic, fără ca percepția densității fondului să dispară. "Enormitățile" sînt de rigoare spre a risipi blazarea, dar ele însele degajă o tristețe subtilă a saturației: "Evident, ne jucăm ca de obicei, cu astfel de dialoguri, crezînd, credința noastră disponibilă și naivă pînă dincolo de limitele bunului-simț, că astfel nu vom
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
Van Gogh, diletant? - Da, dar unul genial. Și numai lui îi este îngăduit orice, chiar și...teama că nu va fi înțeles. Pahopol nu rîde, și, prin asta, prin abaterea de la obișnuitul joc, știu că vede în observația mea o enormitate aproape tristă". E pusă în ramă o opulență a materiei. Protocolul unei "lumi apuse" include delicii gastronomice, apetisantele bucate fiind și ele înregistrate vizual. În perspectivă retro, se obține o pînză flamandă: "Lăsăm lumînările să ardă o jumătate de oră
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
am fi datori să plătim nu numai acțiunile primitive, dar și acțiunile de prioritate; cu toate că noi nu ne-am obligat să plătim decât acțiunile primitive! Rarii ascultători din sală priveau la d. I. Ghica cum se muncea ca să susție aceste enormități vrednice de oameni ce nu știu să roșască de nimic și surâdeau cu milă uitîndu-se când la d. I. Ghica, când la d. Sturza, cugetând la cauzele cari fac pe un om care se numește prinț mai roșu decât roșii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
culturii socialiste". Conform acestor directive, medicul stomatolog I. Vitner susține cîteva săptămîni un serial, sub titlul general: Confuzia valorilor în critica noastră literară. Opera de critică și istorie literară a d-lui prof. G. Călinescu, unde, între alte aberații și enormități, criticul este acuzat că a început să scrie critică și istorie literară fără a fi fost marxist (??). De altfel, grație și acestui serial, G. Călinescu va fi îndepărtat de la catedră (unde îi va lua locul nimeni altul decît stomatologul), dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
se insuflă o nouă energie. Umorul are alte trăsături decât cel al lui Creangă, cu care H. a fost comparat. Homerismul delirant al lui Hogaș nu e de esență clasică, ci e homerismul romantic al lui Victor Hugo, cu aceleași enormități, realisme fantastice și monstruozități. Jurnalul scriitorului român e și el o „legendă a secolelor”, însă proiectată în spațiu, în care se caută antediluvianul, biblicul, barbaria jovială, mirificul și grotescul. G. CĂLINESCU Hogaș este un Creangă trecut prin cultură. Întreaga tehnică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
care scria "Marin Mincu, cel mai mare poet român în viață, susține o conferință la..."" (evocarea îi aparține lui Ion Marin Almăjan). Îl compătimim retrospectiv pe Marin Mincu pentru jena pe care fără îndoială a simțit-o citind o asemenea enormitate ("Marin Mincu, cel mai mare poet român în viață") și suntem siguri că a explicat pe loc organizatorilor ce eroare de apreciere fac, din lipsă de informații sau dintr-un exces de amabilitate față de el. Într-un interviu publicat în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9898_a_11223]
-
exercițiul pe opera altuia și într-un timp când existau mari critici, pe care îi și citează. La urma urmei, jocul lui Budai-Deleanu nu pune în cauză textul, decât aparent. Ceea ce transformă el în spectacol e actul diversității lecturii și enormitățile lui critice. în cea mai mare parte, gâlceava scriitorului cu cititorii e făcută în șagă, cu aparență de gratuitate. Nu și-a imaginat însă scriitorul că și după două sute de ani, adică astăzi, puțini sunt cei care pătrund și gustă
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
dinăuntru), în timp ce portarii, braț la braț, blocau holul, zbierând: „Legitimațiiiile! Prezentați legitimațiiiile!“. Câți naivi nu-și pierduseră tinerețile prin sălile mari și întunecoase, în căutarea învățăturii perfecte, câți nevinovați nu crezuseră că vor ajunge, la rândul lor, în spatele catedrei, predând enormitățile pe care ei înșiși fuseseră obligați să le-asculte și să le-nvețe pe de rost de la noi... Aproape că-mi venea să râd. Mecanismul funcționa impecabil: la capătul celor patru ani de „studiu“, scoteam pe bandă rulantă vreo 200
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
masa de operație, iar eu forfoteam cu mâinile până la cot în el. Ce să „analizezi“, la urma-urmei: de ce-i pusă o virgulă după versul doi? ce-a vrut să spună poetul în titlu? ce simbolizează culoarea roșu din strofa șapte? Enormitățile se puteau obține ușor, consultând orice antologie de comentarii pentru liceu: operele anonime înfloreau prin toate librăriile, ba chiar și pe Internet, pe www.referate.ro. Descărcai de-acolo tone de referate, analize gata făcute, licențe, lucrări, chiar și teze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fel de cercetași curajoși; eu le-aș fi spus imprudenți), „campioni“, „sinteze“ (ale genialității poporului), „zugravi“, „poeți nepereche“ (aici, dădeam automat nota 2), „ctitori“, „tribuni“, „barzi“ și alți trubaduri lirici sau epici. Nici nu aflai dacă studenții chiar credeau în enormitățile astea sau doar încearcau să te păcălească. Dezastrul era complet, îți fugea mintea când la muzeu, când la grădiniță. De-aia trebuia amețită literatura. Trucată, întoarsă pe toate fețele și-apoi repovestită, de vocea proaspătă a unui magician. Onoare părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de metal, ca o navetă ciocnită de tavan. Pe colțul din stânga al ecranului clipea o siglă dolofană, rotindu-se în relief, sub care cineva scrisese: „Gândește liber!“ Îndemnul părea corect, generos, doar dacă stăteai câteva clipe, îți dădeai seama de enormitate. Regizorul ne încuraja (sau poate chiar ne forța puțin) să gândim liber, fără ajutor, în termenii propuși de el. Cezar începuse să moțăie. Tocmai rula o emisiune pasionantă, în care un avocat și-un hoț profesionist intrau pe rând în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cari întrec toate scamatoriile lui Bosco se produc la lumina zilei și când regimul parlamentar este menit nu numai pentru a garanta drepturile și averea cetățeanului, dar și pentru a servi ca o școală de educațiune, întrebăm: în fața unor asemenea enormități nu izbucnește sufletul cel mai blând chiar, nu se revoltă conștiința umană, conștiința adevărului în fața unor falsificări atât de nerușinate, îmbrăcate spre mai mare batjocoră în hainele formelor constituționale? Dar în starea [în] care a ajuns România azi e o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Import..................... 335 548 999 Export..................... 141 081 300 Diferență.................... 194 467 699 Va să zică țara a dat atunci cu 194 milioane mai mult decât a luat. Cu toate acestea, de bună credință cum sîntem, nu le-am imputat deloc o asemenea enormitate, căci importul cel mare era cauzat prin trebuințele escepționale ale armatei rusești, pe când esportul a rămas cel ordinar al cerințelor străinătății cătră noi. Ceea ce imputăm administrației roșie nu este dar nici anul 1877, nici anul 1878, pe când armate străine consumatoare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
conservator, purtarea opoziției liberale de pe atunci, fazele călătoriei la Livadia și a intrării în război, epoca Păcii de la San-Stefano, aceea a Tractatului de la Berlin, cesiunea Basarabiei și soluțiunea silită a cestiunei izraelite, iar cu privire la afacerile interne a arătat nestabilitatea cabinetelor, enormitățile recensimîntului, calamitatea rublelor ș. a. D. Maiorescu și-a încheiat discursul arătând viciarea spiritelor și citând câteva pasaje caracteristice din ziarul "Înainte", dintr-o circulară publicată "în numele socialiștilor romîni" și din "Femeia romînă". Oratorul a fost obiectul celor mai călduroase felicitări
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
italian nu este în fond decât prelungirea cu patru ani a convenției austro-romîne, a legării libertății noastre economice și vamale încă pe patru ani înainte! {EminescuOpXI 454} Tot în acea ședință d. Alex. Lahovari a relevat printr-o interpelație următoarea enormitate. Deși prin lege emisiunea biletelor ipotecare e mărginită la 27 milioane, guvernul, printr-un simplu decret din 17 decemvrie a. c., a fost autorizat a pune în circulațiune din exemplarele neemise, de rezervă, a biletelor ipotecare menite a înlocui cele rupte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de Pietrari, Caradale și Costinești. Ba a mers și mai departe. A avut imperturbabilitatea, ca să nu rostim un cuvânt mai energic la adresa mucenicului Ioan de la Măgura, de-a susține neadevărul că conservatorii aleși [în] comisiile de recensimînt au comis acele enormități pentru ca să compromită guvernul d-sale liberal. Ba, povestind din nou basmul devenit insipid, pe lângă că e mincinos, al meritelor stâlpilor de cafenele cu cari s-a-nconjurat de la 1848 până astăzi, a spus că ne-ar sfărâma și de astă dată, cum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
căror origine traco-romană e tot atât de puțin dubie ca și aceea a d-lui C. A. Rosetti. Dar ceea ce ni se pare mai ciudat e imputarea ce ni se face că "spunem curat că regele României trebuie să sugrume libertatea". Această enormitate se spune citîndu-se un pasaj din "Timpul", pe care-l dăm în forma în care l-a reprodus "Romînul". Dacă ni s-ar cere formula după care se manifestă activitatea suveranului în urma marilor decepțiuni ce i le-a pregătit partidul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu camera pe stradă și ne-a dat scurte exerciții, mărunțișuri. Scopul era să exersăm contactul cu realitatea, cu interlocutorul. Faptul de a te uita la realitate prin aparatul de filmat ne-a sensibilizat. Bineînțeles că filmam tot felul de enormități, care erau analizate la vizionări. După două săptămâni a urmat filmul efectiv. Partea cea mai proastă la prima ediție a fost că nu a existat o perioadă de cercetare. Dacă la documentar n-ai cercetare, ce faci? Cum v-a
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
un prea mare credit mărturiilor depuse de "ticălosul" Grigore Ventura, a cărui prezență în preajma lui Eminescu este cel puțin suspectă. Faptele se leagă. Depus la sanatoriul doctorului Șuțu, poetul este declarat bolnav de "sifilis congenital" dobândit pe linie maternă o enormitate care a condus la altă enormitate, tratamentul inadecvat. De-ar fi fost așa, boala ar fi trebuit să survină mult mai devreme și într-o formă ireversibilă, fapt contrazis de manifestările intelectuale arătate de poet în cei șase ani de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]