203 matches
-
chimică, variația de entalpie este egală cu diferența dintre suma entalpiilor produșilor de reacție și suma entalpiilor reactanților: ΔH = Σ H − Σ H. Variația de entalpie a reacției de sinteză a unui mol de substanță compusă din elementele componente reprezintă entalpia molară de formare a substanței respective (se exprimă în KJ/mol). Măsurată în condiții standard, entalpia molară de formare se numește entalpie molară de formare standard și se notează cu H sau ΔH. Cu cât ΔH a unei substanțe este
Termochimie () [Corola-website/Science/324093_a_325422]
-
entalpiilor reactanților: ΔH = Σ H − Σ H. Variația de entalpie a reacției de sinteză a unui mol de substanță compusă din elementele componente reprezintă entalpia molară de formare a substanței respective (se exprimă în KJ/mol). Măsurată în condiții standard, entalpia molară de formare se numește entalpie molară de formare standard și se notează cu H sau ΔH. Cu cât ΔH a unei substanțe este mai mică (negativă), cu atât substanța este mai stabilă.
Termochimie () [Corola-website/Science/324093_a_325422]
-
H. Variația de entalpie a reacției de sinteză a unui mol de substanță compusă din elementele componente reprezintă entalpia molară de formare a substanței respective (se exprimă în KJ/mol). Măsurată în condiții standard, entalpia molară de formare se numește entalpie molară de formare standard și se notează cu H sau ΔH. Cu cât ΔH a unei substanțe este mai mică (negativă), cu atât substanța este mai stabilă.
Termochimie () [Corola-website/Science/324093_a_325422]
-
Turbina cu abur este o mașină termică rotativă motoare, care transformă entalpia aburului în energie mecanică disponibilă la cupla turbinei. Transformarea se face cu ajutorul unor palete montate pe un rotor cu care se rotesc solidar. În prezent, turbinele cu abur înlocuiesc complet motoarele cu abur datorită randamentului termic superior și unui raport
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
acționarea generatoarelor electrice — cca. 86 % din puterea electrică produsă în lume este generată cu ajutorul turbinelor cu abur. Aburul, cu presiune și temperatură ridicată este destins în "paletele statorului", numite și "ajutaje", până la o presiune mai mică. Energia aburului, caracterizată prin entalpie este transformată în energie cinetică. Aburului cu viteză mare i se schimbă direcția de curgere cu ajutorul unor "palete", rezultând o forță care acționează asupra paletelor, forță care creează un moment asupra rotorului. Acesta se rotește cu o anumită viteză unghiulară
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
asupra paletelor, forță care creează un moment asupra rotorului. Acesta se rotește cu o anumită viteză unghiulară, livrând la cuplă putere sub formă de lucru mecanic în unitatea de timp. Ținând cont că: rezultă că la o anumită cădere de entalpie disponibilă, trebuie realizat un anumit produs "D n". La căderi de entalpie mari, care asigură "randamente termice" mari ale ciclului, rezultă sau diametre, sau turații prea mari. După modul cum s-a rezolvat această problemă au apărut diverse soluții tehnice
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
cu o anumită viteză unghiulară, livrând la cuplă putere sub formă de lucru mecanic în unitatea de timp. Ținând cont că: rezultă că la o anumită cădere de entalpie disponibilă, trebuie realizat un anumit produs "D n". La căderi de entalpie mari, care asigură "randamente termice" mari ale ciclului, rezultă sau diametre, sau turații prea mari. După modul cum s-a rezolvat această problemă au apărut diverse soluții tehnice, care duc la clasificarea turbinelor după cum urmează. Turbinele se clasifică în funcție de diferite
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
presiunea de 50 bar și temperatura de 500). Prin destindere (în figură până la presiunea de 0,05 bar), în cazul ideal transformarea ar fi izoentropică, adică în diagrama i-s ar fi o linie verticală până în punctul 2. Căderea de entalpie disponibilă ar fi în acest caz "h". În palete însă curgerea aburului nu este ideală, apar mai multe tipuri de pierderi: în ajutaje, în palete, la ieșire, prin frecare și ventilația aburului, prin neetanșeități și prin umiditatea aburului, notate în
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
în acest caz "h". În palete însă curgerea aburului nu este ideală, apar mai multe tipuri de pierderi: în ajutaje, în palete, la ieșire, prin frecare și ventilația aburului, prin neetanșeități și prin umiditatea aburului, notate în figură cu "h". Entalpia disponibilă rămâne "h", iar punctul final al transformării este 2' , corespunzător căderii de entalpie "h" și presiunii din punctul 2. Entropia masică "s" corespunzătoare punctului final al transformării reale este mai mare decât "s", cea corespunzătoare punctului final al transformării
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
multe tipuri de pierderi: în ajutaje, în palete, la ieșire, prin frecare și ventilația aburului, prin neetanșeități și prin umiditatea aburului, notate în figură cu "h". Entalpia disponibilă rămâne "h", iar punctul final al transformării este 2' , corespunzător căderii de entalpie "h" și presiunii din punctul 2. Entropia masică "s" corespunzătoare punctului final al transformării reale este mai mare decât "s", cea corespunzătoare punctului final al transformării izoentropice, în acord cu principiul al doilea al termodinamicii. Raportul se numește "randament interior
Turbină cu abur () [Corola-website/Science/310232_a_311561]
-
specificată de ITS-90. Pentru He și temperaturi sub 1,25 K există o relație mai simplă, suficient de exactă: unde formula 5 = 59,83 J/mol este căldura latentă de vaporizare la 0 K, formula 6 = 8,314510 J/mol K iar entalpia la temperatura de zero absolut este dată de relația: unde formula 8 = 6,646 g este masa He, formula 9 este constanta Boltzmann, iar formula 10 este constanta Planck. Măsurarea presiunii vaporilor se poate face cu diferite tipuri de manometre. Pentru măsurători obișnuite
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
volumetrice cuprinse între 4% și 75%, iar în contact cu oxigenul pur între 4,65% și 93,9%. Limitele între care apare detonația sunt între 18,2% și 58,9% în aer, respectiv între 15% și 90% în oxigen. Variația entalpiei în urma combustiei (puterea calorifică, căldura de ardere) este de −286 kJ/mol: Amestecul dintre oxigen și hidrogen în diferite proporții este exploziv. Hidrogenul se autoaprinde și explodează în contact cu aerul în intervalul de concentrații cuprins între 4% și 75
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
Entalpia liberă (sau energia liberă Gibbs, denumirea recomandată de IUPAC fiind Gibbs energy sau Gibbs function) este o funcție de stare a unui sistem termodinamic. Entalpia liberă e legată de alte mărimi termodinamice fundamentale prin relația unde formula 2 este entalpia, formula 3 temperatura
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
Entalpia liberă (sau energia liberă Gibbs, denumirea recomandată de IUPAC fiind Gibbs energy sau Gibbs function) este o funcție de stare a unui sistem termodinamic. Entalpia liberă e legată de alte mărimi termodinamice fundamentale prin relația unde formula 2 este entalpia, formula 3 temperatura, formula 4 entropia, iar formula 5 energia internă. Sistemul considerat are formula 6 "grade de libertate" mecanice, formula 7 sunt "variabilele de poziție" (lungimi, arii, volume, unghiuri), iar
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
Entalpia liberă (sau energia liberă Gibbs, denumirea recomandată de IUPAC fiind Gibbs energy sau Gibbs function) este o funcție de stare a unui sistem termodinamic. Entalpia liberă e legată de alte mărimi termodinamice fundamentale prin relația unde formula 2 este entalpia, formula 3 temperatura, formula 4 entropia, iar formula 5 energia internă. Sistemul considerat are formula 6 "grade de libertate" mecanice, formula 7 sunt "variabilele de poziție" (lungimi, arii, volume, unghiuri), iar formula 8 "variabilele de forță" (generalizate) conjugate. Într-o transformare izotermă la variabile de forță
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
mecanice, formula 7 sunt "variabilele de poziție" (lungimi, arii, volume, unghiuri), iar formula 8 "variabilele de forță" (generalizate) conjugate. Într-o transformare izotermă la variabile de forță constante, un sistem va atinge o stare finală de echilibru termodinamic corespunzătoare unui "minim" al entalpiei libere. Exprimată ca funcție de "temperatură" și de "variabilele de forță", entalpia liberă este un potențial termodinamic. Conceptul a fost introdus de Josiah Willard Gibbs în opera sa On the Equilibrium of Heterogeneous Substances. Fie o cantitate de fluid, care poate
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
formula 8 "variabilele de forță" (generalizate) conjugate. Într-o transformare izotermă la variabile de forță constante, un sistem va atinge o stare finală de echilibru termodinamic corespunzătoare unui "minim" al entalpiei libere. Exprimată ca funcție de "temperatură" și de "variabilele de forță", entalpia liberă este un potențial termodinamic. Conceptul a fost introdus de Josiah Willard Gibbs în opera sa On the Equilibrium of Heterogeneous Substances. Fie o cantitate de fluid, care poate fi un amestec de formula 9 componente de specii moleculare diferite. O
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
cantitate de fluid, care poate fi un amestec de formula 9 componente de specii moleculare diferite. O stare de echilibru a acestui sistem este complet descrisă de variabilele temperatură formula 10 presiune formula 11 și cantitățile în care sunt prezente componentele sale formula 12. Entalpia liberă formula 13 este un potențial termodinamic. Diferențiala totală furnizează ecuațiile de stare
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
puterea minus unu ori kelvin la puterea minus unu. În sistemul cgs ea se măsoară în erg ori gram la puterea minus unu ori kelvin la puterea minus unu. Pornind de la ecuațiile de stare ale gazelor ideale: și de la definiția entalpiei: Notând prin formulă 65 căldură molara la volum constant (izocora) și formula 66 căldură molara la presiune constantă (izobara), între ele avem relația: unde formulă 68 reprezintă constantă universală a gazului ideal. Într-o aproximare foarte bună: unde numărul total al gradelor de
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
prezența radiației solare, de unde vine și entropia de fotosinteză. Dar în bilanțul energetic trebuie să se țină seama de creșterea mare de entropie in timpul absorției fotonilor de catre plante, aceasta compensează diminuarea dezordinii din timpul reacției. Pe ansamblu entropia crește, entalpia liberă se micșorează și se respectă asfel principiile termodinamicii, în reacția de fotosinteză. Astfel, poate fi explicată nedumerirea lui Schrödinger că „organismul se hrăneste cu entropie negativă”. Este poate necesar de reamintit că rolul epurator al aerului ambiant, atribuit plantelor
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
și de culoare. Această metodă permite caracterizarea fazei particulare, întrucât diferitele faze sunt definite prin ordine specifică, care trebuie să fie observată. Cea de-a doua metodă, calorimetria diferențială, permite o determinare mai exactă a tranzițiilor de fază și a entalpiilor de tranziție. Un mic eșantion este încălzit într-un mod care generează o schimbare foarte precisă a temperaturii în raport cu timpul. În timpul tranzițiilor de fază, fluxul de căldură necesar pentru a menține această rată de încălzire sau răcire se va schimba
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
material paramagnetic (datorită legii Curie-Weiss) cu un moment magnetic efectiv de 9.69 magnetoni Procopiu-Bohri (µ) și un punct Curie de 101 K. La o temperatură mai scăzută de 34 K, berkeliul suferă o tranziție spre o stare de antiferomagnetism. Entalpia de dizolvare în acidul clorhidric la condiții normale de temperatură și presiune este −600 kJ/mol, de unde entalpia de dizolvare standard (Δ"H"°) a unei soluții cu ioni Bk este −601 kJ/mol. Potențialul standard /Bk este −2.01 V.
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
punct Curie de 101 K. La o temperatură mai scăzută de 34 K, berkeliul suferă o tranziție spre o stare de antiferomagnetism. Entalpia de dizolvare în acidul clorhidric la condiții normale de temperatură și presiune este −600 kJ/mol, de unde entalpia de dizolvare standard (Δ"H"°) a unei soluții cu ioni Bk este −601 kJ/mol. Potențialul standard /Bk este −2.01 V. Potențialul de ionizare al unui atom neutru de berkeliu este de 6.23 eV. Ca toate actinidele, berkeliul
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
vaporii compusului la 120. De asemenea, ei pot să apară în faza lichidă din soluțiile cu solvenți fără legături (punți) de hidrogen, și într-o oarecare măsură în acidul acetic pur, dar sunt desfăcute de către solvenții cu punți de hidrogen. Entalpia de disociere a dimerului este estimată la 65,0-66,0 kJ/mol, iar entropia de disociere la 154-157 JmolK. Acest comportament de dimerizare apare adesea și la alți acizi carboxilici cu catenă mică. Acidul acetic lichid este un solvent protic
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
și căldură. Puterea calorifică a combustibililor solizi (și lichizi grei, care nu se evaporă) este măsurată cu bomba calorimetrică, iar cea a combustibililor gazoși (și lichizi volatili) cu calorimetrul cu circulație de apă. Ea poate fi calculată ca diferență dintre entalpiile produselor arderii și cea a combustibilului, dacă acestea sunt cunoscute. Termenul de "putere calorifică" nu este corect, deoarece unitatea de măsură nu se raportează la timp (nu este o „putere”). În limba română el provine din , la fel ca în
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]