203 matches
-
scanare diferențială permite determinarea mai multor mărimi termodinamice, pentru solide și lichide, prin măsurarea fluxului de căldură din zona probei cât și a celui din zona de referință, ca o funcție de timp și temperatură. Se pot astfel măsura și analiza: entalpia, temperatura de tranziție vitroasă, temperatura de topire/solidificare, stabilitatea termică, stabilitatea la oxidare, puritatea materialului, transformări de fază sau polimorfice. Din curba DSC este posibilă nu numai caracterizarea unui proces ca fiind exoterm sau endoterm, ci și definirea tipurilor de
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
baza curbei calorimetrice DSC(mW/mg)-temperatura (oC) (Figura 16). Prin evaluarea unei curbe DSC putem determina punctul de început al transformării (onset) Tî, sfârșit de transformare (end) Tf precum și a temperaturii corespunzătoare peak-ului T50. De asemenea, poate fi calculată entalpia (aria peak-ului), punctul de inflexiune T și derivata variației fluxului de căldură (prima derivată) d(W/m)/dt. Astfel, pe baza curbei de analiză calorimetrică (figura 17) și a datelor experimentale numerice rezultate, pot fi caracterizate modificările de fază și
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
fluxul termic total W(o). 53. Metodă următoare poate fi, eventual, utilizată atât pentru verificarea prototipului, cât și pentru încercarea mijloacelor de transport construite în serie. Este vorba aici de măsurarea puterii frigorifice înmulțind debit-masa lichidului frigorigen (m) cu diferența entalpiei agentului că abur frigorigen ce iese din mijlocul de transport h(o) și lichidul la intrarea lui în mijlocul de transport h(1). Pentru a obtine puterea frigorifica utilă, mai trebuie dedusa puterea termică produsă de ventilatoarele care agită aerul interior
ORDONANTA nr. 75 din 25 august 1998 pentru aderarea României la Acordul cu privire la tranSporturile internaţionale de produse perisabile şi cu privire la mijloacele de tranSport speciale care trebuie folosite pentru aceste tranSporturi (ATP), adoptat la Geneva la 1 septembrie 1970. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121689_a_123018]
-
obtine puterea frigorifica utilă, mai trebuie dedusa puterea termică produsă de ventilatoarele care agită aerul interior W(f). Este greu de determinat W(f) dacă ventilatoarele care agită aerul interior sunt acționate de un motor exterior; în asemenea caz, metoda entalpiei nu este recomandată. Atunci cand ventilatoarele sunt acționate de motoare electrice situate în interiorul mijlocului de transport, măsurarea puterii electrice este asigurată de aparate adecvate având o precizie de ± 3% . Bilanțul termic este indicat prin relația: W(o) = [h(o) - h(1
ORDONANTA nr. 75 din 25 august 1998 pentru aderarea României la Acordul cu privire la tranSporturile internaţionale de produse perisabile şi cu privire la mijloacele de tranSport speciale care trebuie folosite pentru aceste tranSporturi (ATP), adoptat la Geneva la 1 septembrie 1970. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121689_a_123018]
-
pentru fiecare dintre ele. În cazul în care compresorul frigorific este antrenat de motorul vehiculului, încercarea va fi efectuată la viteză nominală de rotație a compresorului indicată de constructor. Se va proceda în același mod în cazul aplicării metodei de entalpie, descrisă în paragraful 53, dar se măsoară în plus puterea termică degajata de ventilatoarele evaporatorului la fiecare nivel de temperatură. 57. Precauții ce trebuie luate Aceste măsurări ale puterii frigorifice utile sunt efectuate cu ocazia funcționarii fără regim de termostat
ORDONANTA nr. 75 din 25 august 1998 pentru aderarea României la Acordul cu privire la tranSporturile internaţionale de produse perisabile şi cu privire la mijloacele de tranSport speciale care trebuie folosite pentru aceste tranSporturi (ATP), adoptat la Geneva la 1 septembrie 1970. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121689_a_123018]
-
oxidare. Stabilirea coeficienților reacțiilor redox. Element galvanic. Pila Leclanche. Acumulatorul cu plumb. Electroliza și legile electrolizei. Aplicațiile electrolizei: metodă de obținere a metalelor și nemetalelor(electroliza în topitura), metoda de purificare a metalelor. Cap. 2. Energia chimică și energia termică. Entalpia (căldură) de formare și stabilitatea substanțelor. Legea lui Hess; consecințele legii lui Hess. Cap. 4. Echilibrul chimic. Conceptul de echilibru. Legea acțiunii maselor. Factori care influențează echilibrul chimic. Principiul lui Le Chatelier. Echilibre în sisteme omogena lichide. Reacții cu transfer
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
și aliajelor. CLASA a XII-a Cap. 1. Noțiuni de electrochimie. Reacții cu transfer de electroni. Număr de oxidare. Stabilirea coeficienților reacțiilor redox. Element galvanic: alcătuire și funcționare. Pila Leclanche. Acumulatorul cu plumb. Cap. 2. Energia chimică și energia termică. Entalpia de formare și stabilitatea substanțelor. Legea lui Hess. Cap. 4. Echilibrul chimic. Conceptul de echilibru. Legea acțiunii maselor. Factori care influențează echilibrul chimic. Principiul lui Le Chatelier. CHIMIE ORGANICĂ (3/2 ORE SĂPTĂMÂNAL) CLASA a X-a Cap. 1. Introducere
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
C − cristalinitate CL − ε-caprolactamă coPA - copoliamidă COV − compuși organici volatili DLO − grad de ordonare laterală DSC − analiză calorimetrică diferențială de baleiaj EVA − copolimer etilenă-acetat de vinil EVOH - copolimer etilenă-alcool vinilic FA - formaldehidă FTIR − spectroscopie în infraroșu cu transformată Fourier ∆Ht − entalpie relativă de topire HMD − hexametilendiamină (1,6-diaminohexan) HXA − adipat de 1,3-dimetilaminociclohexan I − acid izoftalic Irc − perioadă de identitate a rețelei cristaline a unui polimer LL − laurolactamă LOI − indice de limită de oxigen MAP (MODIPACK) − ambalare în atmosferă modificată/protectoare
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
mai lungi sau amestecuri de diamine. Prin aceste substituiri se obțin, în final, polimeri procesabili datorită temperaturilor lor de topire mai scăzute. Astfel, prin adăugarea în sistemul de reacție de 2 metilpentametilendiamină (MPMD) se înregistrează scăderea temperaturii de topire, a entalpiei de topire și a temperaturii de tranziție sticloasă (tabelul 17) [136]. Sub acest aspect, combinarea PA 6T cu CL este deosebit de avantajoasă. Temperaturile de topire ale sistemelor 6.6/6T, 6/6T și 6I/6T sunt prezentate în figura 31
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
polimerizare în picătură participă numai monomerii, deoarece în faza apoasă aceștia împreună cu inițiatorii nu sunt solubili. Solubilitatea polimerului în monomer poate fi caracterizată prin parametrul de solubilitate. Diferența mică între parametrul de solubilitate al monomerului și al polimerului, sugerează că entalpia de amestecare a acestor două componente este mică. În asemenea sisteme aglomerarea probei este evitată, iar lipsa defectelor sugerează că unirea a două particule și aderența lor are loc într-o perioadă mică de timp. Cu toată diferența de densitate
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
legătură de acest tip sunt mai slabe ca cele de atracție electrostatică prezente în schimbul ionic, regenerarea adsorbanților este mult mai ușoară. Studiile proprietăților termodinamice efectuate de Gustafson si colab. /69/ pe Amberlite XAD 2 la diverse temperaturi au arătat că entalpia de adsorbție este de 2-3 ori mai mică decât totalul energiei adsorbției, arătând o schimbare pozitivă a entropiei (creată de moleculele hidrofobice) datorată ordonării structurii în soluțiile apoase. Moleculele de apă se aranjează în jurul părții organice dizolvate, creând așa numitul
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
polimerizare în picătură participă numai monomerii, deoarece în faza apoasă aceștia împreună cu inițiatorii nu sunt solubili. Solubilitatea polimerului în monomer poate fi caracterizată prin parametrul de solubilitate. Diferența mică între parametrul de solubilitate al monomerului și al polimerului, sugerează că entalpia de amestecare a acestor două componente este mică. În asemenea sisteme aglomerarea probei este evitată, iar lipsa defectelor sugerează că unirea a două particule și aderența lor are loc într-o perioadă mică de timp. Cu toată diferența de densitate
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
legătură de acest tip sunt mai slabe ca cele de atracție electrostatică prezente în schimbul ionic, regenerarea adsorbanților este mult mai ușoară. Studiile proprietăților termodinamice efectuate de Gustafson si colab. /69/ pe Amberlite XAD 2 la diverse temperaturi au arătat că entalpia de adsorbție este de 2-3 ori mai mică decât totalul energiei adsorbției, arătând o schimbare pozitivă a entropiei (creată de moleculele hidrofobice) datorată ordonării structurii în soluțiile apoase. Moleculele de apă se aranjează în jurul părții organice dizolvate, creând așa numitul
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
soluție(Q): , ρsoluție = 1 g/cm 3 c) Masa de substan.ă cântărită: m substanță msoluț.ie = msubstanță + V• ρ d) Număr moli substață solidă M m n tasubs tan e) Căldura degajată la dizolvarea unui mol substanță: Variația de entalpie a unui sistem chimic se calculează cu relația: ΔH = H final - H inițial = H produși - H reactanți ΔH = ΣυpHp ΣυRHR unde: υP = numărul de moli ai produșilor de reacție HP = entalpiile produșilor de reacție ΥR = numărul de moli ai reactanților
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
Căldura degajată la dizolvarea unui mol substanță: Variația de entalpie a unui sistem chimic se calculează cu relația: ΔH = H final - H inițial = H produși - H reactanți ΔH = ΣυpHp ΣυRHR unde: υP = numărul de moli ai produșilor de reacție HP = entalpiile produșilor de reacție ΥR = numărul de moli ai reactanților HR = entalpiile reactanților Variația de entalpie a unui sistem chimic se poate calcula de în energii de legătură, după relația: ΔH = Σε leg. desfăcute Σε leg. formate Ecuația termochimică a unei
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
unui sistem chimic se calculează cu relația: ΔH = H final - H inițial = H produși - H reactanți ΔH = ΣυpHp ΣυRHR unde: υP = numărul de moli ai produșilor de reacție HP = entalpiile produșilor de reacție ΥR = numărul de moli ai reactanților HR = entalpiile reactanților Variația de entalpie a unui sistem chimic se poate calcula de în energii de legătură, după relația: ΔH = Σε leg. desfăcute Σε leg. formate Ecuația termochimică a unei reacții exoterme este: reactanti produsi de reactie + Q iar a unei
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
calculează cu relația: ΔH = H final - H inițial = H produși - H reactanți ΔH = ΣυpHp ΣυRHR unde: υP = numărul de moli ai produșilor de reacție HP = entalpiile produșilor de reacție ΥR = numărul de moli ai reactanților HR = entalpiile reactanților Variația de entalpie a unui sistem chimic se poate calcula de în energii de legătură, după relația: ΔH = Σε leg. desfăcute Σε leg. formate Ecuația termochimică a unei reacții exoterme este: reactanti produsi de reactie + Q iar a unei reacții endoterme: reactanti + Q
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
anumită valoare(t1). Cîntăriți 2 g NaOH, la balanță și introduceți substanța solidă în calorimetru, agitând până la dizolvarea completă a acestuia. Măsurați temperatura notând valoarea cea mai ridicată atinsă (t2). Calculați efectul termic al acestei reacții . 1. Calculați variația de entalpie pe baza energiilor de legătură pentru reacțiile: a) ; b) ; c) 2. Știind că puterea calorică a acetilenei (C2H2) este egală cu 57955,7 kj/mol și că entalpia de formare standard a CO2 este H ○ f CO2(g) = -393,129
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
atinsă (t2). Calculați efectul termic al acestei reacții . 1. Calculați variația de entalpie pe baza energiilor de legătură pentru reacțiile: a) ; b) ; c) 2. Știind că puterea calorică a acetilenei (C2H2) este egală cu 57955,7 kj/mol și că entalpia de formare standard a CO2 este H ○ f CO2(g) = -393,129 kj/mol, iar a apei H ○ fH2O(l) = -285,5778 kj/mol, care este entalpia standard de formare a acetilenei? 3. Calculați efectul termic pentru reacția de ardere
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
calorică a acetilenei (C2H2) este egală cu 57955,7 kj/mol și că entalpia de formare standard a CO2 este H ○ f CO2(g) = -393,129 kj/mol, iar a apei H ○ fH2O(l) = -285,5778 kj/mol, care este entalpia standard de formare a acetilenei? 3. Calculați efectul termic pentru reacția de ardere a propanului (C3H8): folosind următoarele ecuații termochimice: a) b) ; c) ΔH3 = -2056 kj/mol 4.Cunoscând căldurile de combustie a H2 = -285,5 kj/mol, a CO
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
la 273 ○C și 1 atm? 7. Azotatul de amoniu se descompune exploziv conform reacției: NH4NO3(s) N2O(g) + H2O(g) Știind că la descompunerea unui mol de azotat de amoniu se degajă 37 kj să se calculeze variația de entalpie în calorii, la descompunerea a 200g azotat de amoniu. 8. Aflați cantitatea de căldură (kcal) necesră descompunerii a 15 kmoli clorat de potasiu conform reacției: cunoscând: 9. Cunoscând , variația de entalpie măsurată în kj/mol a reacției: este: a) +105
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
se degajă 37 kj să se calculeze variația de entalpie în calorii, la descompunerea a 200g azotat de amoniu. 8. Aflați cantitatea de căldură (kcal) necesră descompunerii a 15 kmoli clorat de potasiu conform reacției: cunoscând: 9. Cunoscând , variația de entalpie măsurată în kj/mol a reacției: este: a) +105,85; b) - 177,79; c) +177,79; d) -188,78 10. Cunoscând următoarele date termodinamice: Variația de entalpie (în kj/mol) la hidrogenarea parțială a acetilenei este:a) -174,6; b
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
a 15 kmoli clorat de potasiu conform reacției: cunoscând: 9. Cunoscând , variația de entalpie măsurată în kj/mol a reacției: este: a) +105,85; b) - 177,79; c) +177,79; d) -188,78 10. Cunoscând următoarele date termodinamice: Variația de entalpie (în kj/mol) la hidrogenarea parțială a acetilenei este:a) -174,6; b) +174,6; c)- 2818,6; d) -190,3 11. Variația de entalpie (∆H) depinde de : a) stările intermediare ale transformării; b) starea inițială și cea finală; c
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
177,79; c) +177,79; d) -188,78 10. Cunoscând următoarele date termodinamice: Variația de entalpie (în kj/mol) la hidrogenarea parțială a acetilenei este:a) -174,6; b) +174,6; c)- 2818,6; d) -190,3 11. Variația de entalpie (∆H) depinde de : a) stările intermediare ale transformării; b) starea inițială și cea finală; c) timpul necesar transformării; d) viteza de reacție 12. O substanță este cu atât mai stabilă cu cât entalpia de formare: a) este mai mică; b
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
6; d) -190,3 11. Variația de entalpie (∆H) depinde de : a) stările intermediare ale transformării; b) starea inițială și cea finală; c) timpul necesar transformării; d) viteza de reacție 12. O substanță este cu atât mai stabilă cu cât entalpia de formare: a) este mai mică; b)este nulă; c)este mai mare; d) nu există legătură între stabilitate și entalpie de formare 13. Reacțiile exoterme sunt acele reacții în care: a) variația de entalpie este zero; b)variația de
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]