225 matches
-
1988 s-a pensionat, rămânând profesor consultant și conducător de doctorat. A coordonat tezele de doctorat în Protecția plantelor în perioada 1992-2011, la un număr de 13 doctoranzi (teze susținute). Profesorul T. Perju a creat la Cluj un centru al entomologiei agricole care prin studenți, doctoranzi și publicațiile acestora este bune cunoscut în întreaga țară. Specialitatea principală în 1950-1988 a fost agronomie, protecția plantelor, entomologie agricolă. A obținut doctoratul în 1959 cu o excelentă teză "Cercetări de morfologie, biologie, ecologie și
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
număr de 13 doctoranzi (teze susținute). Profesorul T. Perju a creat la Cluj un centru al entomologiei agricole care prin studenți, doctoranzi și publicațiile acestora este bune cunoscut în întreaga țară. Specialitatea principală în 1950-1988 a fost agronomie, protecția plantelor, entomologie agricolă. A obținut doctoratul în 1959 cu o excelentă teză "Cercetări de morfologie, biologie, ecologie și combatere a viespii semințelor de trifoi ("Bruchophagus gibbus" Boh.)", conducător științific - Academicianul Eugen Rădulescu. În 1974 a obținut titlul de doctor docent. Principalele domenii
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
de activitate sunt : Fiind fidel zonei natale, a întreținut legături științifice cu Iașul și Chișinăul. Profesorul Teodosie Perju a publicat peste 320 de lucrări științifice în reviste din țară și străinătate, în care a abordat cele mai diverse domenii ale entomologiei fundamentale și aplicate. Este autorul sau coautorul a peste 30 de monografii și tratatele de specialitate printre care se remarcă: În timpul activității didactice și de cercetare științifică a obținut medalii și evidențieri deosebite. I-sa conferit Medalia "Muncii" (1964), Medalia
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
care se remarcă: În timpul activității didactice și de cercetare științifică a obținut medalii și evidențieri deosebite. I-sa conferit Medalia "Muncii" (1964), Medalia "Meritul științific" (1968) I-a fost acordată în 1995 Diplomă de membru fondator al Societății Române de Entomologie Generală și Aplicată (SOREGA). În 1997, ca semn de recunoaștere, Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca și în 2003 Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași i-au conferit titlul de Profesor de Onoare. În 1999 Profesor de Onoare al Facultății de Agricultură
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
Cluj-Napoca. I-sa acordat în 2002 Diplomă pentru merite deosebite în "promovarea informației științifice și îmbogățirea literaturii de specialitate" din partea USAMV, Cluj-Napoca și Diplomă de Fidelitate pentru activitatea remarcabilă la ridicarea prestigiului USAMV, Cluj-Napoca. Este membru al Societății Naționale de Entomologie Teoretică și Aplicată din România. al Societății de Lepidopterologie Română, al Societății Naționale de Protecția Plantelor, al Societății Specialiștilor în Biologie. Este și membru al Societății Europene de cercetări privind buruienile (EWRS).
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
profesorului de fizică Friedrich Franz, în 1843, Mendel intră în viața monahală la abația augustină St. Thomas din Brünn (Brno) și își schimbă prenumele din Johann în Gregor. Este trimis la Universitatea din Viena în 1851. Aici studiază fizica, botanica, entomologia, paleontologia. După doi ani se reîntoarce la abație ca profesor de fizică. La mănăstire, beneficiind de un mediu favorabil aspirațiilor sale științifice, își continuă cercetările începute la Viena privind hibridizarea plantelor. Mendel, cunoscut ca „tatăl geneticii moderne”, a fost îndrumat
Gregor Mendel () [Corola-website/Science/312544_a_313873]
-
(n. 23 martie 1879, Paris - d. 20 februarie 1965, Paris) a fost un zoolog francez pasionat de entomologie și speologie, prieten și coleg al lui Emil Racoviță. În 1920 a venit împreună cu Racoviță la Cluj, unde au întemeiat Institutul de Speologie, primul de acest fel din lume. Tot aici a fost numit profesor de biologie generală la Facultatea
René Jeannel () [Corola-website/Science/298219_a_299548]
-
Entomologia medico-legală este o ramură a medicinii legale care se ocupă cu studiul insectelor în legătură cu acțiunile de omor, suicid, viol, forme diverse de violență fizică, trafic ilegal de droguri. Multe insecte sunt atrase de cadavre, se nasc, se hrănesc și există
Entomologie medico-legală () [Corola-website/Science/330027_a_331356]
-
se nasc, se hrănesc și există în, pe și lângă cadavrele aflate în diferite etape de descompunere. Preferințele unor insecte de a se hrăni cu corpuri în descompunere a determinat apariția și dezvoltarea științei ce studiază insectele în legătură cu rămășițele umane, entomologia medico-legală, care contribuie la clarificarea obiectelor de probațiune, în cadrul investigării morții violente. Insectele joacă un rol important în procesul de descompunere a cadavrelor. Muștele sarcofagide (Sarcophagidae) și califoride (Calliphoridae) care sosesc primele din grupul de insecte sunt folosite pentru calcularea
Entomologie medico-legală () [Corola-website/Science/330027_a_331356]
-
Criticul literar Angelo Mitchievici a împărțit personajele lui Mircea Eliade în trei tipuri, în funcție de nivelul de cunoaștere sau de inițiere la care au acces: Violoncelistul Antim din această nuvelă este artistul ratat, conștient că a trădat idealul artistic. Pasionat de entomologie încă din adolescență (la fel ca și Eliade), el a citit pe la vârsta de 14-15 ani o povestire stranie care i-a schimbat viața, dar al cărei final nu și-l mai amintea. Era vorba de un faimos saltimbanc din
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
pentru a-i distra pe zei și a înțeles că și-a trădat adevărata vocație, suferind o cădere și ajungând să-i distreze pe oameni. Este părăsit de logodnică după ce-i destăinuiește descoperirea lui. Având o revelație, Antim renunță la entomologie și devine artist, iar situația se repetă în cazul său: este părăsit de trei logodnice la scurtă vreme după ce le spune povestea. Arta îl transformă într-un erou tragic. Generăleasa Calomfir, care este potrivit lui Eugen Simion „singurul personaj teribil într-
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
centriol - centrozom - ciclul acidului citric - ciclul Krebs - citosol - ciuperci - cladistică - clasificare științifică - clasificarea virusurilor - clonare - clorofilă - cloroplast - cod genetic - coenzimă - colchicină - colesterol - comportament - cotiledon - cromozom - cromozomul X - cromozomul Y - cuticulă - dendrită - descompunere - diabet zaharat - dializă - diatomee - digestie - electroforeză - embrion - endemism - entomologie - enzimă - erbivor - ereditate - Escherichia coli - eucariote - eugenie - evoluție - ex vivo - extincție în masă - fagocitoză - febră aftoasă - fenotip - fetus - ficat - ficocianină - ficologie - filogenie - fiziologie - floare - floem - fosfolipidă - fosforilare oxidativă - foton - fotosinteză - frunză - fungi - gamet - genă - genotip - glicoliză - glucoză - grăsime - hemogramă - Hepadnaviridae
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
(n. 28 septembrie/10 octombrie 1884 - d. 8 martie 1967, București) a fost un entomolog român, de etnie german. Fondator al școlii românești de entomologie agricolă. Membru titular (1955) al Academiei Române, profesor universitar la București. A absolvit Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău în 1902 și a studiat la Școala Superioară de Agricultură Stuttgart - Hohenheim (Germania) în 1904-1907. S-a specializat în domeniul protecției plantelor
Wilhelm Karl W. Knechtel () [Corola-website/Science/307116_a_308445]
-
specializat în domeniul protecției plantelor în Italia la Napoli-Scatati și la Institutul de biologie din Berlin-Dahlem (1912-1914). Din 1937 Doctor în științe. A fost subinspector la Stațiunea pentru Cultura Tutunului, Secția fitopatologie în 1916-1918. În 1918-1920 - profesor de fitopatologie și entomologie la Școala de Viticultură din Chișinău și șef al Stațiunii de Bioentomologie din Chișinău. Din 1921 a fost entomolog la Ministerul Agriculturii din București. Din 1924 - șef al Secției de entomologie agricolă la "Laboratorul de zoologie descriptivă al Facultății de
Wilhelm Karl W. Knechtel () [Corola-website/Science/307116_a_308445]
-
fitopatologie în 1916-1918. În 1918-1920 - profesor de fitopatologie și entomologie la Școala de Viticultură din Chișinău și șef al Stațiunii de Bioentomologie din Chișinău. Din 1921 a fost entomolog la Ministerul Agriculturii din București. Din 1924 - șef al Secției de entomologie agricolă la "Laboratorul de zoologie descriptivă al Facultății de științe la Universitatea din București. În 1940-1944 - Conferențiar universitar la Facultatea de Agronomie din București. Din 1955 - Membru al Academiei Române. Cercetări asupra insectelor dăunătoare, în special asupra tizanopterelor („Thysanoptere din România
Wilhelm Karl W. Knechtel () [Corola-website/Science/307116_a_308445]
-
Conferențiar universitar la Facultatea de Agronomie din București. Din 1955 - Membru al Academiei Române. Cercetări asupra insectelor dăunătoare, în special asupra tizanopterelor („Thysanoptere din România. Studii morfologice”, „Insectele vătămătoare din România și mijloacele de combatere a lor”). Fondator al școlii de entomologie agricolă din România („Rolul stațiunilor entomologice”). A publicat 65 de lucrări științifice în diverse reviste din țară și străinătate. Publică monografia „Thysanoptere din România. Studii morfologice”, și descrie 14 specii noi pentru știință. Alte lucrări importante
Wilhelm Karl W. Knechtel () [Corola-website/Science/307116_a_308445]
-
științifice ale Mariei Sibylla Merian au fost neglijate, spre sfârșitul secolului XX acestea au fost reconsiderate, ca urmare a calității muncii sale artistice și științifice. Ea este considerată în prezent printre cele mai importante personalități care au contribuit la dezvoltarea entomologiei. Ca o recunoaștere a importanței activității ei, Germania a introdus portretul Mariei Sibylla Merian pe ultimele bancnote de 500 DM emise înainte de trecerea la Euro. Anna s-a născut la 2 aprilie 1647, la Frankfurt pe Main (pe atunci "Reichsstadt
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
Constantin Nicolae baron de Hurmuzaki ("germană: Constantin N. Freiherr von Hormuzaki"; n. 3 octombrie 1862, Cernăuți, Bucovina, Imperiul Austriac - d. 23 februarie 1937, Cernăuți, România), a fost doctor în drept, Dr. h. c. în științe, entomolog român, profesor de entomologie și biogeografie la Universitatea din Cernăuți (din 1931) și din 1919 membru de onoare al Academiei Române. Contribuții științifice în domeniul coleopterelor și lepidopterelor din România și în zoogeografie. Constantin a fost descendent unei vechi familii fanariote în Principatul Moldovei, nepotul
Constantin de Hurmuzaki () [Corola-website/Science/307232_a_308561]
-
1925 a trăit cu familia la Viena și Bad Ischl, revenind după aceea în patrie. În 1930 a fost onorat cu titlul de Doctor honoris causa, iar în 1931 a fost numit ca profesor universitar la facultatea nou înființată de entomologie și biogeografie a Universității din Cernăuți.
Constantin de Hurmuzaki () [Corola-website/Science/307232_a_308561]
-
acestui proces biologic. Pe baza studiului histologic asupra insectelor holometabole, prof. dr. stabilește relația dintre două familii de coleoptere, "Scarabeidae" și "Tenebrionidae", precum și unele date interesante cu privire la numitul organ al lui Johnston. În anul 1938, cu ocazia Congresului internațional de entomologie de la Berlin, i se permite să comunice două lucrări științifice în loc de una și este ales vicepreședinte al secției de entomologie și răspândire geografică a insectelor. La universitate, el ajunge conferențiar suplinitor în anul 1941, conferențiar definitiv în anul 1945 și
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
și "Tenebrionidae", precum și unele date interesante cu privire la numitul organ al lui Johnston. În anul 1938, cu ocazia Congresului internațional de entomologie de la Berlin, i se permite să comunice două lucrări științifice în loc de una și este ales vicepreședinte al secției de entomologie și răspândire geografică a insectelor. La universitate, el ajunge conferențiar suplinitor în anul 1941, conferențiar definitiv în anul 1945 și titularul catedrei de biologie la 15 octombrie 1949. A ținut cursuri de histologie-embriologie (1940-1948) și de biologie (1948-1954) de o
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
și Zelea Codreanu în conferințele sale ținute în aula Universității „Al. I. Cuza” din Iași. În timpul prigoanei fasciste împotriva evreilor, din perioada 29 iunie 1941, el a salvat multe vieți, adăpostindu-i la moșia soției sale din județul Botoșani. În entomologie a cercetat câteva familii de diptere, printre care "Tachinidae", "Asilidae", "Anthomyidae" și "Syrphidae" ce au constituit pasiunea sa permanentă. A publicat peste 60 de contribuții biologice și faunistice. Înainte de a deceda (1954) a reușit să redacteze monografia familiei "Syrphidae" pe
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
iubit, de la primele clipe ale studenției sale și până în ultimul moment al vieții profesorului, și care a devenit continuatorul direcțiilor sale de interes științific. Amintirea plină de afecțiune a prof. dr. Petru M. Șuster a fost imortalizată de acesta în entomologia mondială prin câteva specii din familia "Sarcophagidae": "Sarcophaga susteri" 1959 - o specie răspândită în regiunea palearctică (fig. 1) și "Hyperacanthisca susteriana" Lehrer 2003 - o specie descrisă din Africa de Sud (fig. 2).
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
etnografice Vrancea. Patrimoniul de științele naturii (peste 50.000 de piese) numără colecții de insecte, de ornitologie, dar și de moluște, mamifere și plante. Între acestea se înscriu piese de valoare științifică și documentara unicate că cele din colecția de entomologie, familia Panorpide. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Casă datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost construită într-un stil arhitectural românesc.
Muzeul Vrancei () [Corola-website/Science/331383_a_332712]
-
grecești și renaisseance italiene. Statuile din timpanul fațadei sunt realizate de Róna József, semnificând misiunea statului în promovarea industriei. În 1931, Aurel Filimon propune înființarea unei secții de științe naturale, având o colecție personală de botanică (peste 3000 de plante), entomologie (6600 specii de insecte), mineralogie, petrografie, paleontologie (peste 4000 piese). În timpul celui de-al doilea război mondial se pierde mare parte a materialului expozițional (cel de științele naturii, expus în pavilioanele expoziționale de la București a fost distrus în totalitate), iar
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]