1,634 matches
-
derivate din interpretarea curbei Kuznets. Noi considerăm că deteriorarea stării mediului înconjurător este adusă numai de tipul de management practicat pînă acum în organizațiile industriale. Organizarea corectă a industriilor din Noua Economie lucrează că un Demon Maxwell managerial destinat scăderii entropiei în organizațiile industriale. Reluăm aici parțial tema cărții noastre precedente: „Mediul ambiant și exergia” (Editură Academiei Române, anul 2005), unde subliniam că „teoria exergetică a valorii economice se intersectează cu teoria lui Nicolae Georgescu -Roegen privind folosirea entropiei pentru evaluarea economică
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
managerial destinat scăderii entropiei în organizațiile industriale. Reluăm aici parțial tema cărții noastre precedente: „Mediul ambiant și exergia” (Editură Academiei Române, anul 2005), unde subliniam că „teoria exergetică a valorii economice se intersectează cu teoria lui Nicolae Georgescu -Roegen privind folosirea entropiei pentru evaluarea economică”. Așa cum știm, termodinamica (și termotehnica teoretică) se dezvoltă abia după teoria economică a valorii, termodinamica fiind de fapt mai mult o „fizică economică”. Strategia pentru organizațiile industriale în contextul dezvoltării durabile se bazează pe Politică Integrată a
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ce îl pot avea parcurile industriale cu „emisii poluante zero” în succesul dezvoltării durabile, „avocatul diavolului” pledând împotriva clamărilor de perfecțiune zero-emisii ale parcurilor industriale este Nicolae Georgescu-Roegen. El este savantul român care aplică pentru prima dată noțiunea termodinamica de entropie la doctrina economică. Difuzia entropica și ireversibilitatea pe termen lung fac imposibilă, din punctul de vedere al celui de al doilea principiu al termodinamicii, funcționarea ideală a parcurilor industriale cu zero-emisii. Să remarcam că teoria lui Nicolae Georgescu-Roegen permite analizarea
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
și responsabilitatea socială a întreprinderilor 8. Rolul informației contabile în definirea strategiilor și politicilor de gestiune a riscurilor și incertitudinilor la nivelul firmei 9. Posibilități și dificultăți în detectarea ingineriilor financiare care se pot manifesta în contabilitate 10. De la legea entropiei la teoria haosului și percepția lor economică cu ajutorul informației contabile 11. Identificarea, analiza, interpretarea și gestionarea într-o viziune integratoare a elementelor care definesc mediul intern și cel extern al firmei și care condiționează performanța acesteia 12. Fundamentarea și aplicarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254615_a_255944]
-
și responsabilitatea socială a întreprinderilor 8. Rolul informației contabile în definirea strategiilor și politicilor de gestiune a riscurilor și incertitudinilor la nivelul firmei 9. Posibilități și dificultăți în detectarea ingineriilor financiare care se pot manifesta în contabilitate 10. De la legea entropiei la teoria haosului și percepția lor economică cu ajutorul informației contabile 11. Identificarea, analiza, interpretarea și gestionarea într-o viziune integratoare a elementelor care definesc mediul intern și cel extern al firmei și care condiționează performanța acesteia 12. Fundamentarea și aplicarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254616_a_255945]
-
Managementul riscului 17. Management public 18. Rolul informației contabile în definirea strategiilor și politicilor de gestiune a riscurilor și incertitudinilor la nivelul firmei 19. Posibilități și dificultăți în detectarea ingineriilor financiare care se pot manifesta în contabilitate 20. De la legea entropiei la teoria haosului și percepția lor economică cu ajutorul informației contabile 21. Identificarea, analiza, interpretarea și gestionarea într-o viziune integratoare a elementelor care definesc mediul intern și extern al firmei și care condiționează performanța acesteia 22. Fundamentarea și aplicarea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263701_a_265030]
-
Managementul riscului 17. Management public 18. Rolul informației contabile în definirea strategiilor și politicilor de gestiune a riscurilor și incertitudinilor la nivelul firmei 19. Posibilități și dificultăți în detectarea ingineriilor financiare care se pot manifesta în contabilitate 20. De la legea entropiei la teoria haosului și percepția lor economică cu ajutorul informației contabile 21. Identificarea, analiza, interpretarea și gestionarea într-o viziune integratoare a elementelor care definesc mediul intern și extern al firmei și care condiționează performanța acesteia 22. Fundamentarea și aplicarea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263694_a_265023]
-
de Drept Drept constituțional Drept civil Drepturile omului Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor Analiza, sinteza și utilizarea informațiilor financiar-contabile în vederea fundamentării actului decizional în cadrul entităților economice Asistența socială în România în contextul integrării în Uniunea Europeană Audit social De la legea entropiei la teoria haosului și percepția lor economică cu ajutorul informației contabile Fundamentarea și aplicarea de strategii și programe complexe la nivelul firmei Identificarea, analiza, interpretarea și gestionarea într-o viziune integratoare a elementelor care definesc mediul intern și extern al firmei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274567_a_275896]
-
termică joule J m^2.Kg.s^-2 flux termic sinonime : putere termică debit termic watt W m^2.Kg.s^-3 densitate de suprafață a fluxului termic watt pe metru pătrat W/m^2 Kg.s^-3 capacitatea termică, entropie joule pe kelvin J/K m^2.Kg.s^-2.K^-1 capacitatea termică masică, entropie masică joule pe J/(Kg.K) m^2.s^-2.K^-1 kilogram-kelvin energie volumică joule pe metru cub J/m^3 m^-1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185381_a_186710]
-
W m^2.Kg.s^-3 densitate de suprafață a fluxului termic watt pe metru pătrat W/m^2 Kg.s^-3 capacitatea termică, entropie joule pe kelvin J/K m^2.Kg.s^-2.K^-1 capacitatea termică masică, entropie masică joule pe J/(Kg.K) m^2.s^-2.K^-1 kilogram-kelvin energie volumică joule pe metru cub J/m^3 m^-1.Kg.s^-2 energie masică joule pe kilogram J/Kg m^2.s^-2 conductivitate termică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185381_a_186710]
-
3.7. Unități ale mărimilor caracteristice chimiei fizice și fizicii moleculare concentrație (a cantității de substanță) mol pe metru cub mol/m^3 m^-3.mol energie molara joule pe mol J/mol m^2.kg.s^-2.mol^-1 entropie molara, capacitate termică molara joule pe mol kelvin J(mol.K) m2.Kg.s^-2.K^-1.mol^-1 13.8. Unități ale mărimilor caracteristice fizicii atomice și nucleare, reacțiilor nucleare și radiațiilor ionizante energie de reacție, energie de rezonanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185381_a_186710]
-
de Drept Drept constituțional Drept civil Drepturile omului Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor Analiza, sinteza și utilizarea informațiilor financiar-contabile în vederea fundamentării actului decizional în cadrul entităților economice Asistența socială în România în contextul integrării în Uniunea Europeană Audit social De la legea entropiei la teoria haosului și percepția lor economică cu ajutorul informației contabile Fundamentarea și aplicarea de strategii și programe complexe la nivelul firmei Identificarea, analiza, interpretarea și gestionarea într-o viziune integratoare a elementelor care definesc mediul intern și extern al firmei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274564_a_275893]
-
de drum, dar toate soluțiile ecuatiei DQ=0, adică multimea punctelor (U,x,x...x) care sunt accesibile de la un punct inițial (U,x...x) prin procese "adiabatice și reversibile" se găsesc pe o suprafață:formula 22 Acestea sunt suprafețele de entropie constantă. După Carathéodory, acesta este modul natural de a introduce conceptul de entropie. Teorema lui Frobenius implică anumite constrângeri asupra parametrilor de forță Y(U,x,x..x) prin care se asigură integrabilitatea formei DQ. O formă diferențială care conține
Teorema de integrabilitate a lui Frobenius () [Corola-website/Science/318009_a_319338]
-
x...x) care sunt accesibile de la un punct inițial (U,x...x) prin procese "adiabatice și reversibile" se găsesc pe o suprafață:formula 22 Acestea sunt suprafețele de entropie constantă. După Carathéodory, acesta este modul natural de a introduce conceptul de entropie. Teorema lui Frobenius implică anumite constrângeri asupra parametrilor de forță Y(U,x,x..x) prin care se asigură integrabilitatea formei DQ. O formă diferențială care conține numai doi termeni:formula 23 este totdeauna integrabilă împrejurul unui punct (x,y), dacă
Teorema de integrabilitate a lui Frobenius () [Corola-website/Science/318009_a_319338]
-
strict al cuvântului, în timp ce energia termică este o funcție de potențial, căldura este o formă de schimb de energie. În termodinamică, pentru studiul căldurii, în locul noțiunii de "energie termică", greu de definit, se preferă noțiuni ca energie internă, lucru mecanic, entalpie, entropie, noțiuni care pot fi definite exact fără a recurge la noțiunea de mișcare moleculară. Sursele de căldură pe care omul le poate folosi sunt: Vezi și la temperatură. Mărimi folosite în domeniul termic și definițiile lor Pentru transformări termodinamice în
Căldură () [Corola-website/Science/306704_a_308033]
-
devine unde integrala în spațiul variabilelor de stare se calculează de-a lungul unei curbe închise formula 12 care conține numai stări de echilibru. Rezultă atunci din teorema de integrabilitate că există o funcție de stare, definită până la o constantă aditivă, numită "entropie" și notată tradițional cu formula 82 a cărei diferențială totală este iar integrala acesteia de la o stare inițială formula 17 la o stare finală formula 24 este independentă de drumul urmat formula 12 și reprezintă variația funcției între starea inițială și starea finală: Aplicând
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
la o stare finală formula 24 este independentă de drumul urmat formula 12 și reprezintă variația funcției între starea inițială și starea finală: Aplicând același raționament în cazul unei transformări ireversibile, se obține, pe baza inegalității lui Clausius (19): Utilizând noțiunea de entropie, se poate da o formulare generală principiului al doilea al termodinamicii: În ecuațiile caracteristice (12) și (13), transcrise acum în scara termodinamică de temperatură, variabilele de stare independente sunt temperatura și variabilele de poziție. Dar alegerea variabilelor independente utilizate pentru
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
stare inițială formula 133 termodinamica poate doar indica unele caracteristici ale stării finale formula 134 compatibilă cu noile condiții de echilibru. Aceste exemple arată cât de importantă este precizarea condițiilor în care are loc o transformare ireversibilă. Afirmația „într-un proces ireversibil entropia sistemului crește” induce în eroare. În primul rând, a vorbi despre o „creștere” a entropiei sugerează o continuitate de la starea inițială la starea finală care nu există, fiindcă entropia nu este definită în stările intermediare, care nu sunt stări de
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
noile condiții de echilibru. Aceste exemple arată cât de importantă este precizarea condițiilor în care are loc o transformare ireversibilă. Afirmația „într-un proces ireversibil entropia sistemului crește” induce în eroare. În primul rând, a vorbi despre o „creștere” a entropiei sugerează o continuitate de la starea inițială la starea finală care nu există, fiindcă entropia nu este definită în stările intermediare, care nu sunt stări de echilibru. În al doilea rând, se poate spune că entropia stării finale va fi mai
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
care are loc o transformare ireversibilă. Afirmația „într-un proces ireversibil entropia sistemului crește” induce în eroare. În primul rând, a vorbi despre o „creștere” a entropiei sugerează o continuitate de la starea inițială la starea finală care nu există, fiindcă entropia nu este definită în stările intermediare, care nu sunt stări de echilibru. În al doilea rând, se poate spune că entropia stării finale va fi mai mare decât entropia stării inițiale numai dacă transformarea este adiabatică. Iar formulări de genul
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
vorbi despre o „creștere” a entropiei sugerează o continuitate de la starea inițială la starea finală care nu există, fiindcă entropia nu este definită în stările intermediare, care nu sunt stări de echilibru. În al doilea rând, se poate spune că entropia stării finale va fi mai mare decât entropia stării inițiale numai dacă transformarea este adiabatică. Iar formulări de genul „entropia Universului crește” sunt fundamental greșite, întrucât Universul, care nu poate fi delimitat precis, nu este un sistem termodinamic. Din principiul
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
continuitate de la starea inițială la starea finală care nu există, fiindcă entropia nu este definită în stările intermediare, care nu sunt stări de echilibru. În al doilea rând, se poate spune că entropia stării finale va fi mai mare decât entropia stării inițiale numai dacă transformarea este adiabatică. Iar formulări de genul „entropia Universului crește” sunt fundamental greșite, întrucât Universul, care nu poate fi delimitat precis, nu este un sistem termodinamic. Din principiul al doilea al termodinamicii rezultă că, în transformări
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
nu este definită în stările intermediare, care nu sunt stări de echilibru. În al doilea rând, se poate spune că entropia stării finale va fi mai mare decât entropia stării inițiale numai dacă transformarea este adiabatică. Iar formulări de genul „entropia Universului crește” sunt fundamental greșite, întrucât Universul, care nu poate fi delimitat precis, nu este un sistem termodinamic. Din principiul al doilea al termodinamicii rezultă că, în transformări în care variabilele de poziție rămân constante, ca și în transformări în
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
Universul, care nu poate fi delimitat precis, nu este un sistem termodinamic. Din principiul al doilea al termodinamicii rezultă că, în transformări în care variabilele de poziție rămân constante, ca și în transformări în care variabilele de forță rămân constante, entropia este o funcție monoton crescătoare de temperatura absolută. Conform unei teoreme elementare din analiza matematică, atunci când, în cursul unei asemenea transformări, temperatura se apropie de zero absolut (valoare pe care nu o poate atinge), entropia va tinde către o valoare
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
variabilele de forță rămân constante, entropia este o funcție monoton crescătoare de temperatura absolută. Conform unei teoreme elementare din analiza matematică, atunci când, în cursul unei asemenea transformări, temperatura se apropie de zero absolut (valoare pe care nu o poate atinge), entropia va tinde către o valoare finită sau către formula 138 Dacă tinde către o valoare finită, aceasta este independentă de celelalte variabile de stare și, întrucât entropia este definită până la o constantă aditivă, ea poate fi aleasă zero prin convenție. Afirmația
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]