7,679 matches
-
cvartet în do major cumulează o experiență care se răsfrânge asupra Cvartetului de coarde în mi bemol major, op.22. nr.1, încheiat la 1 decembrie 1920. Câteva caracteristici transpar din partea întâi a Cvartetului în do major pe care le enunțăm: a) Juxtapunerea diatonicului și cromaticului, înterpătrunderea unor aspecte diferite, amplificate ca atare. b) Frecvența modulațiilor, care caută regiuni tonale îndepărtate, descriind o evoluție în cicluri. c) Ruperile de ritm interior dau dinamism acțiunii, împingând substanța tematică spre culminații succesive, subliniate
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
b) Frecvența modulațiilor, care caută regiuni tonale îndepărtate, descriind o evoluție în cicluri. c) Ruperile de ritm interior dau dinamism acțiunii, împingând substanța tematică spre culminații succesive, subliniate în spirit concertant. d) Dezvoltarea îmbracă ipostaze variaționale melodic, ritmic și agogic enunțate cu grijă. e) Revigorarea reprizei urmărește dimensionarea unei forme monumentale, poate chiar a unui ciclu de mișcări. Pasul următor îl vedem în prima parte a unei sonate pentru vioară și pian, în la minor - Moderato - semnată de Enescu la 5
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
la modelarea unor soluții rapsodice, improvizatorice și plenar concertante, la substanțializarea unor intonații netemperate, este însemnată în acest proces. Enescu tematizează la modul cel mai înalt artistic valențe non romantice de structură populară, așa cum transfigurează datele instrumentalismului popular sau lăutăresc. Enunțăm aici și conceptul de frazare enesciană, de articulare a sunetelor și, în general, a tuturor entităților melodice prin intermediul unor deprinderi violonistice. Accentuăm și avem în vedere faptul că Enescu aplică conceptul de frazare distinct personalizat întregii literaturi muzicale universale interpretate
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
ținutei, exigentei angajamentului și deontologiei profesionale periodicul “Cuvântul Romnesc”, din Hamilton, care s a situat încă de la început în avangardă luptei pentru o Românie liberă democrată și creștină și pentru păstrarea ființei și identității neamului. Acesta a fost credo-ul enunțat de cei care au pus piatră de temelie a ziarului. În paginile “Cuvântului Românesc”, care s-a difuzat timp de trei decenii în peste 25 de țări ale planetei, nume de prestigiu și-au pus semnătură pe articole cu tema
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
suscită o serie de întrebări. Care este originea acestei predilecții colective către muzica improvizată și care sunt factorii ce au determinat generalizarea acestui fenomen, precum și perpetuarea lui de-a lungul mai multor secole ? Mai multe teorii și ipoteze au fost enunțate mai ales în ultima jumătate de secol. Unul dintre factorii favorizanți ai acestei înclinații către improvizație este prezența unei legături fundamentale între oralitatea muzicii orientale și caracterul ei improvizatoric. Nefiind notată, transmiterea muzicii se face conform principiului oralității, de la maestru
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
o creativitate deosebite. Plecându-se de la materialul melodico-ritmic modal, ce conține scara modală, treptele principale, contextul sonor specific modului respectiv, se avansează pe scara diferitelor grade de improvizație, valențele eliberându-se rând pe rând, după cum urmează : în improvizația istihbar sunt enunțate formulele ritmico-melodice specifice, desfășurarea melodică și temporală fiind ordonată conform unei scheme bine stabilite. Este ceea ce putem numi improvizație semi-notată, cu structuri și repere prestabilite. Improvizația taqsim de tip clasic aduce în prim plan explorarea tehnicilor și a efectelor sonore
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de mai sus, distingând astfel trei moduri de abordare: I. formal-generală - prin aspectare proiectivă: undă-secvență (a-b); II. formal-particulară - prin aspectare configurativă: fond-nuanță (c-d); III. interpretativă - prin aspectare personală (subiectivă) sau expresivă: estetică/stil-tehnică (e-f). Nivelele de ordonare enunțate mai sus - 4 repere; 6 coordonate; 3 moduri de abordare - oferă, deopotrivă investigatorului și conceptorului, un instrumentar muzicologic necesar atât definirii toposului (gen, specie etc.) Vf, cât și al unei imagini de interfață teoretic-interpretativă a ei. PRINCIPII MODALE de ORDIN
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
cu cele două teme muzicale principale: tema Aidei (ex.1), plină de nostalgie și pasiune. Laitmotivul Aidei (tema dragostei ei pentru Radames) o însoțește aproape mereu de-a lungul operei, auzindu-se fie discret în orchestră la diferite instrumente, fie enunțată în mod direct. Tema preoților are rolul de a marcă stările conflictuale ale dramei, fiind dezvoltată în finalul actului al II-lea și apărând ultima oară în scena judecății lui Radames. Primele acorduri ale operei Rigoletto, enunță tema blestemului groaznic
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
diferite instrumente, fie enunțată în mod direct. Tema preoților are rolul de a marcă stările conflictuale ale dramei, fiind dezvoltată în finalul actului al II-lea și apărând ultima oară în scena judecății lui Radames. Primele acorduri ale operei Rigoletto, enunță tema blestemului groaznic care va lovi personajul principal; în Traviata orchestra începe prin a intona motivul morții eroinei, în Don Carlos primele sonorități sunt încărcate de tristețe și de dramatismul unei poveștii sumbre. Este momentul să remarcăm din nou că
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Abu Al-Hassan Ibn Al-Hasib de Murcia, ce a dezvoltat și impus forma și structura definitivă a suitelor de tip nouba. Toate suitele nouba provenite din Al-Andalus ce se regăsesc astăzi în Africa de Nord sunt ordonate și se supun principiilor stabilite și enunțate de către acest teoretician al muzicii arabe. Dezvoltarea muzicii arabo-andaluze pe teritoriul spaniol s-a efectuat cu ajutorul și prin intermediul mai multor personaje cheie, ce au marcat și influențat decisiv evoluția acestui fenomen muzical. Aceste multiple influențe succesive s-au derulat pe
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
inspirația artistică (fecundă, foarte originală)? Ne întoarcem la antagonismul care a marcat destinul unor prsonalități de seamă în secolul XX. Céline ilustrează aceeași bifurcare de traseu ca și Cioran și Eliade, la care am zăbovit cu alt prilej. Aplicăm criteriul enunțat în critică în analiza lor: necesitatea de a zice adevărul, oricât de compromițătoare și rușinoase ar fi unele dezvăluiri ale derutei lor civice. Totodată subliniem primatul valorii (creația poate răscumpăra rătăcirile semnalate). Privit din perspectiva operei, Céline are toate temeiurile
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
din toate unghiurile imaginabile în acest moment, un gen muzical unic și ";bizar": danțul (sic). Este neobișnuit ca etnomuzicologii să-și dezvăluie procedurile de anchetă și să etaleze datele empirice pe care și-au fondat cercetarea; de obicei, ei își enunță doar concluziile, contând pe o convenție profesională unanim acceptată: cititorii le acordă creditul de a fi pricepuți și nepărtinitori observatori ai realităților de pe terenul ";lor". Iată un motiv în plus pentru care ";À tue tête..."/ ";Din răsputeri" e considerată incitantă
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
formate din femeile private de libertate. Prin această activitate urmărim atât valorificarea unor interese și aptitudini ale unor persoane private de libertate cât și conferirea de utilitate timpului petrecut în detenție.” Să vă spun ceva: eu nu cred în scopurile enunțate în ultima frază. Ce interese și aptitudini? Pur și simplu au vrut să le facă, de Valentines’s Day, o bucurie deținuților de sex M și au decis să le arate femei.
De Valentine’s Day, vom vedea femei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21142_a_22467]
-
televiziuni o întrebare: a făcut bine Președintele Traian Băsescu evitând să meargă în Parlamentul României cu prilejul discursului ținut astăzi de Regele Mihai? Nu mă cred vreun împărțitor de dreptate și nu cad în patimă celor care își închipuie că enunța de fiecare dată adevăruri absolute. De aceea cred că, de cele mai multe ori, orice enunț este aidoma unei ecuații. Poate fi privit, adică, dinspre ambii termeni, dinspre ambii membri ai ecuației. A făcut bine Președintele Traian Băsescu evitând să meargă în
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]
-
autorităților natura contradictorie a regulilor și a principiilor pe care le conține. TEXTUL CODULUI Codul, așa cum a fost aprobat de Parlamentul European, conține următoarele dispoziții substanțiale: PRIMUL ARTICOL DISPOZIȚIE GENERALĂ În relațiile cu publicul, instituțiile și funcționarii lor respectă principiile enunțate în prezentul Cod al bunei administrări, denumit în continuare “Cod”. ARTICOLUL 2 SFERA DE APLICARE PERSONALĂ 1.Codul se aplică tuturor funcționarilor și altor agenți subordonați statului și regimului aplicabil altor agenți, în relațiile cu publicul. Termenul “funcționar” se aplică
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
5.În funcție de obiectul cererii, funcționarul îndrumă petentul spre departamentul instituției competent pentru transmiterea de informații publicului. ARTICOLUL 23 CERERI DE ACCES PUBLIC LA DOCUMENTE 1.Funcționarul analizează cererile de acces la documente conform regulilor instituției și principiilor și limitelor generale enunțate în regulamentul (CE) nr. 1049/2001. 2.Dacă funcționarul nu poate da curs unei solicitări verbale de acces la documente, va sfătui persoana interesată să formuleze o cerere scrisă. ARTICOLUL 24 PĂSTRAREA UNUI REGISTRU Departamentele instituției păstrează un registru de
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
ajunge să însemne totul. Obsesia ei pentru povestea de pe Internet a românului reprezenta și asta - recrudescența trecutului său românesc, căruia nu mai era nici capabilă, nici dispusă să-i stea stavilă. După acea săptămâna petrecută la Paris exact în condițiile enunțate de personajul său, Anne Wellington se întoarse la Toronto hotărâtă să continue căutarea domnului N., bizarul său camarad de pe Internet. Să-l găsească pe el era totuna în capul său cu a se reîntâlni cu sine însăși, cea de care
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
deveni o soție perfectă - e mai facilă. Iată materie pentru un masterat, dacă nu pentru un doctorat în studii de gen. Mai am destule exemple de atitudine revoltătoare față de demnitatea și drepturile femeilor, dar spațiul fiindu-mi limitat, vreau să enunț în trecere și alte aspecte ideologic blamabile, în totală neconcordanță cu recomandările U.E., din Poveștile lui Creangă. Cel care mă vexează direct și mă face să scot un Nu gemut din toate puterile cîte mi-au mai rămas e discriminarea
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
iar nu ceea ce eu numeam generația-cheie, centrismul umanist de la mijlocul secolului. Iată deci în linii mari propunerea mea. Repet cuvîntul "propunere", folosit și în titlu, ca să admit încă o dată că e vorba de o schiță aproximativă. întrebări suplimentare rămîn destule. Enunț aici chiar eu cîteva dintre ele, convins că mai există și altele, la fel de importante, sau chiar cu pondere mai mare. Așa ar fi: ce facem cu "grupul de la Tîrgoviște"? ce facem cu Petre Creția? îi alăturăm "generației de aur"? Sau
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
eroul principal, al cărui nume era...Bulgakov."2 În rest lăsăm cititorului plăcerea de a participa la descoperirea a noi și noi enigme în eseul prezentat în rândurile de față, noi mulțumindu-ne să observăm că, dacă secretul lui Koroviev - enunțat în titlu - este acela de a fi o altă mască a proteicului Bulgakov, secretul lui Ion Vartic ni se pare acela - cunoscut de fapt din totdeauna - al unei cercetări neistovite, deopotrivă pasionată și pasionantă. 1 Ion Vartic, Bulgakov și secretul
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
nu e un cumpărător de conștiințe, cum mi-am permis să afirm, ci o persoană care a luat în serios ideea binefacerii cu mult înainte de a-și face partid. Toate aceste afirmații nu veneau din partea unor cetățeni neinstruiți, ci păreau enunțate de persoane care la adăpostul anonimatului exprimau puncte de vedere ale unor, măcar, absolvenți de liceu, dacă nu chiar absolvenți de facultate. Ceea ce m-a pus pe gînduri n-a fost tonul agresiv al acestor oameni, cît faptul că pentru
Cum ar arăta România lui Gigi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10246_a_11571]
-
de altfel o dinamică intrinsecă, corespunzând unei procesualități; construirea unei națiuni oglindită prin prisma arhitecturii capătă de la bun început atributele unei aventuri, ale unei legende sau epopei fondatoare. În capitolele introductive (Avant - propos și Architecture et identité), Carmen Popescu își enunță scopurile și își explicitează demersul, în contextul unui interes tot mai pronunțat pentru acest tip de cercetare. Mai mult decât o lucrare de istoria arhitecturii, autoarea își propune să realizeze "un exercițiu de istorie culturală" (pag. 13), în care arhitectura
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
creat o dată cu Regatul României, stilul național a devenit imaginea sa cea mai exactă. (...) Ceea ce se petrece după abolirea Regatului și instaurarea Republicii, este o altă Istorie." (pag. 351). Deși autoarea sintetizează sistematic informația la sfârșitul fiecărei părți, multe dintre ideile enunțate în capitolele introductive pot servi deopotrivă ca repere, orientând și facilitând lectura, dar și drept concluzii. Pentru studiul istoriei arhitecturii românești, demersul lui Carmen Popescu capătă funcție dublă: pe de o parte răspunde unei necesități de sintetizare și receptare critică
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
în evidență fața hâdă a regimurilor totalitare și au deschis drumul impunerii democrațiilor de tip liberal, inclusiv în țări ce păreau arondate definitiv zonei de influență a Uniunii Sovietice. O idee foarte discutată astăzi, aceea a deschiderii arhivelor, a fost enunțată de Vladimir Tismăneanu încă din primăvara anului 2004. Într-un articol publicat în "Jurnalul Național" în 24 aprilie 2004 (pentru cine nu știe, la vremea respectivă Ion Iliescu era președintele României, iar Adrian Năstase, prim-ministru), politologul pledează pentru cunoașterea
Lecții de democrație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10305_a_11630]
-
Pleșu îi spunea lui Nicolae Ceaușescu despre informațiile date la Securitate" (sic!). Care ar fi ideea? Că, iată, și Pleșu... A citit și Cronicarul memoriul - e memoriu, și nu "scrisoare", domnilor gazetari, iar subiectul este cu totul altul decît cel enunțat de dv. - și nu i s-a părut nimic deosebit. Oricine a trăit în lumea lui Ceaușescu știe că recurgerea la un asemenea text era una dintre soluțiile la care un om care se simțea în pericol apela in extremis
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]