726 matches
-
etc.; poate fi avută în vedere, de asemenea, diferențierea mimicii unui copil căruia îi place o anumită secvență a activității de cea a unui copil căruia i-ar plăcea altceva; paraverbalul poate fi actualizat prin conștientizarea reacțiilor copiilor la formulări enunțiative propriu-zise (Udăm florile.), imperative (Udă florile!), interogative (Udăm florile?); etc. 6.3.18. Metoda analizei psihologice a produselor activității 222 Metoda analizei psihologice a produselor activității constă în studierea materialelor realizate de către copii în cadrul activităților de diferite tipuri, cu rol
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cu sunete produse de viețuitoare, exemplificarea de cuvinte care conțin sunetul respectiv în poziție inițială, mediană sau finală etc. ( Etapa de sinteză constă în parcurgerea traseului invers: reconstituirea cuvântului; reconstituirea propoziției; schematizarea acestora prin asocierea de simboluri formei orale: . = propoziție enunțiativă; ? = propoziție interogativă; ! = propoziție exclamativă; . = propoziție enunțiativă alcătuită din trei cuvinte etc.; fixarea acestor elemente prin actualizarea sau construirea/crearea de exemple similare la nivel structural și/sau la nivelul semnificației. ( Valorificarea metodei fonetice, analitico-sintetice în maniera prezentată supra asigură continuitatea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de cuvinte care conțin sunetul respectiv în poziție inițială, mediană sau finală etc. ( Etapa de sinteză constă în parcurgerea traseului invers: reconstituirea cuvântului; reconstituirea propoziției; schematizarea acestora prin asocierea de simboluri formei orale: . = propoziție enunțiativă; ? = propoziție interogativă; ! = propoziție exclamativă; . = propoziție enunțiativă alcătuită din trei cuvinte etc.; fixarea acestor elemente prin actualizarea sau construirea/crearea de exemple similare la nivel structural și/sau la nivelul semnificației. ( Valorificarea metodei fonetice, analitico-sintetice în maniera prezentată supra asigură continuitatea etapelor preprimară și primară prin prisma
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a activităților la această vârstă; astfel, trebuie avute în vedere (în concordanță cu posibilitățile fiecărei perioade de dezvoltare 283): * alternanța replicilor; * atitudinea față de interlocutor, orientarea către acesta; * adaptarea la interlocutor 284 și la situația de comunicare, în general; * construirea replicilor (enunțiative, interogative, exclamative); * organizarea replicilor, succesiunea acestora (pe diferite scheme posibile: interogativ enunțiativ interogativ/enunțiativ...); * utilizarea codului corespunzător; * valorificarea verbalului, a nonverbalului și a paraverbalului; * raportarea la tema de discuție; * atitudinea față de eventualii factori perturbatori în desfășurarea comunicării etc. Activitățile de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cu posibilitățile fiecărei perioade de dezvoltare 283): * alternanța replicilor; * atitudinea față de interlocutor, orientarea către acesta; * adaptarea la interlocutor 284 și la situația de comunicare, în general; * construirea replicilor (enunțiative, interogative, exclamative); * organizarea replicilor, succesiunea acestora (pe diferite scheme posibile: interogativ enunțiativ interogativ/enunțiativ...); * utilizarea codului corespunzător; * valorificarea verbalului, a nonverbalului și a paraverbalului; * raportarea la tema de discuție; * atitudinea față de eventualii factori perturbatori în desfășurarea comunicării etc. Activitățile de convorbire/convorbire după ilustrații/imagini, jocurile de rol, anumite jocuri didactice 285
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
fiecărei perioade de dezvoltare 283): * alternanța replicilor; * atitudinea față de interlocutor, orientarea către acesta; * adaptarea la interlocutor 284 și la situația de comunicare, în general; * construirea replicilor (enunțiative, interogative, exclamative); * organizarea replicilor, succesiunea acestora (pe diferite scheme posibile: interogativ enunțiativ interogativ/enunțiativ...); * utilizarea codului corespunzător; * valorificarea verbalului, a nonverbalului și a paraverbalului; * raportarea la tema de discuție; * atitudinea față de eventualii factori perturbatori în desfășurarea comunicării etc. Activitățile de convorbire/convorbire după ilustrații/imagini, jocurile de rol, anumite jocuri didactice 285, secvențe ale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Telefonul fără fir, Aproape departe, Ne jucăm cu...sonorul (diferențieri ale intensității cu care se pronunță pentru ultimul exemplu, palete cu +, sau o telecomandă uriașă, eventual confecționată chiar de copii) etc.; intonația, semnele de punctuație: diferențierea curbelor intonaționale corespunzătoare construcțiilor enunțiative, interogative, exclamative sau neexclamative, exersarea acestora, asocierea lor cu semnele de punctuație (eventual, în forme stilizate, ca personaje, ca figurine cu mimici expresive etc.) Spune întreabă miră-te/bucură-te!, Prezentatorul de știri, Interviul, Sensibilul, Ce mi se potrivește?, Detectiv
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
secundare de propoziție, completarea unor propoziții pentru care se dă subiectul asociat imaginii de pe jeton sau predicatul indicat prin verbul spus de cadrul didactic, construirea de enunțuri în care să fie valorificat atributul/complementul etc.); propoziția simplă/dezvoltată, interogativă/exclamativă/enunțiativă, reprezentarea grafică a propoziției prin Spune mai mult(e)!, Spune mai puțin!, Croitorașul cel econom, Tăiem..., Facem economie de...cuvinte, Adăugăm..., Să ne punem întrebări, Mirați-vă!, De la întrebare la răspuns 303, Spune ce vezi!, Scrie propoziția! etc.; raporturile sintactice
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mai adecvate, alteori mai puțin adecvate"43. Hamburger îl înlocuiește pe naratorul personalizat prin conceptul de "funcție narativă": "Actul narației [...] este o funcție prin care persoanele, lucrurile, întîmplările etc. narate sînt create, funcția narativă [...]. Poetul narativ nu este un subiect enunțiativ, el nu narează despre persoane și lucruri, ci, mai degrabă, narează aceste persoane și lucruri [...]. Între cel care narează și materialul narat nu există o relație de tip subiect-obiect, adică o relație declarativă, ci, mai degrabă, o corespondență funcțională"44
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
întotdeauna schimbări și adaptări substanțiale. Din acest motiv Stanley Kubrick a avut nevoie ca romanul la persoana întîi al lui Thackeray Barry Lyndon să fie rescris în forma unei narațiuni la persoana a treia pentru ecranizare. În cadrul acestui proces structura enunțiativă a originalului literar este adesea manevrată oarecum arbitrar, cum se întîmplă, de pildă, atunci cînd afirmațiile lui Barry referitoare la el însuși sînt pur și simplu transferate într-un comentariu auctorial de tip voice-over, adică exprimat prin vocea unei persoane
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
116 ș.u. și 151. 43 Ibid., 117. 44 Ibid., p. 113. Potrivit lui Hamburger, situația este diferită în romanul la persoana întîi: naratorul la persoana întîi este o figură creată de autor; între el și povestire există o autentică relație enunțiativă. Vezi Logik, 113, 115, 245 ș.u. 45 K. Hamburger, Logik, 267; vezi și 144. 46 Wolfgang Haubrichs a introdus recent un nou aspect în discuția despre fragmentul din romanul Alesul al lui Thomas Mann citat anterior. Haubrichs a făcut
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
judecă muzica, el evaluează acustica sălii. Nu se gîndește: "care este originea acestui discurs" împrumuturi, derivații, asimilări ale discursurilor anterioare -, ci, dimpotrivă, "ce a produs efectiv acest discurs deplasări, obturări, rupturi, masacre, ierarhii noi în dispozitivele autorității." Nu interesează gama enunțiativă din interiorul ordinului conceptual subiacent uneia sau alteia din categoriile discursului, ci consecințele enunțului asupra populației umane (inclusiv aceea a profesioniștilor discursului). Se va produce deci o răsturnare fond/formă: ce este "formă" pentru noi, precum modalitățile tehnice de apariție
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
comportă atunci precum vapoarele de traiectografie pentru rachete și lansatoare. El urmează parcursul fertilizării de lansare prin cuvînt spus sau scris, datat și localizat. În cutare zi, la cutare oră, în cutare loc. Aici a fost punctul de emisie. Evenimentul enunțiativ. Prima verigă a lanțului de transformare a mesajului, punctul zero al lansării undelor. Într-o zi s-a auzit într-un studio de radio londonez: "Eu, generalul de Gaulle [...] invit ofițerii și soldații francezi să intre în legătură cu mine". Într-o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
comunicării; • distanța dintre aceștia și • dispoziția așezării lor. Ambele sunt importante pentru precizarea particularităților canalului de transmitere a mesajului; • cadrul și contextul instituțional al comunicării, ceea ce imprimă, automat, un anumit tip de cod: oficial, mass-media, colocvial, didactic, secret etc.; • situația enunțiativă (interviu, dezbatere, lecție, sesiune științifică etc.); • repertoriile active sau latente ale emițător-receptorilor; • retroacțiunile practicate; • elementele de bruiaj (zgomotele). Este evident că pentru fiecare dintre acestea, comunicarea în clasă are specificul său, determinat de cadrul instituțional în care se desfășoară și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
teritoriu fabulos, cvasimitic (un comitat Yoknapatawpha sui-generis), localizat la vărsarea Dunării în mare. Metacomentariul lipsește aproape cu totul, deși ficțiunea nu este lipsită de o dimensiune autoreflectantă. Specularitatea cantonează însă în limitele exprimării cu mijloace simbolice, fără a se etala enunțiativ în materia epică, așa cum se întâmplă la ceilalți optzeciști (chiar la Ștefan Agopian). În spațiul romanelor lui S. - o lume de pescari, negustori, circari, toți cu experiență ambulatorie - personajele sunt cuprinse de o adevărată frenezie de a vedea, a asculta
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
a) Afective: Să participe activ și cu interes la activitate. b) Cognitive: Să găsească sensul cuvintelor antonime; Să identifice semnele de punctuație într un text dat; Să completeze corect semnele de punctuație într-un text dat; Să transforme corect propozițiile enunțiative în propoziții exclamative și/sau interogative și invers; Să citească cu intonație pe roluri un text dialogat, în ritm propriu; Să citească selectiv; Să pronunțe corect cuvintele din textul dialogat; Să scrie după dictare un text scurt, respectând regulile de
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
și căreia i se opune prin caracterul ei negativ, antitetic; b) o conștiință practică a nebuniei, care se impune ca o realitate concretă în raport cu normele unui grup, de care se separă, situându-se în opoziție cu acesta; c) o conștiință enunțiativă a nebuniei care justifică calificarea acestui „mod de existență” diferit de cel considerat normal, fiind recunoscut și etichetat ca atare; d) o conștiință analitică a nebuniei, referitoare la cunoașterea obiectivă a nebuniei ca „parte” integrantă a manifestărilor de a fi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
definește ca atare în cadrul unui raționament reflexiv, etichetând-o ca pe o opoziție a gândirii logice. b) O conștiință practică a nebuniei, considerată ca realitate concretă a existenței umane, diferită de normele grupului căruia aceasta îi aparține. c) O conștiință enunțiativă a nebuniei prin care, recunoscându-se nebunia ca atare, este denumită și definită în ordinea limbajului. d) O conștiință analitică a nebuniei raportată la formele acesteia, la relațiile dintre ele, constituind „discursul despre nebunie”. Sintetizând cele de mai sus, se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a percepției și a transcripției imagistice, privilegiind substratul existențial (iar nu livresc), într-un vers „caligrafiat” ultramodernist, cu ingenioase manevre tipografice (rândurile sunt întrerupte de spații albe, astfel încât în pagină să fie aliniate la ambele margini etc.). Poezia e preponderent enunțiativă, moderat metaforică, autorul procedează la încifrări expresive, trasează uneori crochiuri frapante de „peisaj”, preconizează autenticitatea („să ne scoatem paltoanele/ să ne scoatem și pielea/ să ne scoatem ochii și inima/ pe masă// noi oamenii sinceri/ noi nu avem arme/ atacăm
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
filosofică a poporului respectiv. Altă clasificare ține seama de forma artistică a acestor creații populare: metaforice (sau alegorice) și nemetaforice, în proză sau în versuri. Din punct de vedere gramatical, p. sunt propriu-zise - cele ce apar sub forma unei propoziții enunțiative, afirmative sau negative, care exprimă în mod direct o judecată completă - și imperative, sub forma unor propoziții imperative, afirmative sau negative, care prin conținutul lor implică ideea de bine și impun un sfat, un îndemn. Derivate din p. propriu-zise sunt
PROVERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
aceasta fiind văzută ca o manifestare a prea-plinului trăirilor. Deși, în general, temele și mesajul au la M. cea mai mare importanță, în volumul Lilioară se poate constata atenția dată expresiei, versurile, imaginile fiind mai elaborate, mai puțin descriptive și enunțiative. Intervin sugestia, ambiguitatea, incantația (uneori în genul colindei sau al descântecului), ponderea căzând pe jocul cuvintelor, pe sonoritate. Se observă un alt tratament stilistic, căutarea unor imagini mai originale, a unor efecte, în special muzicale, fie prin euforia unor vocabule
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
pitorescului. Dominantele sunt iubirea de popor, adoptarea ca limbă literară a limbii vorbite, valorificarea creației populare, cultivarea tematicii istorice, în scop educativ, patriotic, reflectarea naturii patriei și în genere a realităților autohtone. Evocat anterior doar cu intermitențe și mai mult enunțiativ (bunăoară, de Gh.Asachi, Heliade, Cârlova), trecutul național devine în perioada pașoptistă, cât și după aceea, unul dintre principalele puncte de plecare ale poeziei românești și un obiect constant al prozei și dramaturgiei. În trecut și în legendele pe care
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
element de portret. Spune ceva despre nivelul intelectual al persoanei citate. Simplu de realizat, stilul indirect implică: prezența unui verb de declarație și a unei conjuncții subordonatoare: că, dacă etc. În procesul transpunerii din stilul direct în stilul indirect, propozițiile enunțiative devin completive, exclamativele și imperativele își pierd intonația caracteristică, iar dacă sunt construite cu modul imperativ, în subordonată apare conjunctivul [...], în timp ce pronumele personale și verbale la persoana I și a II-a trec la persoana a III-a. (Roșca, 2004
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
gândit devine un obiect LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 83 76. determinat, definit, sesizabil empiric sau logic. Adică un obiect cu privire la care pot să afirm ceva precis, să calculez, să aplic, să-i determin proprietățile etc. În acest fel, este privilegiată gândirea enunțiativă, aptă să descrie și să determine riguros un obiect oarecare. De pildă, știe să deducă din premise sigure propoziția care ne spune că Socrate este muritor. Numai că o asemenea propoziție poate fi lipsită de orice semnificație: în locul numelui „Socrate
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
lucrul gândit devine un obiect LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 83 76. determinat, definit, sesizabil empiric sau logic. Adică un obiect cu privire la care pot să afirm ceva precis, să calculez, să aplic, săi determin proprietățile etc. În acest fel, este privilegiată gândirea enunțiativă, aptă să descrie și să determine riguros un obiect oarecare. De pildă, știe să deducă din premise sigure propoziția care ne spune că Socrate este muritor. Numai că o asemenea propoziție poate fi lipsită de orice semnificație: în locul numelui „Socrate
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]