7,094 matches
-
care rămâne stingheră într-un colț al paginii, ca un obiect acoperit de un goblen a cărui țesătură este prea rafinată. Maniera atică a pildelor este întrecută de stilul asianic al volumului, Andrei Pleșu fiind prea subtil pentru niște tîlcuri epice care, înainte de inteligență, cer bobul de muștar al credinței. Numai că Andrei Pleșu are o natură rece, care împrumută cărții aerul glacial al eseului fără emoție, de aici impresia de cercetare minuțioasă făcută de un spirit căruia virtutea înfiorării îi
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405505958.html [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
Augustin Buzura: Mihai Bogdan la bătrânețe de Ștefan Vlăduțescu În tabloul epicii românești actuale, Augustin Buzura prezidează atacabil, dar invincibil, ca mare prozator, zona romanului de analiză cu eroi intelectuali memorabil definiți prin formule existențiale recognoscibile. Cărțile sale, apărute într-un tic-tac de 3-4 ani înainte de 1989 și într-un ritm decenial
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
cum spunea odată, este un „om profilat pe cunoașterea sufletului uman și a patologiei acestuia”. Se poate afirma că absolvent de psihiatrie la vremea când atacul de panică și tulburarea de panică nu erau scrupulos delimitate, Buzura face acum experiența epică a unui caz de atac de panică, meditând cu profunzime și implicat la tema singurătății și la tema morții. Știm astăzi că DSM IV reține atacul de panică drept o frică manifestată somatic (palpitații, senzație de sufocare, nod în gât
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
privire gravă”), o poziționare etică fermă (pe care Nicolae Manolescu o vede prevalentă, considerându-l pe Buzura „un moralist grav și lipsit de umor”) și o angajare meditativ transformatoare (pe care N. Manolescu o vede ca „rechizitoriu”). Retorica buzuriană edifică epicul prin frecventa mobilizare a următoarelor proceduri narative: povestirea, confesiunea, rememorarea, introspecția, deplierea unui flux al memoriei, portretul, istorioara, eseistica, multiplicarea vocilor narative, concentrarea timpului narativ, abandonarea cronologiei, monologul ș.a. Fără a intra în amănunte în ce privește rolul cunoașterii în gândirea eroilor
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
definit. M-am apucat deci să citesc într-o doară și, brusc, am simțit că nu mai pot lăsa hîrtiile din mînă. În amestecul acela de impresii și întîmplări țesute haotic în jurul unui personaj destul de șters și lipsit de importanță epică (un anume Adam Fîntînă), apăreau amintirile lui Marin despre tatăl său, despre țăranul de cîmpie, așa cum trăia el, cu sărăcia și hîtroșeniile lui, înainte de comunism și de colectivizare. Imediat mi-am dat seama ce comoară se afla acolo și ce
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_daca_dragoste_nu_e_nimic_ion_ionescu_bucovu_1346350793.html [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
în 1985 și încheiat după 1990, la Paris, despre un personaj absent, scriitorul Marin Preda, adevăratul erou al cărții. Ambii interlocutori l-au cunoscut în ipostaze diferite. Considerațiile lor se aliniază, se întretaie sau, uneori, se contrazic într-un discurs epic bine temperat, despre o epocă - obsedantul deceniu -, despre tânărul Preda și, în mod inerent, despre ei înșiși. Ideea unei cărți s-a cristalizat doar după ce Cornu s-a hotărât să publice scrisorile trimise ei de Marin Preda între anii 1954
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_daca_dragoste_nu_e_nimic_ion_ionescu_bucovu_1346350793.html [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
dincolo de simbiotică. Sunt retrăite momente chiar dacă probabil închipuite dar de atâta forță încât nici nu mai contează cum se trece pragul dintre o parte și alta a oglinzii. Este un parcurs prin sentimente profunde, într-o alegorie care impune. Latura epică devine esențială în completarea finei descriptivități care în cele din urmă conduce la fiorul liric de excepție. Spațiul ales pentru fenomenul în sine este unul viu și dens, încărcat cu valori consacrate alăturate unor elemente de sensibilitate aparte și filtrată
DANIEL MARIAN DESPRE MENUŢ MAXIMINIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1473396980.html [Corola-blog/BlogPost/375958_a_377287]
-
de a-și încropi din cioburile unei existențe care părea fără sens și fără speranțe un nou viitor”. Mi-aș permite să adaug că paginile în care apar țiganii sunt magistrale. În orice caz imaginația autoarei este uimitoare. O realizare epică excepțională. Nu pierdeți ocazia să citiți „Invață-mă să trăiesc ”! Liana HORODI-SAXONE Haifa, israel 20 decembrie 2012 Referință Bibliografică: Liana SAXONE-HORODI - UN NOU ROMAN AL SCRIITOAREI MADELEINE DAVIDSOHN / Liana Saxone Horodi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 726, Anul II, 26
UN NOU ROMAN AL SCRIITOAREI MADELEINE DAVIDSOHN de LIANA SAXONE HORODI în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Liana_saxone_horodi_un_nou_roman_al_sc_liana_saxone_horodi_1356520906.html [Corola-blog/BlogPost/355167_a_356496]
-
roman (în opinia noastră) „Relatare despre moartea mea” (Iași, Editura Polirom, 2007) a suscitat în registrul de întâmpinare al criticii noastre vii dezbateri. Cartea este remarcabilă sub cel puțin trei aspecte: a) prin înscrierea ca punct de reper în diacronia epicii axate pe tema morții; b) prin procedura epico-narativă complexă; c) prin fundamentarea unei teme pe care experiența derivată estetic din existența domestică a românului ultimilor 19 ani a făcut-o element de reflecție și problemă de formulă existențială: tema emigrantului
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
Relatarea este o problemă de retorică, iar experiența este o problemă de viață (și de moarte), moartea însăși fiind o problemă de viață. Punerea în intrigă pe care o realizează romanul poate fi modelată, simplificată și redusă la liniile sale epice esențiale. Originară din Craiova, Ana-Cristina Stănescu (născută la 19 mai 1965) hotărăște să fugă din țară în 1988, ajungând, după experiențe traumatizante, în Canada. Prin cultura sa îl seduce pe bogătașul Adam Wellington (care-i putea fi bunic) și se
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
roman „Relatare despre moartea mea”) și pentru a ieși din blocajul canadian. Moare/se sinucide, ispășindu-și singurătatea prin credință, după ce încercase același lucru prin iubire și ficțiune. A. Romanul nu alunecă involuntar către tema morții; dispozitivul narativ și situația epică sunt angrenate în tematizare de un lucid spirit creator. În mod voluntar, Gabriel Chifu se înscrie pe direcția epicii care „face literatură din relatarea morții unei persoane” (așa cum afirmă într-un articol din „Luceafărul” nr. 9/2008). Alegerea sa se
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
credință, după ce încercase același lucru prin iubire și ficțiune. A. Romanul nu alunecă involuntar către tema morții; dispozitivul narativ și situația epică sunt angrenate în tematizare de un lucid spirit creator. În mod voluntar, Gabriel Chifu se înscrie pe direcția epicii care „face literatură din relatarea morții unei persoane” (așa cum afirmă într-un articol din „Luceafărul” nr. 9/2008). Alegerea sa se circumscrie cu evidență acelei componente a unui proiect artistic pe care romancierul o desemnează ca „arta literară prezentată explicit
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
știu că mă rog/și că sunt” - cf. Theodor Damian/SUA, Ca mireasa); 2-a doua secțiune este închinată Prozei.care, în multe cazuri, prin prinosul adus Revelației, se întretaie cu granițele poetice: 13 „închinători” la Calliope/Zeița/Zâna Poeziei Epice.care, chiar dacă indică „proză scurtă”, această „scurtime” nu împiedică deloc, ba chiar potențează reverberațiile epopeice! Spre exemplu, schița Cezarinei Adamescu (De ce nu se vând măslinele cu bucata?), care valorează cât un întreg raft de romane sociale și grotesc, și tragic-satirice
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_.html [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
Recent s-a publicat „Cântarea oilor”, de Ioan Kaleve, poem epic denumit de conf. univ. dr. Marcu Mihail Deleanu „Poemul despre nimicirea culturii pastorale” ( Deleanu, Marcu-Mihail, 2015, Postfață la Cântarea oilor, Ed. Mirton, Timișoara, pg.101 ). Autorul republică volumul cu scopul integrării acestuia în aranjamentul epic adecvat ciclului „Ediții definitive”. În
CÂNTAREA OILOR „POEMUL DESPRE NIMICIREA CULTURII PASTORALE” by http://uzp.org.ro/cantarea-oilor-poemul-despre-nimicirea-culturii-pastorale/ [Corola-blog/BlogPost/92426_a_93718]
-
oilor”, de Ioan Kaleve, poem epic denumit de conf. univ. dr. Marcu Mihail Deleanu „Poemul despre nimicirea culturii pastorale” ( Deleanu, Marcu-Mihail, 2015, Postfață la Cântarea oilor, Ed. Mirton, Timișoara, pg.101 ). Autorul republică volumul cu scopul integrării acestuia în aranjamentul epic adecvat ciclului „Ediții definitive”. În fapt, observă cercetătorul citat, orice republicare este o rescriere, prilej de esențializare simbolică. Dar există și o motivare tainică, autorul... „sperând ca cineva, cândva, undeva, să perceapă aceste texte. Iar eu, afirmă cercetătorul, spun că
CÂNTAREA OILOR „POEMUL DESPRE NIMICIREA CULTURII PASTORALE” by http://uzp.org.ro/cantarea-oilor-poemul-despre-nimicirea-culturii-pastorale/ [Corola-blog/BlogPost/92426_a_93718]
-
curaj uimitor de a trata probleme sfâșietoare, de viață și de moarte, fără să devină patetică, siropoasă, fără sentimentalisme, cu o duritate a expresiei cu adevărat notabilă. Îmbinând perfect adevărul istoric cu prezentul, ficțiunea cu realitatea, a reușit o construcție epică de mare valoare, nu numai literară, dar și istorică și memorialistică. Un eșafodaj uimitor care suie la cer, cu fiecare cărămidă. File de istorie însângerată, prelungite în mintea și inima supraviețuitorilor, marcați pe viață de ororile la care au fost
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
obișnuit cu jocurile seducătoare și subtile ale literaturii, Aurora Cristea scrie cu o dexteritate uimitoare, cu o rigoare neobișnuită, nelăsânt descoperit niciun moment din narațiunea care se desfășoară pe coridoarele vaste ale epicului. Cu toate acestea, ea ține strâns firul epic și nu pierde teren nicio clipă. Și legământul solemn pe care-l face Maor Gruber în fața prietenului său mai mic, Itzhak, de a-l ucide pe Philbert Schirach este ferm, cu toată durerea inimii care-i țâșnea în ochii colorați
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
o lume care stă sub semnul vârstei de aur, ci este real: „la mijloc de secol XX”. Nu mai este utilizată tehnica homerică a ascunderii unor date spațio-temporale relativ precise îndărătul unor imagini care par să țină de fabulos. Faptele epice din cartea autorului Octavian Curpaș evocă experiențe profesionale, de familie, de dragoste, de căutare a sinelui, experiențe reale relatate cu bucuria împlinirilor în universal exilului. Personajele nu sunt fictive, ci sunt ipostaze epice ale oamenilor reali cu o viață personală
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
care par să țină de fabulos. Faptele epice din cartea autorului Octavian Curpaș evocă experiențe profesionale, de familie, de dragoste, de căutare a sinelui, experiențe reale relatate cu bucuria împlinirilor în universal exilului. Personajele nu sunt fictive, ci sunt ipostaze epice ale oamenilor reali cu o viață personală autentică. Nea Mitică pare a fi un personaj caragialian metamorfozat într-un erou cu o biografie complexă în lumea americană. În istoria vieții sale apar „prieteni” care din oameni reali, cu propria viață
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
al XX-lea, 1909 - 1910. Cei care apar în roman cu misiunea de protectori ai celor doi orfani, sunt moș Costache Giurgiuveanu, Aglae Tulea, sora lui, avocatul Stănică Rațiu, „un Cațavencu al ideii de paternitate“, și chiar moșierul Pascalopol. Nucleul epic al romanului este istoria averii bătrânului avar Giurgiuveanu, care hotărăște într-un fel mai multe destine. Tipurile umane din roman acționează în general constant, asemenea eroilor din tragedia antică, personaje mânate de un destin și acest fapt conferă romanului caracterul
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/g-calinescu-enigma-otiliei-roman-realist-de-tip-clasic-si-balzacian-referat-de-d-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
care se răcește tot mai tare. „Clepsidra [e] plină de fiori...” alături cu elementarul purității: crin, lacrimă, rouă, frig, foc și prospețimile dimineții din vremurile bune sau acum plăsmuite. Versul este de o emisiune lirică intensă, dar cu un bob epic în ea, și cu textură elegiacă bătută în rimă preferențial masculină. O poezie de după-amiază, rostită până sub streașina serii, rechemând „les neiges d'antan”. Tonul este predominant melancolic, dar, ca în cuplul yin-yang, tristețea conține întotdeauna un punct de
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Liniile_paralele_se_intalnesc_in_infinit_iulian_patca_sa_vii_si_maine_cluj_napoca_editura_mega_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
șanț, de mașină care o transportase. Planul real se îmbină perfect cu cel fantastic și imaginile prezente tind în mintea protagonistei să reînvie un trecut secular plin de parfumul dar și de arena însângerata a epocii cruciaților. Pe aceste plaje epice, scriitoarea se mișcă lejer, cu dibăcie și dexteritate. Raportarea permanentă la istoria și tradiția locului este un procedeu pe care Melania Cuc l-a mai folosit în românele sale. Fantasticul real ar fi termenul în care se îmbină în chip
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
și vardiștii”. Este Soarta, Destinul, Cârma...” Trăirile personajului feminin din “Vară leoaicei” sunt paroxistice, aflate la limita dintre fabulos și real, un fel de oniro-luciditate căreia îi cade pradă. Dincolo de orice experimentalism, de narativism fără substanță care se practică în epicul modern, printr-o logoree sterilă, impregnata de trivialități și de vulg, proza Melaniei Cuc este o construcție solidă, care se înalță semeț, pe o temelie trainica și cu mijloace de expresie variate, atractivă, cu capacități de vizualizare, bogată în conținut
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
reale se estompează făcând loc celor de pe fondul amintirii. Amintirile trag după sine, senzații fizice și stări de sete, de căldură ori de frig, trăirile devin foarte puternice, de parcă evenimentele s-ar fi întâmplat în momentul acela. Sugestia întregului stelaj epic la Melania Cuc trimite la destinul creatorului, al artistului de cursă lungă, al consumatorului de artă care poate părea în ochii contemporanilor un om ciudat, cu totul diferit de ceilalți. Conacul în care își trăiește ultimele zile boieroaica centenara Olga
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
Karamazov”, moment culminant în roman, are o vastă semnificație. Pro și contra este principiul de bază al artei dostoievskiene. El definește imaginile locale și de ansamblu, eroii episodici și principali, laturile și integralitatea conștiinței scriitorului. Acest principiu asigură unitatea dintre epic și dramatic și o ridică la forma de roman-tragedie. Capitolul „patronează confruntările și înfruntările, înălțările și prăbușirile consumate într-o maximă tensiune, ciocnirile aspre de interese, pasiuni, idealuri, încleștarea pe viață și pe moarte, cumplitele zbuciume sufletești și spirtituale.”( 21
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]