902 matches
-
ideologie nu face asta?) tocmai pe om, pe umanitate. Pune în atribuțiile statului, ale legii, ce ar trebui să se rezolve între oameni individual, prin religie, prin morală, dar individual. Unde vă e liberalismul, domnule Iohannis? Nu cred în umanismele epistemice scrise de Jean-Paul Sartre, dar măcar acel scriitor le-a produs ca un nebun personal, cu autoritate, nu printr-o lege care nu e deschisă discuției, ci care pur și simplu există. Vă rog, ieșiți din strictețea indiscutabilă și înțelegeți
Scrisoare deschisă Președintelui României, domnul Klaus Iohannis – “Cum am spus, liric vorbind, sunteți Ion Iliescu” () [Corola-blog/BlogPost/340029_a_341358]
-
viziune comună a comunicatorilor. Că viziune comună, comunicarea înseamnă și o înțelegere mutuala asupra a ceva. Obiectul comunizării, al comunicării îl formează ajungerea la un numitor comun asupra unor semnificații mesajuale. Semnificațiile mesajuale pot fi de ordin doxastic (opinabile) sau epistemic (de cunoaștere): opinii, păreri, susțineri, afirmații, gânduri, idei, teme, subiecte, probleme, emoții, sentimente, pasiuni etc. Comunizarea are ca obiect probleme doxastice sau probleme epistemice. Viziunea comunicaționala nu este întotdeauna și o îndeplinire practică. În cazurile în care nu se ajunge
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
un numitor comun asupra unor semnificații mesajuale. Semnificațiile mesajuale pot fi de ordin doxastic (opinabile) sau epistemic (de cunoaștere): opinii, păreri, susțineri, afirmații, gânduri, idei, teme, subiecte, probleme, emoții, sentimente, pasiuni etc. Comunizarea are ca obiect probleme doxastice sau probleme epistemice. Viziunea comunicaționala nu este întotdeauna și o îndeplinire practică. În cazurile în care nu se ajunge la un acord, viziunea este aceea a înțelegerii asupra faptului că nu s-a atins sau nu este posibil un acord. Comunicarea este actul
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
formarea profesorilor, Pitești, Editura Paralela 45. ... 5. Bocoș, M., Jucan, D., 2018-2019, Teoria si metodologia instruirii si Teoria si metodologia evaluării. Repere si instrumente didactice pentru formarea profesorilor, Pitești, Editura Paralela 45. ... 6. Catalano, H., 2018, Procesul de învățământ: direcții epistemice, pragmatice si experiențiale, București, Editura Didactică și Pedagogică. ... 7. Cerghit, I., Neacșu, I., Pânișoară I.O., Potolea D., 2001, Prelegeri pedagogice, Iași, Editura Polirom. ... 8. Ciolan, L., 2008, învățarea integrată - fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Iași, Editura Polirom. ... 9. Cristea, S.
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
A doua problemă (formală) ține de ispita nebuniei, de o profuziune a sensurilor, a unei țesături de semnificații care riscă să-și piardă figura printr-un exces referențial, și care implică o privire mijlocită, răbdătoare, de analist. A treia problemă (epistemică) se leagă de recursul la știință, vădit în opera niramiană, și ale cărei cicluri sunt, până acum: conștiința (Eseu despre neluciditate), Celălalt (Simbioze, Umanografie), umanități (Eseu despre luciditate) și Universul (Brâncuși: E = mc2). Nu voi stărui, în cele ce urmează
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
în general și are capacitatea decodării liricii dorcesciene după regulile cele mai subtile ale hermeneuticii și criticii literare, iar Eugen Dorcescu, într-o „mărturisire poetică de Sine” (p. 464) confirmă că, în viziunea lui, în care se unifică marile perspective epistemice, „Spiritul și Materia sunt identice, separarea lor, non-echivalența lor, dă naștere stării de spirit numită Samsara”, afirmată de la filosofiile hinduse ale Vedantei la Jainism și Buddhism. Dintru aceste începuturi orientale se relevă cele trei mari adevăruri: 1. Sufletul omului este
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
parabola biblică, cum ar putea gândi cititorul neavizat, ci cu poemul-metaforă, purtătorul scânteii divine, care aprinde focul sacru al Poeziei. Despre Tăcere au scris poeții lumii din toate timpurile, pentru că „Tăcerea... nu tace niciodată!” Dincolo de conceptul cercetat gnoseologic, criminalistic, psihiatric, epistemic, analitic, etic, palierul estetic, prin diversele conotații ale Tăcerii, a construit o întreagă literatură, de la modele celebre, gânditorii: Søren Kierkegaard, Friedrich Nietzsche, Fiodor Mihailovici Dostoievski, Nikolai Berdiaev, León Chestov, Lev Nikolaevici Tolstoi, Lawrence Durrell, John Irving, Emil Cioran, Constantin Noica
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
Ion era bolnav" și "Ion nu știa că-i bolnav"). Operatorul, de exemplu, poate fi aletic (exprimă modalitățile de posibilitate, imposibilitate și necesitate), deontic (exprimă modalitățile de permisiune, prohibiție și obligație), axiologic (exprimă modalitățile de bunătate, răutate și indiferență), sau epistemic (exprimă modalitățile de cunoaștere, ignoranță și încredere). ¶Diverse constrîngeri modale guvernează DOMENIILE NARATIVE și, în termeni mai generali, determină "ce se întîmplă" într-o narațiune, stabilind despre ce este sau ar putea fi vorba în universul reprezentat, regularizînd cunoașterea personajelor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o povestire atomică sînt construite cu operatori aparținînd numai unei modalități. Povestirile atomice pot fi aletice (guvernate de operatorii posibilității, imposibilității și necesității), deontice (guvernate de operatorii permisiunii, prohibiției și obligației), axiologice (guvernate de operatorii bunătății, răutății și indiferenței) și epistemice (guvernate de operatorii cunoașterii, ignoranței și încrederii). Dat fiind un șir de motive divizabile, bunăoară, prin Lipsă (a unei valori)-Lichidarea Lipsei, șirul ar constitui o povestire atomică axiologică. Vezi și POVESTIRE COMPUSĂ, MODALITATE, POVESTIRE MOLECULARĂ. povestire complexă [complex story
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
istoriografie în care să funcționeze ca normă (care nu e numai de drept roman) suum cuique <tribuere>, cu prerogativele de magistratură, de tribunal al lumii (Schiller), o „învestitură” - spune Al. Zub - ce obligă istoriografia la maximă exigență sub unghi totodată epistemic și moral. Acest deziderat sentențios este însă atenuat de propria constatare realistă și de propriile scrieri: istoria nu justifică, ci explică. Ea este justițiară doar „în sensul că pune în lumină egală valorile istorice de pretutindeni și de oricând”. Substanța
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de secol (XIX), într-adevăr că „două atitudini semnificative s-au detașat [...]: una de respingere a oricărei filosofii aplicate acestui domeniu și de reconsiderare a istoriei la nivel pragmatic, ameliorând treptat instrumentarul de care dispunea, alta de regândire a statutului epistemic al istoriei, nu pe bază speculativă, ci pornind de la praxis” (cum a procedat Xenopol). Școala critică a făcut loc în anii interbelici criticismului, dar unul de primă instanță, fiindcă și „noua școală”, înfiripată în jurul „Revistei istorice române”, avea să depășească
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
diferitele laturi ale personalității în formare a copilului preșcolar: * educația intelectuală coordonata cognitiv-lingvistică; * educația fizică coordonata psihomotorie și a dezvoltării armonioase; * educarea afectivității prin prisma socializării; * educația estetică și cultivarea creativității; * educația pentru societate 120. ,,deschiderea orizontului cultural"; ,,stimularea curiozității epistemice"121 etc., finalități trimițând în măsură diferită, de la caz la caz, către activitățile desfășurate la nivelul I/II al preșcolarității. 4.2. Finalități specifice pentru activitățile de educare a limbajului 4.2.1. Obiectivele cadru sunt ,,obiective cu un grad
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sunt imposibile în sine, iar căutarea surselor, influențelor, premiselor ei constituie o întreprindere firească în vederea încadrării sale în istoria și sistematica filosofiei. Continuitatea gândului filosofic nu poate fi negată, cel puțin din punct de vedere formal, căci există o formulă epistemică proprie filosofiei, apoi chiar o formulă atitudinal-noetică specifică acesteia. Dar trebuie afirmată și discontinuitatea întreprinderilor filosofice, căci teoriile, sistemele, ideile, în conținutul lor, sunt altele, cu fiecare moment istoric. Sau, cum afirma Husserl: "atunci când spunem 'filosofie' trebuie să deosebim bine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
determinarea "ființei în lucruri" Constantin Noica; "descrierea ființei determinate" Gheorghe Vlăduțescu) ale unui sistem, teorii filosofice. Istoria filosofiei cuprinde momente de schimbare a stilului teoretic și a statutului cultural al acestei discipline, fără a se depăși, desigur, de-limitarea sa epistemică și atitudinal-noetică. Acest fapt interzice dogmatizarea aspectului formal și, totodată, îngăduie diferențierea lui de cel material (de conținut). În cazul personalismului energetic, această din urmă operație are privilegiul de a mai îngădui lămurirea sensului legăturii sale cu kantianismul și cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
anume personalismul și energetismul. În contextul de față, sensurile celor doi termeni formal și material sunt următoarele: formal semnifică tiparul unui gând filosofic, operațiile prin care el devine inteligibil, forma lui logică determinată prin raportare la "canonul" filosofiei, la condiționarea epistemică, atidudinal-noetică sau formula teoretică a acestei discipline; iar material constituie conținutul informațional al gândului, determinat prin dezvăluirea problemelor, metodelor proprii unei filosofii anume și raportarea acestora la istoria filosofiei și la unitatea culturii în care filosofia vizată este integrată 25
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ființări ca în cazul antropologiei filosofice -, ci la lume ca totalitate. Kant concepe omul ca mod-de-a-fi în legătură cu un prim înțeles al metafizicii: aceasta îi apare ca o dispoziție naturală a sufletului omenesc. Altfel, interesul lui este de a descrie comportamentele epistemic și moral în intenția resemnificării (reconstrucției) conceptului metafizicii prin raportarea omului la două lumi diferite: lumea fenomenală și lumea inteligibilă. Refacerea unității umane (așezarea pe același temei a celor două "lumi") prin principiul finalității (omul este scop final al existenței
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
forțată a unei realități În fața celorlalte sau, și mai rău, prin disoluția tuturor Într-un tot indeterminat, sincretic. Desigur, procesul decantării unei integralități este mult mai complicat decât l-am explicitat mai sus. Dar nu la definiții sau alte finețuri epistemice ne vom referi, ci la niște procese evidente pe care le Întrezărim din ce În ce mai mult. Încercăm, așadar, un survol psihosociologic legat de integrarea valorilor ortodoxiei românești În contextul valorilor europene. Perspectiva este cea a unui laic, interesat mai ales de dimensiunea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
din ceea ce Întreprinde omul nu scapă scrutării acestei angajări paideice. Pedagogia bunului-simț nu strălucește prin exemplaritatea sa teoretică, ci prin subtilitatea răspunsurilor concrete, prin bogăția și adecvarea lor la chemărilor realității. Dacă pedagogia bunului-simț nu ne ademenește prin exemplaritatea corpului epistemic, rămâne pe tapet funcția sa Înrâuritoare, de anticipare sau cenzurare a actelor pe care urmează să le facem. Ce poate fi mai demn de respectat decât crezuri cum ar fi: „Omul cât trăiește Învață”, „Învățătura bună e pe cap cunună
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
e una a căutărilor și cristalizărilor unor repere comportamentale, a forjării unor idealuri noi. Până acum, elevului i s-a oferit cunoaștere, și-a Însuțit tehnici culturale de bază (scris, citit, socotit, utilizarea calculatorului etc.), a dobândit o anumită autonomie epistemică. Dar, În continuare, el are nevoie de o autonomie axiologică și decizională, de o Îndrumare culturală. Adolescentul este interesat nu atât de informație, cât de repere valorice de Înțelegere și folosire a acesteia. El caută temeiuri pentru ceea ce știe, năzuiește
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și prin registrul religios. A exclude elementul de specificitate religioasă din cadrul acestui angrenaj Înseamnă a-i priva pe elevi de unul dintre elementele de spiritualitate cele mai Însemnate. Pentru a fi format, un elev are nevoie nu numai de autoritate epistemică, ci mai ales de una spirituală. Cum să elimini o astfel de dimensiune din spațiul școlar? E ca și când am impune, În loc de limba română ca limbă de comunicare, o limbă artificială, neutră (să zicem esperanto), doar pentru faptul că s-ar
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
doilea, El Își alegea discipolii. „Și ei erau uimiți de Învățătura Lui. Căci Îi Învăța pe ei ca Cel ce are putere, iar nu În felul cărturarilor.” (Marcu, 1, 22) „Puterea” despre care se vorbește În Evanghelii nu este una epistemică, ideatică, statutară, ci una harică, prietenoasă, exemplificativă prin propria conduită. Ea aduce un adevăr nu al indiferentei științe, ci al responsabilei conștiințe. Ea scoate la iveală „Adevărul, calea și viața” adăpostite În noi și ne Îndeamnă să le ocrotim, să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
religioasă sau o vocație clar statuată, dar cu instrumentele cunoașterii sau acțiunii specifice putem decela zona de transcendență ce se insinuează În domeniul pe care-l reprezentăm (fizică, matematică, literatură, arte, filozofie, psihologie etc.). Ar fi un semn de onestitate epistemică să Împingem lucrurile până la capăt și să-i dăm lui Dumnezeu ce este al Său. Prezența Sa se simte peste tot, În orice domeniu. Nu-i obligatoriu să propovăduim explicit Învățătura creștină (sunt alte persoane responsabile de așa ceva), dar, atunci când
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
periodice academice din străinătate: „Neohelicon”, „Études balcaniques”, „Philologica Pragensis” ș.a. Încă de la primul volum C. se profila ca un istoric literar cu vocație teoretică și deschidere interdisciplinară. Cercetarea pozitivă, bazată pe documentarea riguroasă la izvoare primare, este dublată de tensiunea epistemică, așa încât contribuțiile sale, mai ales începând cu Originile romantismului românesc (1972), includ și un discurs asupra metodei (nu e întâmplător că teoreticianul a întocmit și prefațat cu un solid studiu volumul Conceptul de istorie literară în cultura românească, 1978). „Tehnica
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
de la paralela schițată mai sus (ntre perioada 1878-1918, respectiv cea de după 1989, putem aborda succint problema actualității spiritului maiorescian ș( a teoriei formelor fără fond. De altfel, din momentul enunțării sale, această paradigmă nu a (ncetat să (ș( demonstreze valențele epistemice. Desigur, av(nd acea rară calitate a unor modele de a putea fi folosite (n analiza oricărui moment istoric, ea este "condamnată" să dăinue. Formele deosebit de complexe (n care se realizează aculturația (n cele mai noi etape ale dezvoltării civilizației
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ieșim din schemele noastre de gândire, parțial reducționiste și să admitem că sunt doar superstiții. De asemenea am putea renunța la îndepărtata relație dintre subiect și obiect, a celei dintre gândire și realitate, în general la dualismele și la modelele epistemice care universalizează structuri de limbaj și interpretare. Deci, ne-am orienta către o gândire contextuală și un relativism pragmatic, fără obsesia ultimului context, a corespondenței reprezentării cu o realitate obiectivă și ne-am referi la scopurile urmărite de actorii sociali
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]