310 matches
-
Nicolae Scurtu Literatura epistolară a lui Constantin Noica (n. 1909 - m. 1987) extrem de prețioasă, se întregește, acum, cu încă patru misive, necunoscute, trimise lui Teodor Vârgolici (n. 1930), lui Ștefan Milcu (n. 1903 - m. 1997), Luciei Negoiță-Chirilă (n. 1945) și lui Ghiță Florea (n.
Constantin Noica și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6122_a_7447]
-
cât și cercetătorilor literari. Lipsa unor restituiri complete, critice și științifice ale operei, precum și o fragmentată abordare, pozitivistă, a biografiei, indiferent de epocă, conjuncturi și oameni, au creat o sumă de legende, care, uneori, tind să devină insurmontabile. Literatura sa epistolară, redusă cantitativ, conține o sumă importantă de informații, note, date și precizări despre sine și despre confrații săi care i-au înrâurit, într-un fel sau altul, destinul scriitoricesc și cel uman. Epistolele scrise la vârsta de doar cincisprezece ani
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
Nicolae Scurtu O diviziune majoră a bibliografiei teoreticianului și criticului literar Matei Călinescu (1934-2009) o constituie, desigur, literatura sa epistolară, bogată și extrem de prețioasă, aflată în arhive și biblioteci, publice și particulare, din România și America. Remarcabile sub multiple aspecte, sunt epistolele trimise, în timp, lui Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Tudor Vianu, Mihail Ralea, Demostene Botez, Al.Dima, Liviu Rusu
Întregiri la bibliografia lui Matei Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4369_a_5694]
-
Alla gentilissima signorina Georgetta Ghimpeanu, Via Toamnei, nr. 35a, Bucarest, Romania]. * [București, 27 noiembrie 1926] Dragă Georgeta, Formule ca „vechiul meu prieten" sau „dragă Florio" nu mi se par nici mucegăite nici spălăcite, dacă nu sunt puse numai pentru simetria epistolară. Cât privește atributele de „filosof", „raționalist", astea sunt excogitațiuni infernale ale spiritului tău de generalizare prea accelerat și care m-au dărâmat în ochii unor ființe în fața cărora ar fi trebuit să trec drept ceea ce sunt: un imbecil cu toate
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
presa literară din România. Sunt unele regretabile omisiuni care indică superficialitate, comoditate și o insuficientă cunoaștere a temei de cercetare. Bibliografia acestui veritabil spirit enciclopedic, apreciat de cărturarii cei mai însemnați din Europa, este incompletă deoarece nu cuprinde literatura sa epistolară, care este foarte bogată și care conține informații și precizări extrem de prețioase privind relațiile cu unii dintre colegii de generație sau cu unii dintre dascălii pe care i-a admirat și prețuit. Edificatoare în acest sens sunt epistolele, inedite, trimise
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
1887-1946) se cuvine a fi cercetată cu mai multă rigoare, întrucât conține unele știri, note și informații valoroase privitoare la epoca în care s-a format și a creat, precum și la unii dintre contemporanii săi. Jurnalul, încă inedit, literatura sa epistolară și unele memorii modifică imaginea despre autorul cărții esențiale Pietre de vad. Volumul 1-4 (1937-1944), care nu a fost încă restituită. Grație funcțiilor și demnităților pe care le-a avut în domeniul culturii, Emanoil Bucuța a stabilit relații epistolare cu
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
S-a întâlnit timp de 3 ani cu Petru Maior, după numirea acestuia ca protopop la Reghin în 1784, și cu Inocențiu Micu-Klein discutând în contradictoriu diferite probleme de istorie și de limbă. În 1782 tipărește la Viena sub formă epistolară, la sugestia pastorului brașovean Theodor Lange, adresantul scrisorilor, o "călătorie literară" numită "Altes und Neues, oder dessen literarische Reise durch Siebenbürgen, den Temesvarer Banat, Ungarn, Oesterreich, Bayern, Schwaben, Schweiz und Elsass u.s.w. in drei Sendschreiben an Herrn Prediger Theodor
Franz Josef Sulzer () [Corola-website/Science/309566_a_310895]
-
Nicolae Scurtu Literatura epistolară a lui George Topîrceanu, extrem de valoroasă, pe care au cercetat-o si publicat-o, parțial, istoricii literari Alexandru Săndulescu (n. 1929)1 si George Sanda (n. 1937)2 merită o atenție specială si se cuvine a fi restituită într-un
George Topîrceanu și confrații săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6212_a_7537]
-
științe din Lisabona și, în onoarea sa, o școală din Lisabona, precum și diverse străzi din Portugalia, respectiv din Lisabona (Telheiras), din Outorela (Carnaxide), din Évora și din Custóias (Matosinhos) îi poartă numele. Aproape întreaga sa operă filozofică, pedagogică, critică și epistolară a lui DS a fost publicată în patru volume de Fundația Calouste Gulbenkian, cuprinzând de la teme esențialmente filozofice și pedagogice până la teme de cultură și de actualitate ce reflectă preocupările vremii sale: individul printre mase, umanitatea în război, omul și
Delfim Santos () [Corola-website/Science/320768_a_322097]
-
la itinerariul creator și uman al unuia dintre cei mai importanți exegeți ai literaturii naționale. Una din sursele fundamentale de elaborare a unei biografii o constituie, așa cum am mai susținut și odinioară, corespondența emisă și primită de acea personalitate. Literatura epistolară și, desigur, tot ceea ce se referă la paraliteratură și în cazul lui Perpessicius contribuie, în chip substanțial, la rescrierea unei biografii credibile, la crearea unui profil autentic și, totodată, emblematic. Epistolele trimise de Perpessicius, în timp, familiei, prietenilor și, mai
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
o oarecare notă de convenționalism, surprind prin eleganță, printr-un stil propriu celui epistolar, și prin observațiile și mărturiile ce se cuvin a fi reținute privitoare la viața științifică și academică din România anilor de tristă și dureroasă amintire. Literatura epistolară a lui Perpessicius, interesantă și bogată, se impune a fi restituită, cât mai curând cu putință, deoarece cuprinde secvențe, imagini, precizări și observații extrem de importante pentru o mai clară înțelegere a vieții literare și culturale românești din anii 1915-1970. * [București
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
a unui "zbor neîmplinit, împușcat în aer". Și totuși setea de a scrie i-a rămas irepresibilă: "... simt că atâtea din mine cer să iasă la lumină." Și unele și ies aproape involuntar în evocările, portretele, în meditațiile și peisagistica epistolară, spre a nu mai vorbi de romanul, tradus și în românește Zbor în libertate. Acum sunt de reținut nu numai părerile de rău, dar și reflecțiile, confesiunile care, ca și natura pe care parcă o absoarbe prin toți porii, îi
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
Filosofie a Universității din Iași, prizonieratul în Rusia și o intensă și îndelungată activitate literară, publicistică și culturală au făcut posibilă inițierea de către el a unor dialoguri epistolare extrem de valoroase pentru cercetarea vieții literare din răstimpul 1940-2000. Bogata sa literatură epistolară conține numeroase informații, precizări, note și microportrete care contribuie, astăzi, la întregirea imaginii vieții spirituale, literare, sociale și politice din cea de a doua jumătate a veacului trecut. Epistolele sale, aflate în biblioteci publice și particulare - mai ales în acestea
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
Nicolae Scurtu Romancierul, eseistul, dramaturgul și traducătorul Marin Preda (n. 5 august 1922 - m. 16 mai 1980) nu a lăsat o însemnată literatură epistolară 1, așa cum unii, poate, s-ar fi așteptat. Răstimpul în care a trăit și, mai ales, a creat nu i-a îngăduit să întrețină dialoguri epistolare susținute. Comunica frecvent și eficient prin articolele și eseurile sale și, desigur, prin in-confundabilele
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
academică. Emil Turdeanu a manifestat, în timpul interminabilului său exil, un interes special pentru România și cărturarii ei, pe care i-a prețuit, i-a stimulat și, când a fost posibil, i-a ajutat în plan științific și moral. Literatura sa epistolară, de altfel numeroasă, cuprinde scrisori trimise lui Ștefan Ciobanu, I.C. Chițimia, Dan Simonescu, Ovidiu Papadima, Teodor Vârgolici, Stela Toma, Nicolae Florescu, Mircea Anghelescu, Ștefan S. Gorovei, Marin Bucur și multor altora. Epistolele pe care le expediază istoricului și criticului literar
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
-l deruta pe cercetătorul onest și pasionat de certitudini, acolo unde ele există. Biografia și bibliografia lui Const. Virgil Gheorghiu în elaborarea doamnei Mihaela Podocea-Constantinescu1 sunt grav accidentate, conțin lacune inadmisibile și, finalmente, devin irelevante chiar și pentru neinițiați. Literatura epistolară a celui ce a scris Ora 25 relevă alte date, alte știri și, evident, alte mărturii care contribuie esențial la rescrierea biografiei acestui cunoscut scriitor al exilului românesc. Relevante, sub multiple aspecte, sunt epistolele pe care tânărul, foarte tânărul poet
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
pe care le-a scris și le-a trimis confraților și unora dintre contemporanii săi se constituie în excelente surse de informații biografice, bibliografice sau de altă natură și, astfel, toate, contribuie la redescoperirea imaginii cărturarului de la Piatra-Neamț. Literatura sa epistolară, diversă și imensă, din care s-a publicat 2 doar un fragment, se impune a fi cercetată, adunată, adnotată și restituită în întregime spre a constata, încă o dată, virtuțile și fascinația comunicării. Cele trei epistole, necunoscute până acum, sunt trimise
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
Nicolae Scurtu O sursă extrem de interesantă în ceea ce privește rescrierea unei biografii de tip clasic a lui Sever Pop o constituie, neîndoielnic, literatura sa epistolară, bogată și deosebit de valoroasă, existentă în arhive și biblioteci publice și particulare din România. Și nu numai. Biografia lingvistului și cărturarului Sever Pop (1901-1961) a fost elaborată și publicată de soția sa, Alexandra S. Pop1, cu trei decenii și ceva
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
din lume care, în timp, a îngăduit multor români să se stabilească aici și să se impună prin operele lor. O sursă extrem de interesantă în ceea ce privește rescrierea unei biografii de tip clasic a lui Sever Pop o constituie, neîndoielnic, literatura sa epistolară, bogată și deosebit de valoroasă, existentă în arhive și biblioteci publice și particulare din România. Și nu numai. Informațiile despre prezența sa în România, după un lung, nemeritat și dureros exil, sunt sumare și adesea irelevante. Se detașează, în chip cu
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
Vintilă și, desigur, mulți alții. Notele și precizările de istorie literară, culturală și politică sunt insuficiente, neconvingătoare și, uneori, complet eronate. Și de aici, o anume stare de superficialitate și, chiar, de confuzie. După aceste câteva considerații, privitoare la literatura epistolară a lui Mircea Eliade, transcriu, aici, încă două epistole, necunoscute până azi, trimise istoricului, criticului și eseistului literar Marin Bucur (n. 1929 - m. 1994), autorul a două1 inteligente și nuanțate microexegeze despre destinul celui mai cunoscut cărturar din a doua
Noi contribuții la bibliografia lui Mircea Eliade by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/10788_a_12113]
-
autentic intelectual și creator din stirpea celor foarte aleși. O caracteristică, esențială, a omului Mircea Eliade e, desigur, generozitatea, pe care o întâlnim și în puținele șire trimise istoricului și criticului literar Marin Bucur, care vin să augmenteze literatura sa epistolară.
Noi contribuții la bibliografia lui Mircea Eliade by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/10788_a_12113]
-
De la buze la inimă"). Nu mai importantă este și tema familiei prezentă în romanele "Yaprak Dökümü" ( "Căderea frunzei") sau "Kızılcık Dalları" ("Ramurile de coarnă"). Un singur roman din cele scrise de Reșat Nuri Güntekin publicat în anul 1927 îmbracă forma epistolară, acesta fiind intitulat "Bir Kadin Düșmanı" și fiind publicat în anul 1927. Alte romane sunt concepute sub forma unor memorii sau jurnale, aceasta fiind, de altfel, tehnica preferată a lui Güntekin. O altă temă interesantă abordată de Reșat Nuri Güntekin
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
marginalizării unei personalități a literaturii noastre. Bibliografia 1 profesorului, criticului și istoricului literar Mihai Drăgan a fost gândită și elaborată de cercetătoarele Lenuța Drăgan și Lăcrămioara Chihaia, soția și, respectiv, fiica sa, pe care le prețuia atât de mult. Literatura epistolară, atât cât se cunoaște, conține mărturii revelatoare pentru înțelegerea omului și a operei sale de exigent exeget al clasicilor și al contemporanilor. Revelatoare, sub multiple ipostaze, sunt epistolele trimise lui George Uscătescu 2, Radu Cârneci 3, Constantin Călin 4, Miron
Posteritatea istoricului literar Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2858_a_4183]
-
culturii naționale, a intrat, azi, într-un nepermis con de umbră de unde se cuvine a fi recuperat și repus, cum e și firesc, în circuitul valorilor durabile ale literaturii române. Bogată și revelatoare, sub multiple aspecte, este și literatura sa epistolară, din care transcriem, aici, o amplă misivă trimisă prozatorului și sculptorului Ion Vlasiu (1908-1997) ce se constituie, de fapt, într-o fermecătoare lecție de istorie literară și estetică. * Cluj, 15 septșembrieț [1]962 Dragă domnule Vlasiu, Apoi d-ăștia îmi
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
ai exilului românesc, dar și în legătură cu alții, din plan secund, cum ar fi N. I. Herescu, Constantin Amăriuței, Mihai Niculescu, Antoaneta Bodisco și mulți alții. Am pomenit aici numai numele câtorva dintre scriitorii cu care Alexandru Busuioceanu se afla în relație epistolară. Operele lor plutesc, așa cum am spus la început, în aproximații, sunt restituite la întâmplare, fără un program sistematic. Ele au nevoie de întregire, adică de reunirea etapei românești cu opera din exil. Altfel, vom continua să glosăm despre părți disparate
Un român la Madrid by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10515_a_11840]