309 matches
-
între dorința de a urma o facultate și cea de a rămâne aici, în munți, cu copiii frumoși de la școală, cu femeile "dulci" care-l asediază atât de plăcut și cu ploile pe care le "adoră". Rolul jucat în piesa epistolară de Aurel Dumitrașcu pare unul al grației desprinse de orice constrângere exterioară. În schimb, lui Adrian Alui Gheorghe i s-a dat truda cotidiană, fără nici un orizont, cu fruntea mereu aplecată și șalele tari... Treptat însă, cei doi poeți și
Doi poeți (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7566_a_8891]
-
telegrafice și strict informative, transmițând (uneori pe puncte) noutăți dintr-o parte în alta. Explorările în realitatea interioară și în arta proprie, ca și trasoarele către lumea celuilalt, lasă loc unor mesaje mai pragmatice. Adevărata comunicare nu mai este cea epistolară, fiindcă și distanța geografică dispare. Cei doi încă-tineri poeți devin în sfârșit colegi de facultate (din 1983), iar din 1987, se întâlnesc și își vorbesc zilnic, în aceeași urbe (la Piatra Neamț). Culmea, cel ce n-a vrut să se abată
Doi poeți (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7566_a_8891]
-
or cu ori, ceea ce - să admitem - e o insinuare nepermisa a poeziei în gramatică. Cei doi prieteni joacă aproape totul pe cartea artei, a POEZIEI, cu verzale. Această pasiune comună le întărește relația afectiva și le-o prelungește pe cea epistolara. Între Borca, unde-și face veacul profesorul suplinitor Aurel Dumitrașcu, si Săvinești, Caracal, Petrila, Piatra Neamț, Iași, pe unde se zbate stoicul Adrian Ălui Gheorghe, se întinde un pod mobil de scrisori. Parcurgerea lor e utilă sub raport documentar (epoca se
Doi poeți by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7593_a_8918]
-
deschis (2002). Considerând, cu deplină justețe, că în consubstanțialitatea literaturii subiective se încadrează și corespondența emisă și primită de personalități distincte, Al. Săndulescu i-a relevat atât valențele documentare cât și cele artistice, în suita de studii din volumul Literatura epistolară (1972). Noul volum are dimensiuni impresionante, de aproape 450 de pagini, cu o vastă perspectivă asupra memorialisticii românești, în diversitatea formelor ei de manifestare, aparținând unui mare număr de autori. în preambulul Literatură și istorie, Al. Săndulescu admite că "există
Memorialiști români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7473_a_8798]
-
Păltiniș Dragă Doamnă Brădișteanu, Cum să vă mulțumesc pentru urări și daruri? Poate doar rugîndu-vă să-mi dați o telegramă spunîndu-mi că Irinel e bine. Nu dezesper să vă văd aici. Al Dvoastră, cald, Constantin Noica A urmat o pauză epistolară. Am plecat în străinătate, în vacanță, de unde m-am întors pe 7 oct. cu cenușa iubitului meu soț în brațe. I-am scris, probabil, deși nu-mi amintesc nimic, și celebrului meu prieten, pt. că mi-a răspuns astfel: 27
Cum l-am cunoscut pe Constantin Noica by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Journalistic/5958_a_7283]
-
și de cordial în această corespondență, putând trece foarte repede de la reflecții despre spiritul european la lamentări pe tema dificultăților bătrâneții și de la remarci nihiliste la observații aplicate, pătrunzătoare, pe marginea cărților la care lucra Kraus. Simplul fapt că relația epistolară dintre acești scriitori, pe care nu îi leagă aparent nimic (în afara unei deziderale apartenențe la defuncta Dublă Monarhie), durează 19 ani, cu o medie de 78 scrisori pe an, spune în sine suficient de multe despre cantitatea de pe care textul
Cioran necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6293_a_7618]
-
cunoscător al vieții literare, al bibliotecii și al prelaților”. Ușor mucalit, în consonanță de altminteri cu partenerul de corespondență, Al. Andrițoiu îl gratulează astfel: „Să-ți răspund, așa zăpăcit și lăbărțat cum scriu eu; tu, în schimb, ai o artă epistolară demnă de invidiat, o spun foarte serios; nevastă-mea zice că pînă și scrisul ți-e rafinat, abia atins de vîrful stiloului, ca la oamenii rasați”. N. Carandino își exprimă satisfacția pentru relația pe care Blajovici a stabilit-o cu
„Un risipitor fericit” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5334_a_6659]
-
presupunem încă interesat. Corespondență, bunăoară, a briantului I.D. Sîrbu, atît de amară în volutele-i persiflator meșteșugite, alcătuiește o categorica dovadă a însemnătății unui site ce se cuvine explorat, întrucît ne mai poate oferi mari surprize. O altă revelatoare producție epistolara i se alătură, alcătuită dintr-o voluminoasa culegere a scrisorilor schimbate între Aurel Dumitrașcu și Adrian Ălui Gheorghe, între anii 1978 și 1990. Subsemnatul posedă și el cîteva epistole ale lui Aurel Dumitrașcu, grafiate îngrijit, cu o înclinare a slovelor
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
Radu Ciobanu Domnului profesor George Guțu îi datorăm apariția unui nou volum care sporește bibliografia epistolară a lui Emil Cioran: Scrisori către Wolfgang Kraus. 1971-1990. Dincolo de acuratețea filologică, ediția bucură cititorul avizat prin fericita inspirație a îngrijitorului de a adăuga celor 158 de scrisori expediate de Cioran, două ale Simonei Boué, cinci ale lui Kraus și
Vestigiile unei prietenii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6623_a_7948]
-
acest volum, deopotrivă utile și plăcute: o incursiune fascinantă în istoria antică a genului epistolar (Zoe Petre), bogate studii stilistice și semiotice, aduse la zi, despre limbajul scrisorii în medii tradiționale și electronice (Alexandru Nicolae, Adina Dragomirescu, Antoaneta Tănăsescu), literatură epistolară (Ioana Pârvulescu, Marius Chivu, Ioana Morpurgo), studii și comentarii de istorie și teorie literară, antologie din manuale de tehnică epistolară, mai vechi și mai noi (începând cu Epistolariul lui Diaconovici Loga, din 1841), modele de scrisori (către Divină domnișoară, Mult
Epistolar erotographic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6483_a_7808]
-
și semiotice, aduse la zi, despre limbajul scrisorii în medii tradiționale și electronice (Alexandru Nicolae, Adina Dragomirescu, Antoaneta Tănăsescu), literatură epistolară (Ioana Pârvulescu, Marius Chivu, Ioana Morpurgo), studii și comentarii de istorie și teorie literară, antologie din manuale de tehnică epistolară, mai vechi și mai noi (începând cu Epistolariul lui Diaconovici Loga, din 1841), modele de scrisori (către Divină domnișoară, Mult prețuite jupâne și prietene, de la Sălbaticul tău Ionel, Al d-tale adorator etc.), fișe de lucru, cu înregistrarea formulelor de
Epistolar erotographic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6483_a_7808]
-
mai există scrisori adevărate, că de la Internet încoace, declarațiile, confesiunile, certurile, retractările, nu se mai exprimă decât prin atingerea tastelor calculatorului urmată de o apăsare pe butonul „Send". Americanul Thomas Mallon intenționa să publice în 1997 o carte despre arta epistolară din toate timpurile, ca un fel de completare la mai vechea sa (1984) incursiune în jurnale personale. Cei 12 ani de amânare au schimbat radical termenii problemei. In introducerea la volumul Yours Ever (Al dumneavoastră pentru totdeauna), Pantheon Books, 2009
Poștașul nu mai sună la ușă by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6397_a_7722]
-
e privită ca un obiect de artă asupra căruia se poate interveni cu reflectoare și chirurgii ingenioase, îndrăznețe, care o pun în valoare, fără a-i altera independența. Nu e nimfomană (o spune și autorul într-un fals epilog, confruntare epistolară lămuritoare și ambiguă cu eroina sa), ci gurmetă - o degustătoare de plăceri erotice, cu o ars amandi pe cât de sofisticată, pe atât de dezvelită. Mici amintiri ale sexualității incipiente, tatonante, chiar dacă direct și frust exprimate, se varsă în matca arsenalului
Despre ambivalență by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4541_a_5866]
-
au fost imortalizate în ultimul roman al lui Bellow, Ravelstein. Am încercat să înțeleg mai bine motivația acestei manifestări paradoxale a sentimentelor lui Bellow pentru cei care-i fuseseră mentori, pe care-i prețuise și la care ținuse enorm. Colecția epistolară nu este un instrument ușor de folosit în acest scop. Ea cuprinde exclusiv scrisorile lui Bellow, scoase din contextul corespondenței cu adresanții. Dacă ele sunt răspunsuri, nu știm la ce răspunde și uneori nici cui, pentru că multe nume nu spun
Scrisori care nu s-au pierdut by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5790_a_7115]
-
mai pricepeam să îl fac. Și nu știam nici cu ce formulă din puținele cuviincioase să mă adresez poetului. Maestre nu se putea, din moment ce mă rugase să nu-i mai zic așa; domnule Arghezi mi se părea o formulă rece, epistolară și birocratică; iar tovarășe Arghezi - de-a dreptul aberantă. Tocmai atunci, când eram încurcat printre cuvinte și formule protocolare, m-a ajuns din capătul celălalt al mesei întrebarea: - Domnule, dumneata ai venit să taci sau să vorbești? Rostirea tărăgănată, aparent
G. Pienescu: „Colaborarea cu Tudor Arghezi (...) a fost una din marile împliniri ale vieții mele“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/5824_a_7149]
-
Ion Buzași 150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) 100 de ani de la Serbările Semicentenarului Astrei la Blaj (1911) Cărturarii ardeleni de odinioară aveau o adevărată vocație epistolară. Pentru ei corespondența era, ca și pentru pașoptiști, un gen literar - epistola literară -, dar și un document de istorie și istorie literară. Unul dintre aceștia, mai apropiat de noi a fost Ionel Pop (1889-1985), strănepot al marelui Simion Bărnuțiu (1808-1864
Aniversări by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5599_a_6924]
-
inviolabile”. Secretarul general al NATO, danezul Anders Fogh Rasmussen, a precizat că avertismentul vizează pe oricine da importanța acestui subiect. (În engleză, răspunsul lui Rasmussen a fost ”to whom it my concern”, o formulă impersonala care se folosește în corespondență epistolara, când cineva se adresează unei persoane căreia îi știe numele - n.r). Miniștrii Apărării din cele 28 de state membre NATO au lansat acest avertisment în cadrul unei întâlniri organizate la Bruxelles după ce Interfax a relatat, miercuri, că președintele Vladimir Puțin
NATO avertizează Rusia, care s-a mobilizat la granița Ucrainei by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54728_a_56053]
-
vitregiile existenței ce nu dădeau semne că vor obosi prea curând. Se cuvine să precizez că poeta Ana Blandiana fusese interzisă, în 1961, de către cenzura comunistă, după ce publicase câteva poezii în presa literară. Biograful meticulos se cuvine să cerceteze literatura epistolară a poetei Ana Blandiana spre a recompune portretul unei autentice și inimitabile doamne a literelor române. * Cluj, 27 iunie[1]961 Dragă Victoriță, Probabil pentru că bănuiesc că nici tu nu ești mai parolistă ca mine, îți scriu fără să mă
Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4822_a_6147]
-
și elegantă grilă de determinare a talentului sau nontalentului în arta de a concepe universuri imaginare. Biografia, atât cât se cunoaște, începe să se întregească cu noi și extrem de valoroase informații, note și precizări ce se află în literatura sa epistolară, încă necunoscută. Mircea Iorgulescu a întreținut un incitant dialog epistolar cu unii dintre confrații săi: Teodor Vârgolici, Gabriel Dimisianu, Geo Dumitrescu, Dana Dumitriu, Ion Groșescu, Z. Ornea, Alexandru Ștefănescu, Ion Simuț și mulți alții. Epistolele ce se publică acum, întâia
Contribuții noi la biografia lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/3321_a_4646]
-
Nicolae Scurtu Note și însemnări, știri și polemici, informații prețioase, precum și o însemnată sumă de date și aspecte esențiale pentru biografia și bibliografia poetului, gazetarului, memorialistului și epistolierului George Topîrceanu (1886-1937) întâlnim în literatura epistolară, foarte bogată, a colegei și prietenei sale, Otilia Cazimir (1894-1967), care a adunat și a restituit unele dintre cele mai semnificative mărturii privitoare la autorul Baladelor vesele și triste. În corespondența sa, expediată, în timp, unor prieteni și apropiați ai
Însemnări despre George Topîrceanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5242_a_6567]
-
-l deruta pe cercetătorul onest și pasionat de certitudini, acolo unde ele există. Biografia și bibliografia lui Const. Virgil Gheorghiu în elaborarea doamnei Mihaela Podocea-Constantinescu1 sunt grav accidentate, conțin lacune inadmisibile și, finalmente, devin irelevante chiar și pentru neinițiați. Literatura epistolară a celui ce a scris Ora 25 relevă alte date, alte știri și, evident, alte mărturii care contribuie esențial la rescrierea biografiei acestui cunoscut scriitor al exilului românesc. Relevante, sub multiple aspecte, sunt epistolele pe care tânărul, foarte tânărul poet
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
la itinerariul creator și uman al unuia dintre cei mai importanți exegeți ai literaturii naționale. Una din sursele fundamentale de elaborare a unei biografii o constituie, așa cum am mai susținut și odinioară, corespondența emisă și primită de acea personalitate. Literatura epistolară și, desigur, tot ceea ce se referă la paraliteratură și în cazul lui Perpessicius contribuie, în chip substanțial, la rescrierea unei biografii credibile, la crearea unui profil autentic și, totodată, emblematic. Epistolele trimise de Perpessicius, în timp, familiei, prietenilor și, mai
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
o oarecare notă de convenționalism, surprind prin eleganță, printr-un stil propriu celui epistolar, și prin observațiile și mărturiile ce se cuvin a fi reținute privitoare la viața științifică și academică din România anilor de tristă și dureroasă amintire. Literatura epistolară a lui Perpessicius, interesantă și bogată, se impune a fi restituită, cât mai curând cu putință, deoarece cuprinde secvențe, imagini, precizări și observații extrem de importante pentru o mai clară înțelegere a vieții literare și culturale românești din anii 1915-1970. * [București
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
publicat autorul romanului Pasărea și umbra. Impresionează, în special, lecturile bogate, informațiile de istorie literară pe care le folosește, inteligent, investigațiile de arhivă și, desigur, recursul permanent la epistolele lui Sorin Titel, din care știe să rețină mărturiile esențiale. Literatura epistolară a lui Sorin Titel, atât cât se cunoaște până acum, conține informații, precizări și mărturii extrem de prețioase privind opera și biografia sa, deloc comună, înțesată de incertitudini și, uneori, de grave traume. Epistolele trimise istoricului și criticului literar Dumitru Micu
Însemnări despre epistolograful Sorin Titel by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5856_a_7181]
-
Nicolae Scurtu Literatura epistolară a lui Constantin Noica (n. 1909 - m. 1987) extrem de prețioasă, se întregește, acum, cu încă patru misive, necunoscute, trimise lui Teodor Vârgolici (n. 1930), lui Ștefan Milcu (n. 1903 - m. 1997), Luciei Negoiță-Chirilă (n. 1945) și lui Ghiță Florea (n.
Constantin Noica și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6122_a_7447]