1,345 matches
-
Prințesa X). Tot în anul 2014, am scris următoarele două volume, și am dorit să public la Editura Virtuală, într-o ediție digitală, în coautorat cu Raluca-Crina Florescu, trei volume din acest eseu (360 de pagini), sub forma unui dialog epistolar între două generații (generația optzecistă și generația douămiistă). Din păcate, nu a fost posibil pentru că nu am găsit un sponsor care să sprijine acest proiect cultural european. Sperăm ca măcar anul acesta, prietenii de pe Facebook, și nu numai, să-și
ESEU SCRIS ÎN COAUTORAT CU RALUCA-CRINA FLORESCU de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1426748464.html [Corola-blog/BlogPost/360375_a_361704]
-
naștere și 130 de la trecerea în neființă- Când rostim numele scriitorului rus Feodor Mihailovici Dostoievski, imediat ne ducem cu gândul la marile sale romane: Crimă și pedeapsă, Idiotul, Frații Karamazov, însă pe lângă acestea autorul se afirmase mai înainte cu romanul epistolar Oameni sărmani ( 1845- 1846), despre care Bielinski scria:” un talent neobișnuit, original, care dintru început, de la prima lui operă, s-a desprins categoric din pleiada scriitorilor noștri, mai mult sau mai puțin tributari lui Gogol în ceea ce privește orientarea și specificul lor
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dostoievski_geniul_romanului_rus_si_parintele_existentialismului_0.html [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
în permanentă căutare prin care încerca să găsească soluții la problemele nodale ale unei epoci de crepuscul al feudalismului rus, peste care se grefau puternic și brutal formele noilor relații capitaliste.era perioada când se afirmase în prima sa operă-romanul epistolar Oameni sărmani. Această latură psihologică a realismului dostoievskian era aceea care deschidea o nouă pagină în istoria literaturii ruse. Atât Nekrasov și mai cu seamă Bielinski au salutat cu entuziasm apariția acestui scriitor, care pătrundea “în străfundurile sufletului omenesc “, aducând
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dostoievski_geniul_romanului_rus_si_parintele_existentialismului_0.html [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Evaluari > EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului Epistola ca literatură post-festum Această temă despre, să-i spunem, “genul epistolar “, sau despre “literatura și arta epistolară “stârnește multe discuții. În primul rand pentru faptul că sunt epistole romanțioase ca Noua Heloisă sau Manoil care nu ne mai spun nimic. La fel se nasc întrebări referitor la unele corespondențe ale scriitorilor
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Epistola_ca_literatura_post_festum.html [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
lui Flaubert ca fiind parte din același gen. Există o confuzie pe care o întrețin unii specialiști și chiar unele dicționare ce ține de prejudecăți documentaristice, având ca efect imprecizia termenilor și subestimarea unor valori de prima mărime despre genul epistolar. Scrisoarea,( fără să ne gândim la Scrisorile persane ale lui Montesquieu, care sunt adevărate eseuri politice, nici la Scrisorile lui Eminescu, nici la Scrisorile lui Ghica, toate fiind capodopere), particulară, “familiară “, așa cum au practicat-o scriitorii și persoanele particulare, cum
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Epistola_ca_literatura_post_festum.html [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
Dar despre acest lucru vom vorbi într-o altă lucrare.Se pune întrebarea ce conferă scrisorii valoarea artistică? La această întrebare vom răspunde împreună cu alți cercetători, de la Lanson, Lovinescu, Cioculescu și G.Călinescu, care toți scot în evidență că talentul epistolar al emitentului conferă valoare artistică scrisorii.Există o vocație epistolară, așa cum există o vocație poetică și una critică.Caragiale simte nevoia permanentă a dialogului și a sociabilității volubile, rezolvate și epistolar,Creangă rămâne un monologant, trimițând scrisori foarte rar și
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Epistola_ca_literatura_post_festum.html [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
G.Călinescu, care toți scot în evidență că talentul epistolar al emitentului conferă valoare artistică scrisorii.Există o vocație epistolară, așa cum există o vocație poetică și una critică.Caragiale simte nevoia permanentă a dialogului și a sociabilității volubile, rezolvate și epistolar,Creangă rămâne un monologant, trimițând scrisori foarte rar și de obicei în mod oficial și uneori confesiv.Corespondența lui Duiliu Zamfirescu prin calitățile ei tinde să pună în umbră romanele și poezia sa. Iar la ion Slavici scrisorile sunt inexpresive
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Epistola_ca_literatura_post_festum.html [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
scrisorii.Camil Petrescu care a fost un teoretician al scrisului anticalofil și prețuitor entuziast al documentelor nealterate prin imistiunea „stilizării “( Vd.Amintirile colonelului Locusteanu ), subliniază că epistola care tinde spre artă trebuie să aibă o singură calitate:autenticitate.Paginile, întradevăr, epistolare care interesează istoricul literar, sunt cele ce au un farmec autentic, în care autorul se găsește la polul opus artificialului, a stilului cu dinadins căutat, a expresiei pedante, a pozei, adică se situează într-un unghi de unde să ne apară
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Epistola_ca_literatura_post_festum.html [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
epistolari, cum a fost Voltaire care trimitea 20-30 de scrisori pe zi, în anumite perioade, n-ar putea fi imaginați fără naturelețea spontaneității. Practc, ei n-au timp să „elaboreze “, chiar dacă ar dori s-o facă. George Călinescu în Genul epistolar din volumul Scriitori străini, E.L.U.1967, nota:”Scrisoarea în general uzează de anume convenții, de procedee retorice specifice, și oricine știind că are un public, fie și de o singură persoană, compune mai mult sau mai puțin conștient. Cât
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Epistola_ca_literatura_post_festum.html [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
sine în plan ideal, iar pe de alta, intuind că scrisorile sale vor cădea pe mâinile posterității, el e mai atent ca oricare altul la compoziție “. O disciplină, deci, guvernează și scrisoarea, în fond o manieră utilă oricărei activități intelectuale. Epistolarul nu i se poate sustrage acestei discipline, cum nu poate să nu respecte gramatica. Un autocontrol funcționează oricum.Caragiale își redacta scrisorile cu minuțiozitate și scrupul de bijutier, fără să știrbească naturalețea. Dar, sinceritatea nu trebuie absolutizată. Ea depinde de
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Epistola_ca_literatura_post_festum.html [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
în jurul său. Sinceritatea scrisorilor nu trebuie înțeleasă ca totală și intangibilă, iar în materie de estetică și istorie literară, se impune o confruntare permanentă cu opera sau cu alte documente ale vremi. Alături de naturalețe, sinceritate, spontaneitate, ce sunt caracteristicile artei epistolare, mai adăugăm plăcerea de a scrie scrisori, ca o prelungire a conversațiilor dincolo de salon, obicei ce-și găsește originea în societățile rafinate, cu ecouri și în secolul al XIX-lea românesc, cum ar fi Alecsandri sau Odobescu. E o consecință
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Epistola_ca_literatura_post_festum.html [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
prin temerarele lui tatonări epice. În aceași situație se află Duiliu Zamfirescu care avea în scrisori preocupări estetice. Dacă am clarificat, în parte, identitatea speciei, acum încercăm să o integrăm în categoria ei mai largă, pe care o denumim gen epistolar. Unele enciclopedii, cum ar fi Larouse-Grand Dictionaire Universel, concentrează laolaltă sub acest nume operele, cum ar fi romane, poeme, eseuri, discursuri,, care au adoptat forma epistolară.Această metodă aplicată epocilor mai vechi nu este greșită.Dar această practică, după ce am
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Epistola_ca_literatura_post_festum.html [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
de ignorare sau de respectarea minimală a normelor, de experiență nemijlocită, scrisorile, ca jurnalele, sunt foarte căutate și citite.Textul romanesc, fantezist și ficționalist nu prea mai este căutat. Cititorul de azi caută viața adevărată și trăită . Forța analitică a epistolarului se însoțește adesea și cu alte virtuți precum savoarea limbajului, cum îl descoperim la Kogălniceanu, detașarea obiectivă, concurând ficțiunea la Odobescu, capacitatea mimetică la Caragiale, tensiunea intelectuală la Titu Maiorescu, expresivitatea descrierilor la Duiliu Zamfirescu, ceea ce ne pune în fața unor
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Epistola_ca_literatura_post_festum.html [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
întrucât sunt înțesate de considerații filozofice, sociale și politice.Odobescu și Alecsandri, ca și Odobescu, ia temperature morală a societății din vremea lor, în timp ce Titu maiorescu și Duiliu Zamfirescu dizertează despre teoria realismului și a rolului lui în roman. Opera epistolarului impune o investigare din unghiuri variate, ea ne dezvăluie valori complexe, care dacă n-o înscriem dintr-o dată în sfera artei, atunci în imediata ei vecinătate, în istorie, în istoria literară, în mișcarea de idei a epocii. Epistola o putem
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Epistola_ca_literatura_post_festum.html [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
unghiuri variate, ea ne dezvăluie valori complexe, care dacă n-o înscriem dintr-o dată în sfera artei, atunci în imediata ei vecinătate, în istorie, în istoria literară, în mișcarea de idei a epocii. Epistola o putem trece în cadrul elasticului gen epistolar, care pentru mine semnifică mai mult o noțiune istorică decât estetică. Scrisoarea trebuie fixată în categoria ei proprie și înțeleasă modern, ca o operă, cu multiple posibilități de expresie. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Epistola ca literatură post festum / Al
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Epistola_ca_literatura_post_festum.html [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
erotice, tribulații savante și rațiocinări, asociate unui simulacru de ambianță conform cu mediul lor de proveniență. Totul apare ca și cum imageria ajutătoare din fundal ar servi unei nevoi irepresibile de autentificare și circumstanțiere, respectiv unei abordări de domeniul diarismului sau de tip epistolar : „Am toate motivele să-ți răspund / pentru că momentul prezent este așa cum este/.../ și cel mai bine vezi cu ochii altuia / cum se-ntoarce gîndul meu spre tine,/ de data asta chiar port podoabe și mirodenii / întocmai ca un personaj din
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Culesul_fructelor_de_dupa_mircea_micu.html [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
pentru păstrarea acestui mod de comunicare, grav afectat de poșta electronică și alte sisteme de comunicare, care încearcă să înlocuiască definitiv epistolele clasice, pline de istorie și frumusețe“. A rezultat un volum în care cititorul, înainte de a pătrunde în slovele epistolare, este invitat să parcurgă un studiu bine documentat, veritabil portret țesut în cuvinte al Mitropolitului Antonie Plămădeală. O „muncă de migală, însoțită de răbdare și pasiune, întregită de pricepere și știință pe aceeași măsură“, contribuie la restituirea veridică a unei
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1393578852.html [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
de arhiereu, trăda emoții de copil. Autorul a adăugat, la finele cărții, câteva scrisori facsimilate, împărtășindu-ne frumoasa caligrafie îngrijită a Mitropolitului. Acesta a fost Antonie Plămădeală, „un strălucit interlocutor, nu numai verbal, ci și în scris, un talentat, neîntrecut epistolar“, iar lucrarea Părintelui Arhimandrit Timotei Aioanei de scrisori inedite nu poate lipsi din bibliografia celor ce urmăresc a-i contura un portret fidel ierarhului ce a păstorit Mitropolia Ardealului timp de 23 de ani. Acum, la începutul anului 2014, Părintele
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1393578852.html [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
desuetudine și decrepit: „Te-ai făcut și tu bărbat, muceo...” (pag. 66). Pare mai degrabă o altă formă de umor, cu alte nuanțări, cantr-un delir al situațiilor grotești sugerat de scrisoarea lui Mitiță către cei de acasă, cu naivitățile stilului epistolar cazon: „Aflați despre mine că sunt sănătos, ceea ce sănătate vă doresc și dumneavoastră..., pe care-l asezonează cu tactica și strategia răcanilor de a mai obține bani de la părinți: ...pot să vă spun că aș avea nevoie de bani. Mi-
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/dumitru_anghel_1462512864.html [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
Rodica Bin Prezentând în nr. 47 al Românie literare romanul epistolar Emil Cioran - Friedgard Thoma, apărut recent în Germania, promiteam un interviu cu Friedgard Thoma. Mă țin acum de cuvânt. Apropierea de autoarea acestui inedit roman epistolar s-a făcut, empatic, firesc, într-o seară de sfîrșit de noiembrie cînd printr-
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
Rodica Bin Prezentând în nr. 47 al Românie literare romanul epistolar Emil Cioran - Friedgard Thoma, apărut recent în Germania, promiteam un interviu cu Friedgard Thoma. Mă țin acum de cuvânt. Apropierea de autoarea acestui inedit roman epistolar s-a făcut, empatic, firesc, într-o seară de sfîrșit de noiembrie cînd printr-o convorbire telefonică prealabilă, am stabilit să ne întîlnim în locuința ei situată într-o zonă rezidențială din Köln. Drumul nu a fost lipsit de peripeții
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
fost găsit permisul lui de student. La fel de puțin mi-a povestit și despre o altă călătorie a lui, în 1940, în România. Aflu despre ea abia acum din lectura unor reviste germane de specialitate... Să revenim acum la romanul dumneavoastră epistolar - fiindcă totuși, cartea este și romanul unei relații, există în paginile ei un "crescendo" al intensității amoroase care apoi, încet încet, se stinge, cu aceeași tristețe și melancolie pe care o au zilele toamnei în care ne aflăm acum... înainte
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
aici în volumul de corespondență, nu am evocat-o, fiindcă întîmplările s-au petrecut dincolo de scrisori. Nu putem fi decît foarte curioși. Interviu de Rodica Binder * Ulrich Horstmann, cel care a îndemnat-o pe Friedgard Thoma să scrie acest roman epistolar, este autorul mai multor eseuri, cărți de filozofie, culegeri de aforisme, romane, piese de teatru. Laureat al pemiului literar Kleist, Ulrich Horstmann, literat și filolog, este profesor la Institutul de anglistică și americanistică al Universității din Giessen. El a fost
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
celălalt. Școala Centrală și Rezidența BRD Scena9 vor găzdui expoziții și tururi ghidate prezentate într-o formă inedită față de edițiile precedente. Curtea rezidenței va răsuna la miezul nopții într-un jam session muzical, iar la Școala Centrală într-un jam epistolar. ARCEN e format din pasionați de artă, adunați în jurul unor proiecte care au ca scop protejarea patrimoniului construit și a memoriei afective a Bucureștiului, reactivarea unor spații urbane prin intermediul culturii, dezvoltarea microcomunităților și punerea în valoare a unor zone urbane
Noaptea Albă a Muzeelor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105491_a_106783]
-
specificul local al feminității. Dacă îl află din primele încercări, bine. Dacă nu, nu se mai întoarce. Pe toată perioada acestei campanii ține un soi de jurnal spre deliciul celui mai bun amic al său, Iuliu Borna. Inegale, memoriile acestea epistolare au totuși momentele lor de vârf. Două sunt mai interesante și acestea se petrec, ambele, în Capitală. În prima, Nelu se prezintă unor muncitoare destul de sărace cu duhul drept un pui de magnat al petrolului sosit tocmai din Dallas. (De
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]