562 matches
-
culoarea kaki. Biserica nu este pictată în interior, pereții săi fiind recent zugrăviți în culorile galben, albastru și roșu. Catapeteasma datează din secolul al XIX-lea, pictura sa fiind refăcută. Ea provine de la Schitul din Pădurea Boroșești (care aparținea de Epitropia Sf. Spiridon), iar icoana "Crucea răstignirii" datează din secolul al XVIII-lea. În curtea bisericii se află trei cruci executate în secolul al XIX-lea de pietrari locali, două dintre ele fiind decorate cu modelul folcloric "soarele și luna", întâlnit
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
În schimb, se importau arme, țesături, mirodenii, aur. Viața internă a comunității era coordonată printr-un statut aprobat de autorități și care asigura existența autonomă a obștii. Organele de conducere a comunității erau Marea adunare, alcătuită din 12 membri, și epitropia alcătuită din 7 membri. Adunarea era convocată o dată pe an, cînd asculta darea de seamă a epitropiei și aproba bugetul. Președintele epitropiei era și președintele Adunării. Neavînd un eparh propriu, comunitatea era condusă din punct de vedere spiritual de Patriarhia
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
aprobat de autorități și care asigura existența autonomă a obștii. Organele de conducere a comunității erau Marea adunare, alcătuită din 12 membri, și epitropia alcătuită din 7 membri. Adunarea era convocată o dată pe an, cînd asculta darea de seamă a epitropiei și aproba bugetul. Președintele epitropiei era și președintele Adunării. Neavînd un eparh propriu, comunitatea era condusă din punct de vedere spiritual de Patriarhia armeană din Constantinopol. În Cernăuți, funcționa o filială a Uniunii Generale Armene de Binefacere, iar unele focare
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
asigura existența autonomă a obștii. Organele de conducere a comunității erau Marea adunare, alcătuită din 12 membri, și epitropia alcătuită din 7 membri. Adunarea era convocată o dată pe an, cînd asculta darea de seamă a epitropiei și aproba bugetul. Președintele epitropiei era și președintele Adunării. Neavînd un eparh propriu, comunitatea era condusă din punct de vedere spiritual de Patriarhia armeană din Constantinopol. În Cernăuți, funcționa o filială a Uniunii Generale Armene de Binefacere, iar unele focare de cultură porneau din inițiative
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Orăștie, ridicarea monumentul soldatului necunoscut de la Săcele, ca și restaurarea patrimoniului istoric incluzând Mănăstirile de la Curtea de Argeș și Aninoasa sau ansamblul arhitectural de la Golești. Ion I. Lapedatu a fost ales, alături de Valeriu Braniște, Ioan Lupaș, Octavian Goga și Ion Agârbiceanu, în epitropia „Fundațiunii pentru ajutorarea ziariștilor români" înființată în 1911 de dr. Ioan Mihu. El se angajează cu succes în colectarea de fonduri, câștigând donatori importanți, dar și consituind „fondul felicitărilor răscumpărate” în care oricine putea contribui sume oricât de modeste: Fundația
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
numele și care să permită educația copiilor din mediul rural astfel încât absolvenții să poată fi primiți în orice universitate din Europa. Institutul Liceal „Anastasie Bașotă” a fost inaugurat abia la 18 februarie 1879 și a fost administrat până în 1906 de Epitropia Institutului „Anastasie Bașotă” a cărei primi epitropi administratori au fost junimiștii Vasile Pogor și Ioan Ianov. Cei doi l-au convins pe scriitorul Samson Bodnărescu, un alt junimist, să accepte funcția de director al școlii, funcție pe care acesta a
Anastasie Bașotă () [Corola-website/Science/328159_a_329488]
-
pentru vânzare la sfârșitul anului 1816, dar moare în împrejurări incerte la 20 iunie 1817, posibil printr-un accident de călărie, înainte de a găsi un cumpărător. Deoarece toți copii săi erau minori la acea vreme, averea este administrată de o epitropie. Cea mai mare parte a averii se află în Țară Românească și era greu de administrat, așa că epitropii moștenitorilor decid să arendeze toate proprietățile. În decembrie 1827, toate averile din Țară Românească, inclusiv hanul, sunt luate în arendă de Dimitrie
Hanul Manuc () [Corola-website/Science/302062_a_303391]
-
timp medic secundar la spitalul de copii, profesor de botanică la Facultatea de Medicină și la Școala de Farmacie, profesor de igienă la liceul Matei Basarab și medic al drumurilor de fier, iar primarul Bucureștiului se mai ocupa de afacerile epitropiei Brâncovenești, fiind în același timp și deputat. Acest cumul era expresia tendinței „de-a-și crea din bugetul statului resurse pentru un trai aristocratic” , așa cum se întâmpla și cu cei care ocupau funcții importante în stat ca urmare a unor favoruri
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
ortodocși din Rădăuți au dorit să construiască o biserică ortodoxă de dimensiuni mari, orașul Rădăuți devenind reședință a județului Rădăuți. Astfel, s-a format în 1920 un comitet de inițiativă compus din preoții de la Biserica "Sfântul Ierarh Nicolae" din Rădăuți, Epitropia bisericească și primarul orașului, Gheorghe Popadiuc, care a hotărât să facă demersuri în vederea zidirii unei catedrale ortodoxe în orașul Rădăuți, care să poarte denumirea de Catedrala Unirii Naționale. La 10 mai 1921, autoritățile de stat și cele bisericești au aprobat
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
în afara legii munca silită și sclavia și au cerut ajutor americanilor, o mișcare care a stârnit nemulțumire în Liberia și a dus la demisia președintelui Charles D. B. King și a vicepreședintelui său. Societatea a amenințat apoi că va înființa o epitropie asupra Liberieiș dacă nu se efectuau reforme. Incidentul din Mukden, cunoscut și cu numele „Incidentul Manchurian” sau „Criza din Orientul Îndepărtat” a fost unul din marile eșecuri ale Societății și a acționat precum un catalizator pentru retragerea Japoniei din organizație
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
un chirurg român. S-a născut la 1 septembrie 1903 la Pitești într-o familie modestă. A absolvit liceul la Slatina și Facultatea de Medicină a Universitații București. Lucrează ca intern întâi și apoi ca medic secundar în obstetrică-ginecologie la Epitropia Așezămintelor Brâncovenești. După o lungă reflecție, alege să continue pe calea chirurgiei, considerând medicina internă la fel de fascinantă. Desfășoară o muncă asiduă sub coordonarea prof. dr. Ernest Juvara și prof. dr. Anibal Teohari, la chirurgie, respectiv medicină internă. După trei ani
Constantin Andreoiu () [Corola-website/Science/323478_a_324807]
-
dar se pare că școala de la Sf. Nicolae a continuat să funcționeze până în prima jumătate a secolului al XIX-lea. În 1776, domnitorul Grigore Ghica al III-lea (1764-1767, 1774-1777) a plasat școala moldovenească de la „Sf. Nicolae Domnesc” sub controlul Epitropiei Școlilor, care urma să plătească și salariile profesorilor. Aici au predat ca profesori Gheorghe Evloghie (care a redactat în 1766 o "trătadie ... cu osăbite regule asupra gramaticii în limba daco-română" și a tradus un mare număr de documente din limba
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
a fost o organizație fără scop lucrativ care a administrat Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași precum și alte spitale din Moldova, de la mijlocul secolului al XVIII-lea până la reforma sanitară din 1948. Începuturile Epitropiei se situează în 1734 când Dimitrie Bosie, mic boier, donează locul de la Măgura Iașilor (loc aflat astăzi pe teritoriul satului Pietrăria) pentru a fi cimitirul celor morți în epidemia de cimă. Grigore Ghica Vodă construiește pe acest loc un schit
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
și locul de pe ulița Hagioaiei unde astăzi se află Spitalul „Sf. Spiridon”, decide în 1752 să construiască o bolniță pe lângă mănăstirea „Sf. Spiridon” și să mute aici ospiciul de la Măgura Iașilor. Ștefan Bosie a fost singurul epitrop și administrator al Epitropiei din 1734 până în 1752. Din acest an și până la moartea sa, în 1765, administarea ospiciului a fost asigurată de Ștefan Bosie, Vasile Roset și Anastasie Lipscanul. Constantin Racoviță, prin hrisovul de la 1 ianuarie 1757, reformează organizarea Epitropiei „Sfântul Spiridon”, stabilind
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
și administrator al Epitropiei din 1734 până în 1752. Din acest an și până la moartea sa, în 1765, administarea ospiciului a fost asigurată de Ștefan Bosie, Vasile Roset și Anastasie Lipscanul. Constantin Racoviță, prin hrisovul de la 1 ianuarie 1757, reformează organizarea Epitropiei „Sfântul Spiridon”, stabilind regulile de organizare și funcționare a spitalului, luând decizia de înființare de noi spitale la Focșani și Roman și doneză Mănăstirii „Sfântul Spiridon” moșii și alte bunuri imobiliare (între care moșia domnească de la Târgu Ocna cu aproximativ
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
Papafil și George Petală. Reforma cea mai importantă a fost realizată de Alexandru Mavrocordat care, prin hrisovul de la 1 august 1785, modifică statutul Casei Sfântul Spiridon, statul care va rămâne în vigoare până în 1864. În acest an autoritatea asupra bugetului Epitropiei, dar și al Eforiei Spitalelor Civile, a fost transferată la Camera Deputaților, Epitropia trebuind să aplice aceleași reguli de administrare ca și instituțiile publice și fiind supusă controlului Curții de Conturi. În 1893 "Legea pentru modificarea legii sanitare aduce precizări
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
Mavrocordat care, prin hrisovul de la 1 august 1785, modifică statutul Casei Sfântul Spiridon, statul care va rămâne în vigoare până în 1864. În acest an autoritatea asupra bugetului Epitropiei, dar și al Eforiei Spitalelor Civile, a fost transferată la Camera Deputaților, Epitropia trebuind să aplice aceleași reguli de administrare ca și instituțiile publice și fiind supusă controlului Curții de Conturi. În 1893 "Legea pentru modificarea legii sanitare aduce precizări", în "Capitolul XII, Despre administrațiunile centrale de spitale. A. Așezămintele eforiei spitalelor civile
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
eforiei spitalelor civile din București și ale casei spitalelor S‑tu Spiridon din Iași", aduce precizări privind organizarea Eforiei, a modului de administrare a proprietăților, a modalităților de administrare a spitalelor și de recrutare a medicilor, farmaciștilor, moașelor și infirmierelor. Epitropia Casei Sfântul Spiridon a funcționat până în anul 1948, când, în urma reformei sistemului sanitar realizată de guvernul comunist, spitalele au intrat în subordinea Ministerului Sănătății, lăcașele de cult sub ascultarea mitropoliei iar terenurile agricole și pădurile în subordinea Ministerului Agriculturii. Patrimoniul
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
până în anul 1948, când, în urma reformei sistemului sanitar realizată de guvernul comunist, spitalele au intrat în subordinea Ministerului Sănătății, lăcașele de cult sub ascultarea mitropoliei iar terenurile agricole și pădurile în subordinea Ministerului Agriculturii. Patrimoniul Mănăstirii Sfântul Spiridon administrat de epitropie, din ale cărui fonduri era realizată finanțarea activităților de asistență sanitară, de învățământ sau a celor cu caracter social, a fost constituit în timp din diverse donații sau moșteniri (terenuri agricole, păduri, contrucții, bani) făcute de persoane private (domnitori ai
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
învățământ sau a celor cu caracter social, a fost constituit în timp din diverse donații sau moșteniri (terenuri agricole, păduri, contrucții, bani) făcute de persoane private (domnitori ai Moldovei, boieri, negustori) sau de către stat. La sfîrșitul secolului al XVIII-lea Epitropia deținea moșii, păduri, tîrguri boierești, sate, loturi de pămînt răzlețe, mori, heleștee, prisăci, locuri de casă, cîrciumi, dughene, podgorii. Reforma agrară din 1921 a diminuat patrimoniul Epitropiei, unele terenuri fiind expropiate și folosite pentru împroprietărirea țăranilor. În 1914, patrimoniul funciar
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
ai Moldovei, boieri, negustori) sau de către stat. La sfîrșitul secolului al XVIII-lea Epitropia deținea moșii, păduri, tîrguri boierești, sate, loturi de pămînt răzlețe, mori, heleștee, prisăci, locuri de casă, cîrciumi, dughene, podgorii. Reforma agrară din 1921 a diminuat patrimoniul Epitropiei, unele terenuri fiind expropiate și folosite pentru împroprietărirea țăranilor. În 1914, patrimoniul funciar al Mănăstirii Sfântul Spiridon administrat de epitropie cuprindea aproximativ 64.000 ha de teren arabil și 23.000 hectare de pădure. Epitropia a deținut:
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
loturi de pămînt răzlețe, mori, heleștee, prisăci, locuri de casă, cîrciumi, dughene, podgorii. Reforma agrară din 1921 a diminuat patrimoniul Epitropiei, unele terenuri fiind expropiate și folosite pentru împroprietărirea țăranilor. În 1914, patrimoniul funciar al Mănăstirii Sfântul Spiridon administrat de epitropie cuprindea aproximativ 64.000 ha de teren arabil și 23.000 hectare de pădure. Epitropia a deținut:
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
din 1921 a diminuat patrimoniul Epitropiei, unele terenuri fiind expropiate și folosite pentru împroprietărirea țăranilor. În 1914, patrimoniul funciar al Mănăstirii Sfântul Spiridon administrat de epitropie cuprindea aproximativ 64.000 ha de teren arabil și 23.000 hectare de pădure. Epitropia a deținut:
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
redusă a arcului Academiei Mihăilene, construcție ce există și astăzi. Academia Mihăileană, înființată în 1835 prin eforturile lui Gheorghe Asachi, a fost prima instituție de învățământ superior modernă din Moldova. La 16 septembrie 1834 Sfatul administrativ al Moldovei aproba propunerea Epitropiei Școalelor de a cumpăra casele răposatului spătar Petrache Cazimir, case situate lângă Biserica Talpalari. Eforia Școalelor din Iași i-a încredințat lui Johann Freywald, arhitect austriac instalat în Moldova, amenajarea caselor Cazimir. Spațiul devenind repede insuficient, Academia a achiziționat în
Arcul Academiei Mihăilene () [Corola-website/Science/330468_a_331797]
-
ridică în curte lumânărar, grup sanitar, capelă mortuara și acoperă biserică cu tablă de cupru, înzestrand-o cu cele necesare. Acestea sunt realizări obținute cu: preoții conslujitori Tănase Niculescu (†2001), Ghe. Zaharia (1996-2005), Petre Ignat (2005 - ) și Silviu Marian Chițu (2005 - ), epitropii Teodor Palade, Iulian Meșina, consilieri și credincioși, sub patriarhii Teoctist (†2007) și Daniel. Planul bisericii Sfanțul Gheorghe Grivița este de dimensiuni mari (33x15-18,5 m), de tip triconic, cu o turla poligonala zvelta peste naos și alte două turnuri octogonale
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]