44,517 matches
-
e popoli cristiani și fossero trovati d'accordo nel considerare come non esistente, per determinați spazi, la distinzione tra diritto e torțo. Îl meridiano di Pascal non è în realtà altro che îl meridiano delle linee d'amicizia della sua epoca, che ha effettivamente aperto un abisso tra la libertà, ovvero l'assenza del diritto tipică dello stato di natură, e l'ambito di uno stato "civile" ordinato." (C. Schmitt, Îl nomos della terra, cît., p. 95). 16 Almeno nella formă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unească pentru realizarea unității euro-asiatice, au continuat să se războiască pentru realizarea aceluiași obiectiv, dar nu unindu-se, ci distrugându-se reciproc), rezultă niște linii (direcții) strategice de confruntare Est-Vest (culoare sau coridoare strategice), foarte importante, consideram noi, ieri, în epocile invaziilor și cuceririlor armate, ca și azi, în epoca globalizării și a bătăliilor intereselor inter-civilizaționale pentru putere, influența, piețe și, mai ales, resurse. În vremea celor trei mari imperii (Rus, Habsburgic și Otoman), dar nu numai, aceste culoare strategice au
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
războiască pentru realizarea aceluiași obiectiv, dar nu unindu-se, ci distrugându-se reciproc), rezultă niște linii (direcții) strategice de confruntare Est-Vest (culoare sau coridoare strategice), foarte importante, consideram noi, ieri, în epocile invaziilor și cuceririlor armate, ca și azi, în epoca globalizării și a bătăliilor intereselor inter-civilizaționale pentru putere, influența, piețe și, mai ales, resurse. În vremea celor trei mari imperii (Rus, Habsburgic și Otoman), dar nu numai, aceste culoare strategice au avut o importanță colosală (desigur, pentru ele) și efecte
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
alegem între dreptul popoarelor la autodeterminare (Art. 1 din Carta ONU) și principiul inviolabilității frontierelor (uti possidetis juris)9. O soluție tranșantă, potrivit teoriei jocurilor strategice cu suma nula, nu există. Problemă musulmană. Una dintre cele mai graveprobleme ale acestei epoci este cea musulmană. Imigrația musulmană în Europa Occidentală și în Rusia reprezintă nu doar un episod dramatic al acestei populații extrem de numeroase, cu o natalitate explozivă, ci un eveniment extrem, cu repercusiuni extrem de periculoase. Chiar dacă Uniunea Europeană, cu bogățiile sale imense
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
național, să reamintească opțiunile strategice ale națiunii, ferm asumate, încă din Primul Război Mondial, adevărate garanții de securitate la hotarele Europei, dar, în același timp, să reafirme frustrarea și nedreptatea pricinuite de abandonarea României: "De la sfârșitul Primului Război Mondial și în toată epoca unității noastre naționale, România a rămas credincioasa aliaților săi și, în special, Marii Britanii și Franței. Decisă să apere pacea europeană, ea conta pe garanțiile internaționale pentru respectarea integrității teritoriului său. Evenimentele au luat însă o altă cale. România, ca și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
statului român. Divergențe teoretice cu privire la implicarea statului în economie Din păcate, majoritatea disputelor academice sau mai putin academice cu referire la prezența statului în economie, mai ales în calitate de agent economic, încă sunt încorsetate în argumentele care țin mai degrabă de epocă industrializării și imediat după aceasta. Ceea ce se pierde cu totul din vedere este faptul că actualul context economic este cu totul diferit de cel în care liberalii clasici anticipau statul cu funcții și implicații minimale în economie, dar și de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Chestiunea locuitorilor privită din punctul de vedere al Regulamentului Organic și al Convenției, Tipografia Albinei, Iași, 1860, pp. 6-20. 16 Mihail Kogălniceanu, Apărarea ministerului din 30 aprilie 1860 înaintea Adunării Elective din Iași (16-17 februarie 1861), în Discursuri parlamentare din epoca Unirii. 22 septembrie 1857-14 decembrie 1861, Ediție de Vladimir Gh. Diculescu, studiu introductiv de V. Rata, Editura Științifică, București, 1959, pp. 230-308. 17 N. Fleva, Regim autocratic. Politică centralizatoare a guvernului conservator Lascăr Catargiu. Interpelare dezvoltată în ședințele din 22
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Politics of Education, în Andreea A. Lunsford, Helen Moglen & James Slevin, The Right to Literacy, New York, MLA, 1990, pp. 74-80 KOGĂLNICEANU, Mihail, Apărarea ministerului din 30 aprilie 1860 înaintea Adunării Elective din Iași (16-17 februarie 1861), în Discursuri parlamentare din epoca Unirii. 22 septembrie 1857-14 decembrie 1861, Ediție de Vladimir Gh. Diculescu, studiu introductiv de V. Rata, Editura Științifică, București, 1959, pp. 230-308. MACAULAY, Thomas Babington, Discursuri de Macaulay, trad. de Anghel Demetrescu, Motzătzeanu, București, 1895. MACAULAY, Thomas Babington, Speeches. Corrected
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ordine etc.). Această Carta ar realiza o enumerare a drepturilor omului pe baza exclusiv, a calității sale specifice de "om trăitor în mari aglomerații urbane" (metropole, megalopolisuri), având în vedere fenomenul de universalizare al urbanizării 16, ca fenomen specific al epocii globalizării, la începutul secolului XXI. Calitatea de "om trăitor în mari aglomerații urbane" ar trebui, în opinia noastră, luată în considerare cu mare atenție de juriștii secolului XXI, devenind o calitate juridică, generatoare de drepturi și de obligații specifice omului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în Political Science (2001). Currently, he is Executive Director of Multimedia Foundation for Local Democracy (FMDL). He hâș experience în political communication since 2000, în polling since 2004 and în project management since 2008. Among is published works are mentionable: "Epoca Băsescu. Integrarea și dezintegrarea României" (coautor), Editura Proiect, București, 2007, "12/XII: Revoluția portocalie în România" (coautor), Editura Fundației Pro, București, 2006, "România dezordonată - 2003 - Anul dinaintea schimbării" (coautor), Editura Historia, București, 2005, "O campanie total diferită, dar care nu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
bogățiile. Și dacă te-ai fi uitat destul de atent la reportaj, ai fi observat că asta se sublinia: genocidul intelectualității române din timpul comuniștilor. Groapă comună a celor mai culți români care este Canalul Dunăre- Marea Neagră (obiect de mândrie al epocii comuniste de altfel). Subiect amestecat, tema pentru cunoscători. Nu sunt! Pot doar să deplâng pe cei, care, copiii fiind au fost smulși din lumea lor, așa cum spunea și Vladimir. Și să deplâng viața în care au tânjit după ceea ce au
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
ne sperie pe noi recesiunea?!” Chiar așa, am impresia că uităm cu toții de unde am plecat. :: Esquire, ianuarie-februarie 2009 Nici eu nu vreau să par nostalgic, cu toate că am trăit jumătate din vârstă pe care o am acum - 40 de ani - în epoca numită “de tristă amintire”. Era și bune, erau și rele. La “bune” aș trece siguranță de pe stradă. La “rele” îmi vine acum în minte ziua de duminică, atunci când tata pleca la piata având în sacoșă sticle de bere goale la
Amarcord by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82767_a_84092]
-
ceea ce mi se pare mai sanatos că stil de viață și valori, așa. Problema e că pe timpul lui ‘nea Nicu nu te disponibiliza nimeni. Cred că pt. cei rămași fără loc de muncă, va fi mult mai greu decât în “epoca de aur”; gândește-te la plata impozitelor, utilităților și hranei, care acum sunt la valori exagerat de mari. Și mai e un lucru, pe vremea lui Ceașcă nu-ți era frică să ieși pe strada indiferent de oră, iar acum
Amarcord by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82767_a_84092]
-
Asta după tine. Ecologia la modul în care o faci tu este o fița. Ai blog despre asta. Nu mai zic nimic că te supăr și te duci să plantezi un copac. Si totusi este ceva ce ține se spiritul epocii. Ecologia e la modă. Și cred că e un lucru bun. Dar mă tem să nu evolueze, că unele mișcări minoritare, catre dictatură și axiome de neclintit. Și să sufoce spiritul critic sau libertatea de a formula, cu bună-credință, o
“Ecologică contra” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82800_a_84125]
-
și promovezi în scris e de-a dreptul delirant. Dacă tu ai senzația că adoptând ‘politică struțului’ o să se rezolve ceva te înșeli amarnic și ne arăți la toti ce filosofie de viață ai. Probabil vrei să ne întoarcem la epoca de aur Marxist-Leninist-Stalinista în care băieții se alegeau singuri. Stai matale acasă, nu vota dar tine-ti gură de acum. Nu mai ai dreptul să critici sistemul atâta vreme cât ești pasiv la ce se întâmplă. Aș propune să ți se ridice
Demisia poporului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82911_a_84236]
-
reciclabile sau nu, asta o știe, sau cel puțin o bănuiește toată lumea. Mă tem însă că inițiativa voastră va fi asociată cu muzeul lui Mititelu de la Craiova. Sărind de la una la alta, sprințar, să vă propun și eu relicve ale epocii de aur transformate în pixeli: o scurtă vizită pe forumul Partidului Alianță Socialistă. Umorul involuntar depășește cu mult producțiile OTV. Te admir pentru ceea ce încerci să faci, chiar dacă e inutil. Ar trebui însă zeci de ani de educație, formarea paternurilor
Chemare tovărăşească by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82924_a_84249]
-
lăsat așa cum i-am găsit: muncind. Astăzi sperăm să creăm inteligență artificială, pentru că industria automatizata să lucreze singură. Cum spuneam, o strategie de cacao. Ne chinuim să grefam inteligență regnului mineral. Am uitat complet că cea mai mare realizare în epoca primitivă a fost , adică a unor ființe inteligente. În loc să le folosim că pe niște unelte vii, pe care să le învățăm să muncească inteligent în locul nostru, am preferat să confecționam unelte din piatră, fier și siliciu. Să mă pupe Henri
Planeta pisicilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83037_a_84362]
-
nu are rost. Alegeti-va un adversar pe măsură. Nu unul pe care voi îl etichetați idiot, ignorant, infantil, marxist. Contează și cu cine lupți. Apropos de astă, Dragoș nu e Marxist nici cît negru sub unghie. A iesit din epoca necontaminat cu reflexele gindirii totalitare pe care le remarc mai curînd la voi.” Cine nu-i cu noi e contra nostră”, așa că lupta cu orice mijloace e permisă. Păi face asta și Dragoș? Nu. El admite că dialogul este încă
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
negative? De ce să nu li se spună pur și simplu «porci» tuturor grăsanilor leneși și neîngrijiți, iar noi ceilalți să rămânem pur și simplu «gentlemeni»?“ TaylorMCD, Men.Style.com Forum De când soru-mea s-a convertit la marxism-crestinism, am hotărât că epoca “-ismelor” a virat în neconcludent și desuet. Stilurile de viață ne definesc astăzi mai mulțumitor decât ideologiile, așa că în locul vechiului dosar dilematic dedicat “-ismelor”, vă propun o trecere în revistă a stilurilor de viață masculine alfa-sexuale. Folosirea acestor denumiri în
Nimic despre metrosexuali by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83072_a_84397]
-
și plictisitoare din România. Retrosexualul refuză cu obstinație să se preocupe de propria imagine și respinge categoric deviaționismul metrosexual. În versiunea hardcore, retrosexualul bea coniac Unirea și crede că bărbații care se pensează sunt poponari. Übersexualii încearcă să capitalizeze cuceririle epocii metrosexuale și să meargă mai departe: «überii» arată bine și se îmbracă bine, dar nu sunt obsedați numai de propria imagine. Implicarea îi definește cel mai bine, spune Marian Salzman, țipă care a inventat termenul: daca metrosexualii citesc Vogue și
Nimic despre metrosexuali by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83072_a_84397]
-
din cauza nedreptăților din Congo,ar trebui să-ți prepari salată, cu suspine,să-ți alimentezi smart-ul, cu spasme sau măcar să-ți sară muștarul, la gindul că prietenii tăi hipermanageri se comportă, în România secolului XXI,la fel ca industriașii din epoca presindicala: fac ca toti drăcii cînd salariul minim crește cu 30 de lei și dau spițuri în gură oricui le spune că la noi,că peste tot în lumea civilizată, există o lege care le permite salariaților să-și facă
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
to growth”). Textul raportului sintetiză preocupările dinainte de anul 1972 ale industriașilor și ambientaliștilor. Totodată raportul trăgea un semnal de alarmă asupra obstacolelor care apar în calea dezvoltării economice a umanității prin reducerea absolută a cantităților prezente inițial (adică la începutul epocii industriale) în resursele minerale de calitate constituind rezervorul de materii prime neregenerabile, necesare pentru funcționarea sistemelor de productie industriale. Însă concluziile economice de tip ‚catastrofă’ la care ajungeau în anul 1972 raportorii Clubului de la Romă nu s-au adeverit. Avertizările
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Noi abordăm chestiunea dezvoltării durabile exact în spiritul acestei întrebări. Frederick August von Hayek, laureat al premiului Nobel pentru economie în anul 1974, readuce ca punct de plecare în dezbaterea asupra construirii ordinii economice raționale o temă epistemologica inițiată în Epoca Luminilor de către filosoful scoțian David Hume (1711-1776), si dezbătută apoi extins de Immanuel Kant (1724-1804). Anume faptul că percepția lumii sau „ordinea senzorială” pe care o captează fiecare individ este insuficientă pentru sesizarea realității. Toate culturile națiunilor din Europa Occidentală
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
o captează fiecare individ este insuficientă pentru sesizarea realității. Toate culturile națiunilor din Europa Occidentală au trecut în secolul XVIII prin experiență dezbaterii privind felul cum se constituie realitatea pentru om și pentru societate. În România, acest discurs esențial din Epoca Luminilor a fost interzis de către „epoca fanariota”. El este amintit prima oară, fragmentar, în secolul XIX de Gheorghe Lazăr, fondatorul Școlii de la Sfântu Sava ce funcționa în paradigmă ideologică a Școlilor Centrale. În limba română, dezbaterea despre înțelegerea realității este
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
pentru sesizarea realității. Toate culturile națiunilor din Europa Occidentală au trecut în secolul XVIII prin experiență dezbaterii privind felul cum se constituie realitatea pentru om și pentru societate. În România, acest discurs esențial din Epoca Luminilor a fost interzis de către „epoca fanariota”. El este amintit prima oară, fragmentar, în secolul XIX de Gheorghe Lazăr, fondatorul Școlii de la Sfântu Sava ce funcționa în paradigmă ideologică a Școlilor Centrale. În limba română, dezbaterea despre înțelegerea realității este reluată de filosoful Nae Ionescu în
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]