KorAP: Find »[drukola/base=ergativ & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...44 >

1,078 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

5.3.1. Cauzativizare................................................................................ 160 5.3.2. Detranzitivizare/anticauzativizare................................................ 161 5.3.3.1. Modelul lui Chierchia (2004 [1989])................................. 161 5.3.3.2. Modelul lui Reinhart (și coautori)...................................... 167 5.3.3.3. Critici, alternative............................................................... 172 6. Relația ergativ−reflexiv................................................................................... 174 6.1. Diferențe semantice între varianta reflexivă și cea nonreflexivă a aceluiași verb............................................................................................. 176 6.1.1. Tipuri de analize semantice pentru se......................................... 176 6.1.2. Aplicarea acestor analize la limba română.................................. 180 6.1.3. O

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de analize semantice pentru se......................................... 176 6.1.2. Aplicarea acestor analize la limba română.................................. 180 6.1.3. O analiză potrivită pentru situația din limba română.................. 183 6.2. Statutul sintactic al elementului se........................................................ 187 7. Notă despre adjectivele ergative..................................................................... 196 8. Concluzii......................................................................................................... 199 Capitolul 4: Teste sintactice de delimitare a clasei și relevanța acestora pentru limba română.............................................................................................. 201 1. Preliminarii: teste, diagnostice, nepotriviri.................................................... 201 2. Adjectivarea participiului............................................................................... 202 3. Selecția auxiliarului de perfect compus și acordul participiului perfect........ 204

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
7.4. Prefixarea cu re-.................................................................................... 223 8. Teste propuse pentru limba rusă..................................................................... 224 8.1. Prefixarea cu po-................................................................................... 224 8.2. Genitivul negației.................................................................................. 224 9. De ce nu funcționează (decât parțial) aceste teste pentru limba română?...... 225 Capitolul 5: Două verbe ergative de tip special: a fi și a avea............................. 227 1. Statutul special al verbelor a fi și a avea........................................................ 227 2. Verbul a fi....................................................................................................... 227 2.1. Din istoria interpretării verbului a fi..................................................... 228 2.1.1. Interpretarea din logică

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
verbului a fi..................................................... 228 2.1.1. Interpretarea din logică............................................................... 228 2.1.2. Abordări logico-semantice.......................................................... 229 2.1.3. Interpretarea din lingvistica generală și din gramatica comparată................................................................... 229 2.1.4. Abordări sintactice...................................................................... 230 2.2. Date din limbi ergative: concordanțe.................................................... 231 2.3. Date din latină și din limbile romanice................................................. 231 2.4. Datele din limba română....................................................................... 232 2.4.1. Valorile verbului a fi din limba română...................................... 232 2.4.2. Analiza sintactico-semantică a verbului a fi din

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Valorile verbului a fi din limba română...................................... 232 2.4.2. Analiza sintactico-semantică a verbului a fi din limba română... 234 3. Verbul a avea................................................................................................... 235 3.1. Din istoria interpretării verbului a avea................................................ 236 3.2. Date din limbi ergative: concordanțe.................................................... 237 3.3. Date din latină și din limbi romanice.................................................... 238 3.4. Datele din limba română....................................................................... 239 3.4.1. Valorile verbului a avea din limba română................................. 239 3.4.2. Analiza sintactico-semantică a verbului a avea din

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
3.4. Datele din limba română....................................................................... 239 3.4.1. Valorile verbului a avea din limba română................................. 239 3.4.2. Analiza sintactico-semantică a verbului a avea din limba română................................................................................... 242 4. Concluzii comparative ............................................................................. 243 Concluzii................................................................................................................... 245 Anexa 1: Limbi ergative.......................................................................................... 247 Anexa 2: Inventarul verbelor inacuzative/ergative din limba română............... 277 Bibliografie................................................................................................................ 339 Introducere Ergativitatea reprezintă o temă de cercetare complexă, aflată la intersecția mai multor domenii ale lingvisticii − așa cum reiese din titlul cărții, acestea sunt, în primul rând, tipologia

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
3.4.1. Valorile verbului a avea din limba română................................. 239 3.4.2. Analiza sintactico-semantică a verbului a avea din limba română................................................................................... 242 4. Concluzii comparative ............................................................................. 243 Concluzii................................................................................................................... 245 Anexa 1: Limbi ergative.......................................................................................... 247 Anexa 2: Inventarul verbelor inacuzative/ergative din limba română............... 277 Bibliografie................................................................................................................ 339 Introducere Ergativitatea reprezintă o temă de cercetare complexă, aflată la intersecția mai multor domenii ale lingvisticii − așa cum reiese din titlul cărții, acestea sunt, în primul rând, tipologia, sintaxa și semantica. Complexitatea cercetării vizează însă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cognitivă, sintaxă (numeroase modele teoretice), semantică, lexic, studiul discursului; găsirea unei punți între aceste domenii. Ultimul aspect este și cel mai solicitant: termenul ergativitate are două accepții, aparent fără legătură directă, desemnând, pe de o parte, un tip de limbi (ergative), diferite de limbile familiare nouă (care sunt limbi acuzative), iar, pe de altă parte, o subclasă de verbe intranzitive nonagentive, prezentă în foarte multe limbi ale lumii. Cele două obiective majore ale lucrării sunt legate de aceste două accepții: prezentarea

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
parte, o subclasă de verbe intranzitive nonagentive, prezentă în foarte multe limbi ale lumii. Cele două obiective majore ale lucrării sunt legate de aceste două accepții: prezentarea ergativității ca fenomen prezent în foarte multe limbi și analiza sintactico-semantică a verbelor ergative/inacuzative în general și a celor din limba română în special, obiectivul subsidiar fiind acela de a demonstra că nu este vorba de două fenomene lingvistice distincte, ci de același fenomen, prezent în grade diferite în majoritatea limbilor. Necesitatea unei

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
limbilor. Necesitatea unei astfel de cercetări este determinată, în mod logic, de lipsa unei monografii românești consacrate acestei teme ample, care a beneficiat de o atenție cu totul specială în lingvistica străină și de lipsa unei descrieri a clasei verbelor ergative din limba română. Concepută astfel, lucrarea de față nu se intersectează decât în câteva puncte, în care sunt prezentate studii despre verbele ergative/inacuzative din limba engleză, cu cea a Roxanei-Cristina Petcu, intitulată Ergativity in English and Romance, prezentată de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de o atenție cu totul specială în lingvistica străină și de lipsa unei descrieri a clasei verbelor ergative din limba română. Concepută astfel, lucrarea de față nu se intersectează decât în câteva puncte, în care sunt prezentate studii despre verbele ergative/inacuzative din limba engleză, cu cea a Roxanei-Cristina Petcu, intitulată Ergativity in English and Romance, prezentată de autoare în 2007 ca teză de doctorat și apărută în anul 2009, la Editura Universității din București. Structura cărții: cartea cuprinde cinci capitole

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ergativitate, pentru a sublinia că acest domeniu a început să fie studiat din perspectivă tipologică în urmă cu aproximativ 100 de ani și că evoluția cercetării a fost mult îngreunată de lipsa descrierii limbilor care s-au dovedit a fi ergative. Dificultățile cercetării unor limbi necunoscute, vorbite uneori în zone izolate, au făcut ca metodologia domeniului și, mai ales, adecvarea terminologiei să evolueze greu. Influența tiparului lingvistic occidental a avut ca rezultat transformarea morfologiei cazuale a limbilor ergative într-un adevărat

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
dovedit a fi ergative. Dificultățile cercetării unor limbi necunoscute, vorbite uneori în zone izolate, au făcut ca metodologia domeniului și, mai ales, adecvarea terminologiei să evolueze greu. Influența tiparului lingvistic occidental a avut ca rezultat transformarea morfologiei cazuale a limbilor ergative într-un adevărat repertoriu terminologic (în care mi-a fost destul de greu să mă descurc), iar mecanismele sintactice folosite de unele dintre limbile ergative să capete interpretări dintre cele mai diverse. Modelul adoptat pentru descrierea diferențelor dintre limbile acuzative și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
să evolueze greu. Influența tiparului lingvistic occidental a avut ca rezultat transformarea morfologiei cazuale a limbilor ergative într-un adevărat repertoriu terminologic (în care mi-a fost destul de greu să mă descurc), iar mecanismele sintactice folosite de unele dintre limbile ergative să capete interpretări dintre cele mai diverse. Modelul adoptat pentru descrierea diferențelor dintre limbile acuzative și cele ergative din punct de vedere tipologic este Dixon (1994), lucrare la care am raportat cea mai mare parte a bibliografiei consultate. În al

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
un adevărat repertoriu terminologic (în care mi-a fost destul de greu să mă descurc), iar mecanismele sintactice folosite de unele dintre limbile ergative să capete interpretări dintre cele mai diverse. Modelul adoptat pentru descrierea diferențelor dintre limbile acuzative și cele ergative din punct de vedere tipologic este Dixon (1994), lucrare la care am raportat cea mai mare parte a bibliografiei consultate. În al doilea capitol, De la tipologie la sintaxă. Ergativitatea și conceptele sintactice fundamentale, am realizat o prezentare critică a încercărilor

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
este Dixon (1994), lucrare la care am raportat cea mai mare parte a bibliografiei consultate. În al doilea capitol, De la tipologie la sintaxă. Ergativitatea și conceptele sintactice fundamentale, am realizat o prezentare critică a încercărilor de a descrie sintaxa limbilor ergative cu instrumentele folosite pentru descrierea limbilor acuzative. Acest tip de descriere a dominat cercetările despre ergativitate până spre sfârșitul secolului al XX-lea, când au apărut îndoielile lingviștilor referitoare la posibilitatea de a stabili corespondențe exacte. Problemele tratate în acest

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
tip de descriere a dominat cercetările despre ergativitate până spre sfârșitul secolului al XX-lea, când au apărut îndoielile lingviștilor referitoare la posibilitatea de a stabili corespondențe exacte. Problemele tratate în acest capitol − abordările de tip sintactic ale distincției tipologice ergativ/acuzativ, reconsiderarea teoriei Cazului, posibilitatea de a descrie limbile ergative folosind concepte sintactice fundamentale pentru limbile acuzative (subiect, obiect, tranzitivitate), asemănările dintre structurile pasive și cele nominalizate din limbile acuzative și sintaxa limbilor ergative − urmăresc să demonstreze că, în pofida diferențelor

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
sfârșitul secolului al XX-lea, când au apărut îndoielile lingviștilor referitoare la posibilitatea de a stabili corespondențe exacte. Problemele tratate în acest capitol − abordările de tip sintactic ale distincției tipologice ergativ/acuzativ, reconsiderarea teoriei Cazului, posibilitatea de a descrie limbile ergative folosind concepte sintactice fundamentale pentru limbile acuzative (subiect, obiect, tranzitivitate), asemănările dintre structurile pasive și cele nominalizate din limbile acuzative și sintaxa limbilor ergative − urmăresc să demonstreze că, în pofida diferențelor tipologice semnificative dintre limbile de tip acuzativ și cele de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de tip sintactic ale distincției tipologice ergativ/acuzativ, reconsiderarea teoriei Cazului, posibilitatea de a descrie limbile ergative folosind concepte sintactice fundamentale pentru limbile acuzative (subiect, obiect, tranzitivitate), asemănările dintre structurile pasive și cele nominalizate din limbile acuzative și sintaxa limbilor ergative − urmăresc să demonstreze că, în pofida diferențelor tipologice semnificative dintre limbile de tip acuzativ și cele de tip ergativ, între aceste sisteme lingvistice există asemănări importante, iar instrumentele descriptive folosite pentru limbile acuzative pot fi aplicate, cu rezervă însă și având

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
concepte sintactice fundamentale pentru limbile acuzative (subiect, obiect, tranzitivitate), asemănările dintre structurile pasive și cele nominalizate din limbile acuzative și sintaxa limbilor ergative − urmăresc să demonstreze că, în pofida diferențelor tipologice semnificative dintre limbile de tip acuzativ și cele de tip ergativ, între aceste sisteme lingvistice există asemănări importante, iar instrumentele descriptive folosite pentru limbile acuzative pot fi aplicate, cu rezervă însă și având în vedere specificul fiecărei limbi, la descrierea limbilor ergative. În al treilea capitol, cel mai amplu, Semantica și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
dintre limbile de tip acuzativ și cele de tip ergativ, între aceste sisteme lingvistice există asemănări importante, iar instrumentele descriptive folosite pentru limbile acuzative pot fi aplicate, cu rezervă însă și având în vedere specificul fiecărei limbi, la descrierea limbilor ergative. În al treilea capitol, cel mai amplu, Semantica și sintaxa verbelor ergative/ inacuzative din limba română, m-am oprit asupra descrierii semantico-sintactice a verbelor ergative/inacuzative, în general, și a celor din limba română, în special. Capitolul conține o prezentare

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
sisteme lingvistice există asemănări importante, iar instrumentele descriptive folosite pentru limbile acuzative pot fi aplicate, cu rezervă însă și având în vedere specificul fiecărei limbi, la descrierea limbilor ergative. În al treilea capitol, cel mai amplu, Semantica și sintaxa verbelor ergative/ inacuzative din limba română, m-am oprit asupra descrierii semantico-sintactice a verbelor ergative/inacuzative, în general, și a celor din limba română, în special. Capitolul conține o prezentare a studiului verbelor inacuzative în lingvistica românească și o prezentare "istorică" generală

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
fi aplicate, cu rezervă însă și având în vedere specificul fiecărei limbi, la descrierea limbilor ergative. În al treilea capitol, cel mai amplu, Semantica și sintaxa verbelor ergative/ inacuzative din limba română, m-am oprit asupra descrierii semantico-sintactice a verbelor ergative/inacuzative, în general, și a celor din limba română, în special. Capitolul conține o prezentare a studiului verbelor inacuzative în lingvistica românească și o prezentare "istorică" generală a cercetării verbelor inacuzative, precum și a abordărilor actuale ale fenomenului, din care am

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
clase de verbe din limba română. Alte obiective ale acestui capitol sunt: clasificarea semantică și sintactică a verbelor inacuzative din limba română; prezentarea fenomenului alternanței cauzative și a explicațiilor pentru apariția acestui fenomen; prezentarea relației semantice, lexicale și sintactice dintre ergativ și reflexiv. Ultimul punct al capitolului are în vedere adjectivele ergative. Al patrulea capitol este rezervat testelor sintactice pentru delimitarea clasei verbelor inacuzative, a căror folosire este legată de abordarea sintactică, dar care au fost explicate și din alte perspective

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
sunt: clasificarea semantică și sintactică a verbelor inacuzative din limba română; prezentarea fenomenului alternanței cauzative și a explicațiilor pentru apariția acestui fenomen; prezentarea relației semantice, lexicale și sintactice dintre ergativ și reflexiv. Ultimul punct al capitolului are în vedere adjectivele ergative. Al patrulea capitol este rezervat testelor sintactice pentru delimitarea clasei verbelor inacuzative, a căror folosire este legată de abordarea sintactică, dar care au fost explicate și din alte perspective. Deși, aparent, este vorba despre un inventar al diagnosticelor propuse pentru

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]