372 matches
-
mașină poate face treaba a cincisprezece oameni obișnuiți. Nici o mașină nu poate face treaba unui singur om extraordinar.” Elbert Hubbard CUPRINS 8.1. Introducere în știința sistemelor 8.2. Sistemul om-mașină-mediu 8.2.1. Funcțiile omului în cadrul sistemului 8.3. Ergonomia 8.3.1. Ergonomia: cadru centrat pe utilizator 8.3.2. Interacțiunea om-calculator. 8.4. Factori ai Ambianței de Muncă 8.4.1. Microclimatul 8.4.1.1.Temperatura ambientală 8.4.1.2. Umiditatea ambientală 8.4.2. Presiunea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a cincisprezece oameni obișnuiți. Nici o mașină nu poate face treaba unui singur om extraordinar.” Elbert Hubbard CUPRINS 8.1. Introducere în știința sistemelor 8.2. Sistemul om-mașină-mediu 8.2.1. Funcțiile omului în cadrul sistemului 8.3. Ergonomia 8.3.1. Ergonomia: cadru centrat pe utilizator 8.3.2. Interacțiunea om-calculator. 8.4. Factori ai Ambianței de Muncă 8.4.1. Microclimatul 8.4.1.1.Temperatura ambientală 8.4.1.2. Umiditatea ambientală 8.4.2. Presiunea atmosferică 8.4.3
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
8.4.4. Iluminatul 8.4.5. Cromatica industrială OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură: Să explicați diferențele dintre abordarea sistemică și cea tradițională. Să înțelegeți relațiile dintre subsistemele om, mașină, mediu. Să înțelegeți noțiunea de ergonomie și să explicați disciplina ca un cadru centrat pe utilizator. Să definiți și să descrieți factorii ambianței de muncă. Să explicați noțiunea de microclimat. Să descrieți efectele factorilor ambianței de muncă asupra indivizilor și asupra desfășurării activității. Pe data de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care le foloseau nu au dorit să învețe noul sistem și pentru că anii ’30 au fost anii marii depresii economice, deci o lipsă a resurselor financiare pentru a înlocui sute de mii de mașini de scris (Lienhard, 1998). 8.3. Ergonomia Ergonomia este disciplina teoretică și practică preocupată de perfecționarea sistemului om-mașină-mediu, prin ajustarea caracteristicilor echipamentelor și a mediului, ținând cont de caracteristicile utilizatorilor umani (figura 8.5.). Pentru aceasta este necesară luarea în calcul a diferențelor interindividuale - dimensiuni, forța fizică
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
le foloseau nu au dorit să învețe noul sistem și pentru că anii ’30 au fost anii marii depresii economice, deci o lipsă a resurselor financiare pentru a înlocui sute de mii de mașini de scris (Lienhard, 1998). 8.3. Ergonomia Ergonomia este disciplina teoretică și practică preocupată de perfecționarea sistemului om-mașină-mediu, prin ajustarea caracteristicilor echipamentelor și a mediului, ținând cont de caracteristicile utilizatorilor umani (figura 8.5.). Pentru aceasta este necesară luarea în calcul a diferențelor interindividuale - dimensiuni, forța fizică, greutate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
funcțiilor de agent motor, prelucrare tehnologică și transmitere, a ajuns la un nivel de dezvoltare suficient de ridicat pentru a prelua o parte din funcțiile superioare de prelucrare a informației și de luare a deciziei (Roșca et al., 1982). Termenul „Ergonomie” (gr. ergon - muncă și nomos - lege) a fost propus în 1949 de către Murrel, prin el înțelegându-se, într-o definiție extinsă (Manolescu, 1999), gruparea științelor biologico-medicale, psihologico-sociale și tehnice, în vederea cercetării relațiilor și posibilităților de adaptare optimă reciprocă, în condiții
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și a muncii la om, în scopul creșterii eficienței tehnico-economice, a optimizării condițiilor satisfacției, motivației și rezultatelor muncii, concomitent cu menținerea stării de sănătate și favorizarea dezvoltării personalității. Figura 8.5. Relațiile și elementele sistemului om-mașină-mediu (Roșca et al., 1982). Ergonomia este o știință relativ nouă (‘40), dar are legături cu alte domenii științifice - psihologia, sociologia, fiziologia, medicina muncii, științele tehnice, științele economice. Principalii factori care au făcut necesară apariția ergonomiei au fost (Manolescu, 1999): Progresul tehnic și tehnologic: A devenit
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
5. Relațiile și elementele sistemului om-mașină-mediu (Roșca et al., 1982). Ergonomia este o știință relativ nouă (‘40), dar are legături cu alte domenii științifice - psihologia, sociologia, fiziologia, medicina muncii, științele tehnice, științele economice. Principalii factori care au făcut necesară apariția ergonomiei au fost (Manolescu, 1999): Progresul tehnic și tehnologic: A devenit tot mai evidentă discrepanța între nivelul tehnic și posibilitățile organismului uman; Complexitatea tot mai mare a echipamentelor, precum și valoarea lor tot mai ridicată, au pus în evidență pericolul de accidentare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
recomandări pentru îmbunătățirea lor, aceasta deoarece, producția de masă (prin creșterea numărului produselor), are un impact deosebit asupra unui număr foarte mare de utilizatori. Astfel, devine necesară evaluarea produselor pentru cât mai multe categorii de utilizatori (inclusiv, pentru persoanele handicapate). Ergonomia s-a născut din necesitatea asigurării faptului că noile tehnologii să poată fi folosite de utilizatorii pentru care au fost create. 8.3.1. Ergonomia: cadru centrat pe utilizator Ergonomia oferă un mod special de gândire despre oameni la muncă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
devine necesară evaluarea produselor pentru cât mai multe categorii de utilizatori (inclusiv, pentru persoanele handicapate). Ergonomia s-a născut din necesitatea asigurării faptului că noile tehnologii să poată fi folosite de utilizatorii pentru care au fost create. 8.3.1. Ergonomia: cadru centrat pe utilizator Ergonomia oferă un mod special de gândire despre oameni la muncă sau joc, plasând persoana („utilizatorul”) în centrul interesului. De asemenea, ia în considerare interacțiunile diverse între utilizator, sarcinile pe care le execută și mediul mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cât mai multe categorii de utilizatori (inclusiv, pentru persoanele handicapate). Ergonomia s-a născut din necesitatea asigurării faptului că noile tehnologii să poată fi folosite de utilizatorii pentru care au fost create. 8.3.1. Ergonomia: cadru centrat pe utilizator Ergonomia oferă un mod special de gândire despre oameni la muncă sau joc, plasând persoana („utilizatorul”) în centrul interesului. De asemenea, ia în considerare interacțiunile diverse între utilizator, sarcinile pe care le execută și mediul mai larg în care își desfășoară
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în centrul interesului. De asemenea, ia în considerare interacțiunile diverse între utilizator, sarcinile pe care le execută și mediul mai larg în care își desfășoară activitatea. Acest mediu include echipamentul folosit, caracteristicile ambianței fizice și contextul social. Figura 8.6. Ergonomia - cadru centrat pe utilizator (Sursa: www.ergonomics.org.nz) Diagrama alăturată sintetizează aceste interacțiuni într-o viziune sistematică - utilizatorul, echipamentul, locul de muncă, ambianța, organizația - fiind dispuse într-o reprezentare concentrică ce are utilizatorul într-o poziție centrală. În figura
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
reacție, memorie, îndemânare, etc.). Interfața utilizator-echipament. Această interfață implică toate interacțiunile între utilizator și echipamentul pe care acesta îl folosește pentru executarea unor sarcini specifice, fie că ele constau în pilotarea aeroplanului sau în folosirea periuței de dinți. Specialistul în ergonomie este interesat de elementele principale ale mașinii (vezi figura 8.1.): panourile de comandă și de afișare; iar elementele umane de interes sunt funcțiile motrice și cognitive. Cercetările ergonomice au scos în evidență modificarea parametrilor importanți ai muncii și aspectele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
erori. Interfața utilizator-organizație. În afară de ambianța fizică mai există un număr mare de factori organizaționali care influențează utilizatorul. Dintre aceștia, cei mai importanți sunt: numărul de ore lucrate, munca în schimburi, pauzele de lucru, relațiile de cooperare-conflict, etc. Rolul specialistului în ergonomie este de a proiecta interfețe între utilizator și mașină, astfel încât sistemul om-mașină să își atingă obiectivele într-un mod cât mai eficient. Metodele și tehnicile care sunt utilizate pentru a atinge acest deziderat ilustrează o importantă diferență între perspectivele psihologului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
între utilizator și mașină, astfel încât sistemul om-mașină să își atingă obiectivele într-un mod cât mai eficient. Metodele și tehnicile care sunt utilizate pentru a atinge acest deziderat ilustrează o importantă diferență între perspectivele psihologului industrial și ale specialistului în ergonomie. În timp ce psihologul pune accent pe selecție, training, motivare și alte acțiuni având ca scop schimbarea angajatului, perspectiva ergonomistului este centrată pe schimbarea componentelor mașinii din sistem, considerându-se că adaptarea mașinii la om este mai ușoară decât adaptarea omului la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
plus, încă nu există studii concludente despre efectele adverse ale echipamentelor de comunicare mobile. Reducerea factorilor care pot produce probleme de sănătate care apar la locul de muncă dotat cu echipamente avansate, trebuie să fie studiate prin prisma psihologiei muncii, ergonomiei, științelor inginerești. Altfel, consecințele noilor boli profesionale limitează avantajele oferite de progresul tehnic. Îmbunătățirea performanțelor operatorilor de calculator prin proiectarea unor interfețe cu sistemele informatice constituie un alt aspect important al interacțiunii om-calculator. În cadrul muncii cu calculatorul, întrebuințarea dispozitivelor de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
diferitelor componente ale panourilor de comandă, a conductelor ce transportă diferite substanțe; funcția de securitate: se deosebește de funcția de semnalizare prin rolul precis și obligatoriu al semnificației în ceea ce privește aplicarea lor. În vederea creării unei ambianțe optime de lucru, specialiștii în ergonomie iau în considerare proprietățile de reflectanță a diferitelor culori, proprietate care se măsoară cu fotometrul (Jurcău, 2003). La un capăt al scalei se află culoare albă (care reflectă lumina în proporție de 84%), iar la celălalt capăt se află culoarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
auto-evaluare: Explicați diferențele dintre abordarea sistemică și cea tradițională. Descrieți relațiile dintre subsistemele om, mașină, mediu. Exemplificați diferitele interfețe dintre utilizator și echipament, loc de muncă, ambianță, organizație. Argumentați perspectivele diferite de abordare ale psihologului industrial și ale specialistului în ergonomie. Descrieți efectele factorilor ambianței de muncă asupra indivizilor și asupra desfășurării activității la locul de muncă. Bibliografie recomandată: Bogathy, Z. (2002) - Introducere în psihologia muncii, Curs Universitar, Tipografia Universității de Vest, Timișoara Jurcău, N. (2003) - Psihologie inginerească, U.T.Pres
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
asupra indivizilor și asupra desfășurării activității la locul de muncă. Bibliografie recomandată: Bogathy, Z. (2002) - Introducere în psihologia muncii, Curs Universitar, Tipografia Universității de Vest, Timișoara Jurcău, N. (2003) - Psihologie inginerească, U.T.Pres, Cluj-Napoca. cuvinte cheie viziune sistemică, tehnologie, ergonomie, interacțiunea om-calculator, sistemul om-mașină-mediu, ambianță. Capitolul 9 OBOSEALA, STRESUL ȘI ACCIDENTELE DE MUNCĂ Florin Sava Moto: „Reducerea accidentelor de muncă este un semn de civilizație, așa cum este reducerea morbidității de pe urma bolilor infecțioase” (Constantin Rădulescu-Motru) CUPRINS Stresul ocupațional Agenți inductori de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
reînviere a unei tradiții. Conducerea de atunci a Combinatului Siderurgic a încercat cu consecvență să identifice și să înțeleagă problemele oamenilor muncii, să le influențeze și să le rezolve. Acest fapt explică încrederea acordată chiar de la început psihologiei, sociologiei și ergonomiei. În plus, s-au creat condiții unice din punct de vedere material, tehnic, organizațional și financiar, asigurându-se astfel un statut special pentru psiholog și pentru laboratorul de psihologie. Ca răspuns la aceste schimbări în gândirea managerială, psihologii și-au
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dotarea LPI era de aproximativ 35 de miliarde de lei (la valoarea actuală a monedei naționale). Existau de asemenea două biblioteci cu 3.200 de cărți și reviste de specialitate, printre care Ergonomics, Psihologie Socială (Baltimore, S.U.A.), Magyar Pszihologiai Szemle, Ergonomia, Revista de Psihologie, Psihologia etc. Echipa de lucru și numărul membrilor ei s-a schimbat adesea de-a lungul anilor (între 2 și 8 persoane). Datorită permanentei lipse de personal calificat, am încercat să rezolvăm aceste probleme și am obținut
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
rând al managerilor, privind activitatea desfășurată. Inginerii și maiștrii trebuiau în permanență convinși (după fiecare acțiune reușită) de nevoia de psihologie socială și de avantajele care decurg din acestea. La fiecare doi ani am ținut conferințe de sociologie, psihologie și ergonomie, arătând posibilitățile de utilizare a acestor științe în industrie. Acolo vorbeam despre importanța de a cunoaște limitele dintre oameni, de a ajunge să influențezi aceste interrelaționări, de a stabili relații optime în vederea luării deciziilor, de a stăpâni „secretele” comunicării eficiente
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
analiză și evaluare a inginerilor (industriali) au fost de asemenea utilizate în industria siderurgică. Din punct de vedere sociologic, a fost un mare succes nu numai pentru C.S. Reșița, ci și pentru întreaga industrie siderurgică, faptul că psihologia, sociologia, parțial ergonomia au fost acceptate, pe când în alte ramuri industriale laboratoarele specializate au fost închise, iar psihologii au fost nevoiți să se reorienteze în plan profesional. În ultimii 35 de ani, la C.S. Reșița au fost formate mai multe generații de ingineri
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
înnoirea cunoștințelor în domeniu, la alegerea managerilor, în luarea deciziilor și rezolvarea diverselor probleme. Manual de psihologia muncii și organizațională Coordonator: prof. univ. dr. Zoltan Bogathy Index (complet) (NU ESTE ARANJAT ÎN ORDINE ALFABETICĂ) Psihologia muncii Psihologie industrială Psihologie organizațională Ergonomie Psihologie aplicată Psihotehnică Design științific al metodelor și procedeelor de lucru Cercetările Hawthorne Principii etice în cercetare și practica psihologilor Analiza muncii Fișa postului Descrierea postului Profilul candidatului Standarde de performanță Proiectarea postului Evaluarea performanței Funcția Serviciul Postul Metode calitative
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Management științific Birocrație Principiile administrării Legitimitate și autoritate Birocrație Școala relațiilor umane Efectul Hawthorne Comportamentul cooperator Contingență Instituție Analiza costurilor tranzacționale Analiza ecologică Dependența de resurse Modelul ecologiei populației Teorie instituțională Postmodernism Accidente de muncă Așteptare Cibernetică Cromatică industrială Efort Ergonomie Eroare umană Factor uman Factori motivaționali extrinseci Factori motivaționali intrinseci Feedback Ierarhia trebuințelor Iluminat Instrumentalitate Justețe distributivă Justețe procedurală Microclimat Motivație Nevoi Nevoi de dezvoltare Nevoi existențiale Nevoi relaționale Nevoia de afiliere Nevoia de putere Nevoia de realizare Obiective organizaționale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]