257 matches
-
dominant e de aur. Și într-un caz și în celălalt, fondul acesta simbolizează cerul, fiindcă toate scenele istorice și toate viziunile zugrăvite nu se mai petrec pe pământ, ci dincolo de condițiile timpului și spațiului, în planul transcendent al veșniciei. Erminiile, după cum am văzut, o spun clar: meșterii artei vor să zugrăvească în frumoasă podoabă nu pământul, dar cerul duhovnicesc al Bisericii. Caracterul dogmatic, adică izvorul cel mai conștient al acestei arte, e acuzat de Erminii cu o tărie ce nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în planul transcendent al veșniciei. Erminiile, după cum am văzut, o spun clar: meșterii artei vor să zugrăvească în frumoasă podoabă nu pământul, dar cerul duhovnicesc al Bisericii. Caracterul dogmatic, adică izvorul cel mai conștient al acestei arte, e acuzat de Erminii cu o tărie ce nu suferă replică. Zugrăvirea e pusă, ca însemnătate educativ religioasă, în același rând cu Scriptura și cu dogmele. Una e modul grăitor Scriptura, cealaltă e modul tăcut pictura pentru ca Biserica „prin amândouă să săvârșească cea a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pentru a o trimite regelui Abgar, Maica Domnului, care a îngăduit lui Luca să-i facă icoana și evanghelistul, care era înzestrat cu geniul picturii. Meșterii, care exercită arta, sunt obligați la post și rugăciuni și slujbe anume prescrise în Erminii, fiindcă ei nu îndeplinesc o profesiune oarecare, ci un act în vederea mântuirii lumii. Cu alte cuvinte, meșterii ei înșiși se stilizează prin asceză și contemplație, pentru ca, la rândul lor, să poată stiliza artistic figurile dăltuite de asceză și viziunile luminii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu numele unui personaj literar ("în amintirea feei lui Shakespeare"), probabil în speranța de a o găsi mai ispititoare decât ar fi ea, cu adevărat, "în realitate"165. Nu întâmplător, portretul femeii apare stilizat la extrem, în maniera canonică a erminiilor bizantine, pentru a sugera, prin figurația sa abstract-hieratică, impresia unei purități virginale, de imaterială și neliniștitoare frumusețe: "un trup mărunt, vaporos și gingaș; mîini subțiri cu degete străvezii; un chip de fecioară cu licăriri de opal și luminat de doi
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
complet noțiunea de mímēsis în spirit aristotelic și vor reinterpreta imaginea mai curând într-un spirit pseudo-platonician, tinzând către o formă unică, i-reală și, ca soluție grafică, hieratică și impersonală (după canonul icoanei, transcris de Dionisie din Furna în Erminiile sale). Recuperarea esteticii artei antice se va realiza abia începând cu sfârșitul evului mediu italian, atunci când reprezentările figurale din imaginea religioasă se vor umaniza, mai întâi în frescele lui Cimabue (secolul XIII), apoi mult mai expresiv la discipolul său, Giotto
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
multe, prea multe "documente" imagistice nu au mai ajuns până la noi, putem, în schimb, reconstitui măcar aproximativ modul în care scenele biblice erau înfățișate în biserici. Asta în primul rând datorită unui manual de pictură bisericească (Ermineia tis zografikis tehnis Erminia pentru meșteșugul zugrăviei, cum tălmăcește la 1805 arhimandritul Macarie), aparținând unui zugrav cunoscut sub numele de Dionisie din Furna, datând de pe la 173028. Lucrarea sintetizează o întreagă tradiție a iconografiei răsăritene, reprezentând un ghid folosit, mai mult ca sigur, și de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
adică 91 specii sau categorii de specii de animale sălbatice, la care se adaugă 13 animale domestice și 6 specii (4 păsări, 2 mamifere) a căror determinare rămâne însă discutabilă." 27 Victor Simion, op. cit., p. 40. 28 Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, tipărită cu binecuvântarea ÎPS Nicolae Mitropolitul Banatului, text îndreptat, completat și cu indice de C. Săndulescu-Verna, Editura Sophia, București, 2000. 29 Idem, p. 68. 30 Idem, p. 83. 31 Idem, p. 222. 32 Idem, p. 180. 33 Idem
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
adică 91 specii sau categorii de specii de animale sălbatice, la care se adaugă 13 animale domestice și 6 specii (4 păsări, 2 mamifere) a căror determinare rămâne însă discutabilă." 95 Victor Simion, op. cit., p. 40. 96 Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, tipărită cu binecuvântarea ÎPS Nicolae Mitropolitul Banatului, text îndreptat, completat și cu indice de C. Săndulescu-Verna, Editura Sophia, București, 2000. 97 Idem, p. 68. 98 Idem, p. 83. 99 Idem, p. 222. 100Idem, p. 180. 101 Idem, p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Schiller, dar în orice caz originalitatea nu constituie nici pe departe marea virtute a libretului. Că și în cazul multor altora din operele sale de tinerețe, Verdi a scris această operă având în minte o anume soprana, în particular pe Erminia Frezzolini. Talentul particular al acesteia a afectat natură partiturii pe care Verdi a compus-o pentru Giovanna. În mare măsură ea seamănă cu partitura Amaliei din opera I Masnadieri (Hoții) care după cum se știe a fost scrisă și ea pentru
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
reprezentat la premiera să din 15 Februarie 1947 o autentică cădere care l-a afectat pe Verdi într-o asemenea manieră încât Maestrul se va ține departe de teatrul din Milano până în anul 1881. Interpreta Giovanei la premiera a fost Erminia Frezzolini-Pogggi, cea care întruchipase și rolul Giseldei la premiera operei precedente a lui Verdi - I Lombardi alla Prima Crociatta, cu doi înainte. Ea l-a avut ca partener în rolul lui Carlo pe tenorul Antonio Poggi, soțul ei. Criticii aveau
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a contribuit cu nici o carboavă la ridicarea bisericii botoșănene. Până la urmă, s-a recurs la o soluție de compromis: fresca n-a fost rasă, dar chipul Luceafărului s-a acoperit c-o perdeluță. Unde-i lege, nu-i tocmeală, iar erminia hotărăște că nu poate urca în frescă decât imaginea întemeietorului respectivului lăcaș. Peste numai câțiva ani, într-un sat din Bărăgan, am avut surpriza să aflu, zugrăvit lângă tabloul votiv, zâmbetul galeș al cântăreței de muzică populară Floarea Calotă. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cunoaște fenomenul prezenței evreilor În scenele «Judecății de apoi» - fenomen atât de uzual În arta occidentală -, și totuși, originea acestor reprezentări se află În Bizanț” <endnote id="(136, p. 80)"/>. Concluzia prea tranșantă a cercetătoarei Revel- Neher este discutabilă. Conform erminiilor post- bizantine, În cadrul scenei Judecății de apoi, În „lăcașurile Iadului” sunt reprezentați „iudei”, care „Își smulg bărbile”, „cătând către Moise, ce le arată cu degetul pe Hristos” <endnote id=" (11)"/>. Într-adevăr, un „sobor evreiesc” (notat pe frescă lik evreiski
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cristos, ținând În mână o filacteră pe care scrie : „Acesta este Mesia pe care l-am profețit și iată”. Pe fresca bisericii Sf. Luca (secolul al XVIII-lea) a Mănăstirii Rila din Bulgaria apare o abatere de la modelul impus de erminie : grupul de evrei (notat pe frescă „Iudei”) este legat cu funia de câțiva draci și (ca În miniaturile occidentale din Evul Mediu) este tras de aceștia În „Râul de foc” care iese din gura larg căscată a balaurului infernal. Marele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bucurat de un mare succes, fiind reluat frecvent atât pe icoane de lemn <endnote id="(145, fig. 7- 11)"/>, cât și pe fresce ale bisericilor din Țările Române <endnote id="(146, p. 100)"/>, inclusiv pe cele ale bisericii din Curtea de Argeș. Erminiile bizantine și post-bizantine (inclusiv cea a lui Dionisie din Furna) păstrează reprezentarea vizuală În coordonatele legendei apocrife : „Maica Domnului zăcând fără suflare pe un pat, cu mâinile Încrucișate pe piept [...] și un iudeu dinaintea patului, cu mâinile tăiate și mâinile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cluj, având următoarele rubrici: „Studii”, „Articole mărunte”, „Recenzii”, „Cronici”. Majoritatea rubricilor tind să devină tematice, abordând probleme de istorie, limbă, folclor, artă, etnografie. Printre colaboratori figurează N. Iorga (Note asupra încă unui „Câmpulung” muntean: Chioajdele), Vasile Grecu (Versiunile românești ale erminiilor de pictură bizantină), Leca Morariu (Morfologia verbului predicativ român), Gr. Nandriș, Oreste Luția, Al. Bocănețu, N. Grămadă, D. Marmeliuc, C. Brătescu, Claudiu Isopescu, Teodor Bălan, Simion Rali, R. Cândea ș.a. După o secțiune de studii temeinice și bine documentate, însoțite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286321_a_287650]
-
vol. I, p. 60. Am tradus și comentat amblele apocrife În Evanghelii apocrife, op. cit. Traducere personală. Traduc exact varianta aleasă de Aland. Citez după manuscrisul din 1843, descoperit la Buzău și republicat, În 2000, la Editura Sophia: Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine. L’Évangile de Nicodème, introducere, traducere În limba franceză și note de Rémi Gounelle și Zbigniew Izydorszyk, Brepols, 1997. O traducere În românește, cu note și prezentare, În Evanghelii apocrife, op. cit. C. Selmer (ed.), Navigatio sancti Brendani abbatis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
explică cum Theo n-a fost orb dintotdeauna, când a pictat avea ochi buni, acum nu-i mai are fiindcă, Theo cuminte aprobă explicațiile Corinei, eu mă întorc la Bunavestire, când am pictat în biserică Bunavestire Theo mi-a spus, Erminiile de pictură, cunoșteam deja acest cuvânt fiindcă tot el mi l-a făcut înțeles mai dinainte, erminiile de pictură ne spun doar cum să înfățișăm sărbătorile Domnului, ne descriu scenele, cu detalii, ne dau cu precizie locul unde o scenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mai are fiindcă, Theo cuminte aprobă explicațiile Corinei, eu mă întorc la Bunavestire, când am pictat în biserică Bunavestire Theo mi-a spus, Erminiile de pictură, cunoșteam deja acest cuvânt fiindcă tot el mi l-a făcut înțeles mai dinainte, erminiile de pictură ne spun doar cum să înfățișăm sărbătorile Domnului, ne descriu scenele, cu detalii, ne dau cu precizie locul unde o scenă sau alta trebuie plasată în biserică, Copiii, prin camera goală de mobilier și plină de tablouri, grație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
întinde spre înger, iar dinainte-i arhanghelul Gavriil ce o binecuvântează cu dreapta, ținând în stânga o lance: iar sus, deasupra casei, cerul și Sfântul Duh ce se pogoară în chip de rază pe creștetul Fecioarei, descriere preluată de la Luca, dar erminia nu-mi spune cum să pictez asta, eu am păstrat pe perete aproape întocmai decorul descris dar, Michael Jackson! copiii au descoperit printre tablouri portretul pop-starului american, sunt fericiți că îl recunosc, Theo l-a pictat în aceeași tehnică specială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
îngeri în zbor, slăvită de melozii cunoscuți ai lumii creștine, cântăreți vrednici de laudă ai faptelor petrecute în lume de Maria cea slăvită între femei, Theo îmi explică cum trebuie înfățișate cele 24 de stațiuni ale Mariei, descrise într-o erminie de la Athos și el respectă cu strictețe canoanele impuse de tradiție dar, am fi terminat toamna trecută pronaosul de nu era accidentul lui, ai venit să fii lângă mine în ceasul acela, am împins ușa de lemn sculptat adus de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Ghenadie al Râmnicului, manual publicat cu aprobarea Sfântului Sinod, insistă asupra acestui lucru meșterul, Nu se poate picta oricum și orice în biserici, îmi explică el, și-mi citește din carte cu glas tare, Începutul cu Dumnezeu cel sfânt, Al erminiei meșteșugului zografiei care cuprinde, se străduie meșterul să păstreze litera de la începutul veacului, care cuprinde asemănările și închipuirile tuturor sfinților, preste tot omul, și sfetoșele lor și alte orecare de ale acestui meșteșug, sus, mai întâiu, în turla cea mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
-a pre toți cei ce locuiesc lumea, (alta așa) Doamne caută din ceriu și vezi și cercetează via aceasta și o săvârșește pre ea, pre care o a sădit dreapta ta (după aceasta zugrăvește) Ai văzut cât de precisă e erminia, îți impune până și cuvântul anume pe care să-l scrii lângă imagine, e o adevărată știință, de precizie fără margini, matematică pură! Îmi place de fiecare dată când încep să pictez o biserică nouă să citesc din această carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Luca mă urmărește cu ochii lui de albăstrele, un fel de blestem, se spunea ca blestemul și afurisenia celui de-al Șaptelea Sobor să cadă asupra acelui zugrav ce nu ține seamă de poruncile Sfinților Părinți și de cele ale erminiilor, fie din trufășie, fie din închipuiri nevinovate, fie spre lauda meșteșugului său, Sinodul al Șaptelea ecumenic s-a ținut la Niceea, nu mai știu exact în ce an, dar atunci a fost combătut cu vehemență iconoclasmul, prigonirea icoanelor, Cuvintele meșterului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ar vrea să-mi dea răspunsul potrivit, Nu, Theo! nu există o astfel de poveste, deși ar fi fost mai bine ca să fie, drept pildă, cei mai mulți zugravi greșeau din neștiință, lucrau după cartoane și nu prea aveau timp să citească erminiile, circulau un fel de caiete, prescurtări ale erminiilor, toate zdrențuite, apoi bisericile diferă între ele din punct de vedere arhitectonic, nu întâlnești aceiași pereți în toate bisericile, adeseori îți rămâne o bucată de zid cu care nu prea știi bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Theo! nu există o astfel de poveste, deși ar fi fost mai bine ca să fie, drept pildă, cei mai mulți zugravi greșeau din neștiință, lucrau după cartoane și nu prea aveau timp să citească erminiile, circulau un fel de caiete, prescurtări ale erminiilor, toate zdrențuite, apoi bisericile diferă între ele din punct de vedere arhitectonic, nu întâlnești aceiași pereți în toate bisericile, adeseori îți rămâne o bucată de zid cu care nu prea știi bine ce să faci și-atunci adaptezi, dar astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]