72 matches
-
pentru care fiecare scrisoare este strigăt, furie, ură de sine, delir de grandoare, revărsare narcisiacă, silă de tot și cutremur existențial, și apoi Cioran cel matur, mult mai echilibrat, care renunță la nudismul confesiv și învață arta deghizamentului și a escamotării: „Incandescența devine calcul lucid, ironie subtilă sau răceală casantă. Năvala instinctuală, imprudența magnanimă, apetitul pentru enormitatea hohotitoare sau ricanarea cinică, pentru contradicțiile stupefiante și jubilația provocatoare cedează seniorial înaintea echilibrului, a distanței abil cultivate, a sicității sentențioase, resemnării autopersiflante, ori
Veninul reconfortant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6197_a_7522]
-
în care a intrat România după momentul Praga, moravurile politice ale pesedeilor n-au absolut nici o șansă de supraviețuire. Se va termina și cu tergiversarea privatizărilor, și cu subvențiile pe sprânceană, și cu protecționismul salarial uluitor al magistraților, și cu escamotarea crimelor și torturilor securistimii. Din simplul motiv că toate aceste aberații riscă să afecteze nu doar România, ci totalitatea structurilor din care aceasta începe să facă parte. Luna noiembrie 2002 va rămâne, după cum se vede, data declanșării luptei pentru înscăunarea
Tactica somnolenței provocate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14535_a_15860]
-
a fost nevoie tot mai mult de corectura din partea arheologiei biblice, astfel încât, pentru o vreme, aceasta părea să furnizeze dovada pentru sloganul ,Și totuși, Biblia are dreptate", astăzi a devenit o modă explicarea vestigiului arheologic prin metode socio-științifice și prin escamotarea metodică sau chiar neadmiterea de la bun început a scrierilor Vechiului Testament (deoarece acestea au apărut mai târziu) ca dovezi pentru interpretarea istoriei timpurii a Israelului. Ba mai mult, par să existe chiar specialiști ai Vechiului Testament, care nici nu mai
Hans Küng - Iudaismul by Edmond Nawrotzky-Törok () [Corola-journal/Journalistic/11393_a_12718]
-
evoluții vertiginoase și compensatorii, sincronizări într-un regim "al urgențelor și rechizițiilor de război". Critica pe care Eugen Negrici o aduce colegilor de breaslă are în vedere vectorul preponderent cultural pe care se înscriu și, mai ales, modalitățile vizibile de escamotare ori cosmetizare a unor adevăruri neconvenabile. Într-o măsură decisivă, în cazul epocilor vechi, ei inventează din aproape nimic o literatură, pentru a "compensa" o istorie nenorocită și a arăta că noi, care "de la Râm ne tragem", putem concura cu
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
de a iubi. Realizările, câte sunt, devin mai vrednice de stimă. Opera sa e o luptă, victoria spiritului asupra unui organism debil. Dar de ce "memoriile" se opresc la aceasta vîrstă? Am putea presupune că lui Ibrăileanu, ființă delicată, îi repugnă escamotările, chiar dacă sincere, artificiile pentru a se pune într-o lumină totuși favorabilă. Bănuim că nu-i plăcea să vorbească despre sine, cel puțin fără înconjur. A ales alte căi, mai mediate și onorabile: aforismul, romanul și, de ce nu, critica. * * * Aforismul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
a existenței sale când își (re)scria romanul, dar prin scris autorul se plasează în alt timp, mai senin. El își construiește din amintire suportul ficțiunii, compensație a marasmului existenței, menținîndu-se într-o ambiguitate care să permită regretul. Această atenuare (escamotare) a durerii prezentului - de altfel, singura soluție reală a unui ins inteligent ca Ibrăileanu - poate să explice grava poezie a romanului. O neputință, o criză actuală sunt ferm ținute în frâu de un imaginar a cărui voință se îndreaptă spre
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mască, până la artificiul chirurgical al destinului transfigurat negativ într-o mocirlă inexpresivă; în ipocrizia degradantă a unui destin fără destin care pretinde să ia chiar locul destinului. Arbitrul gustului artistic reprezintă o specie dubioasă de indivizi, rezultată și produsă odată cu escamotarea limbajului în general. Gustul artistic, ca și specimenele care-l susțin, caută să convingă lumea că arta e o problemă de gust și că, în consecință, oricine poate iubi arta pentru că, în fond, oricine poate fi artist. Însă drumul anevoios
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
trăsătură cu totul singulară: omiterea, de-a lungul pledoariei, a numelui celui apărat, ca și a oricărei referiri la titlurile contestate și la cronologia operelor care i-au servit de model. Numeroși copoi literari au optat pentru concluzia că atari escamotări se datorau unei suverane delicateți; dată fiind rămânerea În urmă a epocii, nici măcar cel mai ager dintre ei nu și-a dat seama că era vorba de prima zvâcnire a unei noi estetici. Ea s-a pretat tratamentului in extenso
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Redactorul-șef a fost discutat în altă adunare generală, de un alt colectiv, mai mare, din care făcea, de asemenea, parte; în deplină luciditate și dialog cu el însuși, și-a recunoscut lipsurile și a respins chiar unele încercări de escamotare ale unor tovarăși. A fost sancționat pentru abateri grave morale - „Care abateri atât de grave? Că eu una nu le știu“. De ce mă întrerupi și tu? Eu îți zic doar ce-a zis el - și pentru neglijarea activității profesionale. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
am luat drept camaraderie erotică. Altfel privind lucrurile, nici nu am avut ocazia să o cunosc pe distinsa soție a magnatului coruptei noastre orânduiri de tranziție... Nae Calaican rânjea neîncrezător, ca omul care știa el ce știa despre fasonul de escamotare a lui Vladimir în privința aventurilor sale extraconjugale: La-să, măi, Vladi-mire, că pricep: vrei să o faci pe cavalerul cruciat... Nu era chiar așa, dar, în faimoasa noapte a ziafetului, Vladimir observase că toată splendoarea de la Sans-Souci se concentra în sectorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
această limitare pe plan intelectual. Această înțelegere trebuie să fie un proces ordonat și condiționat pe plan inconștient ca și pe plan conștient. O astfel de condiționare este esențială unei căutări echilibrate a cunoașterii. Janasen nu-și revenise din surpriza escamotării lui din birourile Institutului de imigrații. Nu bănuia prezența unei mașini de transport în propriul său birou. Discipolul trebuia să aibă alți agenți în acest sistem planetar. Se uită prudent în jur. Se găsea într-un parc slab luminat. De pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
zilei și cel de-al treilea volum de poeme - „Două lacrimi de cer”, dedicat maestrului. „Versul liber a devenit pentru mine o libertate asumată conștient În abordarea și subordonarea tehnicilor lirice, firul roșu al Întregii creații. Aspectul prozaistic este o escamotare a Încărcăturii emoționale și o noutate comunicativă.” Sunt receptivă la tot ce Înseamnă esențializare poetică și modalitate a exprimării artistice; un spirit iscoditor al adâncurilor - al prăpăstiilor sufletești, mereu În căutare de noi Înțelesuri. Romanul „Viața furată”, aflat În lucru
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
această limitare pe plan intelectual. Această înțelegere trebuie să fie un proces ordonat și condiționat pe plan inconștient ca și pe plan conștient. O astfel de condiționare este esențială unei căutări echilibrate a cunoașterii. Janasen nu-și revenise din surpriza escamotării lui din birourile Institutului de imigrații. Nu bănuia prezența unei mașini de transport în propriul său birou. Discipolul trebuia să aibă alți agenți în acest sistem planetar. Se uită prudent în jur. Se găsea într-un parc slab luminat. De pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
mormânt, peste care tronează, tot amintire, desenată, din când în când / pe un ecran îndepărtat, ceea ce a fost portretul unei femei. Amintind, mutatis mutandis, de Nevermore al lui Poe, poemul să ne grăbim, filofteio, traduce tristețea - oricât s-ar încerca escamotarea ei prin ironie - incurabilă a omului în fața implacabilului care-i guvernează destinul. O (auto)ironie amară transpare și aici din fiecare strofă a poemului, în care invocarea filofteiei constituie pretext pentru meditație, pe teme eterne care traversează sensibilitatea artistului, subordonate
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în funcție de care se conturează drumul de la o enigmă la soluția sa. Barthes a izolat următoarele hermeneuteme: tematizarea (care subliniază ceea ce va fi obiectul enigmei); propunerea (care semnalează existența unei enigme); formularea (enigmei); promisiunea sau cererea de răspuns; capcana (firul fals, escamotarea deliberată a adevărului); situarea în echivoc (amestecul de adevăr și înșelăciune); bruiajul (care admite nerezolvabilitatea enigmei); răspunsul suspendat; dezvăluirea sau descifrarea. ¶Barthes 1974 [1987]. Vezi și SUSPANS. I idee [point]. Rațiunea de a fi a unei NARAȚIUNI, motivul pentru care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
finalitate cu totul străine de esență, intenție și procedee, naturalismul va fi pentru o vreme noul sac de antrenament al pugiliștilor din ringul literar. Considerat ca purtător al ideologiei burgheze, deci reacționar, deci primejdios, obiectivist, factor deviant și sursă de escamotare a adevăratelor probleme ale vieții, ș.a., naturalismul este opus În permanență realismului-socialist. Toate eșecurile prozei sunt puse, o bună bucată de vreme, pe seama naturalismului: lipsa poziției de clasă, a spiritului de partid, a nivelului ideologic, schematismul, formalismul etc. În căutarea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care a modificat În mod esențial configurația istoriei literare. (Ă). Un alt aspect al neînsușirii spiritului de partid, ducând de data aceasta la o manifestare cu caracter opus, Îl constituie denaturarea operei unui scriitor În sensul glorificării lui integrale, prin escamotarea părților negative. Un exemplu recent În acest sens, Îl oferă un fragment de studiu Revolta socială a lui Coșbuc (Viața românească 10-11) de J. Popper. (Ă). Autorul pierde din vedere că alături de poezia lui Coșbuc, care În studiul amintit atinge
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
comunist reformist, decis să elimine tarele leninismului post-revoluționar și să eficientizeze economia și viața culturală a URSS. În cadrul PCUS, discursul prim-secretarului a produs reacții variate, dintre care cea mai puternică a fost "dezorientarea", trecând apoi prin "disciplina conformistă" în vederea escamotării zelului stalinist de care foarte mulți activiști de partid se făcuseră vinovați în trecut și, în sfârșit, "voința unei mici minorități, repede condamnată, de a se merge mai departe în denunțarea stalinismului" (Werth: 2004, 24). Majoritatea reacțiilor, provenind de la activiștii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
eventualitate care i-ar fi subminat îngrijorător de mult credibilitatea și prestigiul în ochii "țărilor frățești". În final, spre deosebire de perioada conflictului Tito-Stalin, Belgradul nu a avut de data aceasta câștig de cauză, fiind nevoit să recurgă la diverse artificii și escamotări politice, ideologice și mediatice "pentru a masca oarecum în fața propriului popor și a opiniei publice mondiale" aportul pe care îl adusese la soluționarea crizei maghiare în manieră sovietică (Ghibianski în Cătănuș, Buga: 2006, 440). După 1956, relațiile româno-iugoslave au urmat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fusesem emoționat cicerone. Nu poate fi ocolită, desigur, voluta cumva comică a refuzului de a face diligența dorită de mine într-o Academie "de foarte multă vreme inexistentă", academicianul trecînd "foarte rar pe acolo". Dar și sofisticata mizanscenă a motivațiilor/ escamotărilor declanșate de cererea-mi (impardonabilă, monșer!). Așa încît, chestiunea devenea, pînă la urmă, prin fină transgresie, din una practic-pedestră, una eminamente stilistic-epistolară. Ce performanță! De reținut, oricum, sfîrșitul scrisorii: penibilul deșertăciunilor noastre în fața grandorii muntelui! Ăsta era Geo Bogza din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și momentul tragic al mineriadei din 13-15 iunie acaparează, brusc și precipitat, ecranele și rubricile, încercînd, doar încercînd, să resuscite vinovății notorii, să învolbure, o clipă, dubioasa justiție, de fapt, bifînd, bifînd doar. După care, liniștea se așterne grea de escamotări și de uitare. Comemorarea e asezonată cu ceva citații ce se doresc spectaculoase, în care un Iliescu, oricum înghesuit (pînă și de ciraci) își înlocuiește cinicul zîmbet cu un no comment de vedetă dezabuzată. (Celorlalți comilitoni întru crimă pomenindu-li
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru a începe acțiunea vreunei reprezentații, trebuie să-l presupunem ca fiind imobil pe întreg parcursul poemului, după cum și este cu adevărat." (Cartea II, cap. 6, "Despre unitatea de loc") În schimb, un al doilea plan poate fi deschis prin escamotarea unei pânze pictate pe fundalul scenei sau pe laturi. Un loc nou apare atunci, care era până atunci ascuns privirilor. D'Aubignac ia ca exemplu un decor tragic tradițional, o fațadă de templu sau un palat. Dacă palatul acesta arde
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]