134 matches
-
coșmar modern. Scris în contextul unui război rece care face să fie exacer bate până la paroxism temerile și angoasele întregii lumi, Exploratorii lui Marte întinde o punte între Pământ, Marte și cei care amenință, din mijlocul galaxiilor, propria noastă supraviețuire. Escatologia își află în vocea lui Oesterheld unul dintre interpreții ei memorabili. Pornind din mijlocul unui cartier oarecare din Buenos Aires, Marcianeros sunt, înainte de toate, o ficțiune dedicată încercărilor inițiatice la care este supus un om obișnuit din orașul tangoului. Ramon Rosales
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Lovecraft, plasează un ipotetic sfârșit al lumii în decorul de Buenos Aires ce îi evocă, simultan, pe Cortazar și pe Borges. Totul se petrece ca și cum Războiul lumilor wellsian ar fi fost mutat pe continentul de culori și de amintiri al tangoului. Escatologia lui Breccia-Oesterheld are puterea vizionară a unei minți intoxicate de LSD și grafismul obsesional al unei pânze de Piranesi. În spațiul intim și poesc al casei naratorului, vizita eternautului este semnul unei rupturi în cotidian - odată cu ciudatul pelerin ce cutreieră
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
reflectă probabil o interpretare ulterioară a scenei finale a picturii. Despre luptele dintre îngeri și demoni pentru sufletele oamenilor aflați pe moarte vezi A. Gurevich, Historical Anthropology of the Middle Ages, ed. J. Howlett (Cambridge, 1992), 97, care contrasta această escatologie "mai mică" a judecății imediate cu "mai marea" escatologie a Judecății de Apoi. 184 Vezi Cohen, "Honor" (mai sus, cap. 2 n. 29), despre nevoia de a curăța casele imediat spre a șterge rapid semnele dezonoarei. 185 E. Casalini, " La
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
picturii. Despre luptele dintre îngeri și demoni pentru sufletele oamenilor aflați pe moarte vezi A. Gurevich, Historical Anthropology of the Middle Ages, ed. J. Howlett (Cambridge, 1992), 97, care contrasta această escatologie "mai mică" a judecății imediate cu "mai marea" escatologie a Judecății de Apoi. 184 Vezi Cohen, "Honor" (mai sus, cap. 2 n. 29), despre nevoia de a curăța casele imediat spre a șterge rapid semnele dezonoarei. 185 E. Casalini, " La Santissima Annunziata nella storia e nella civiltà fiorentina", în
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
a conștientiza amplitudinea limitelor noastre și de a decide, fără amărăciune, că unele dintre acestea nu pot fi depășite doar prin puterea noastră. Nu putem nega că apelul la sfințenie este pentru toți, însă vom spune că realizarea acestuia aparține escatologiei și că, între timp, cea mai mare parte, printre care și noi, nu poate spera să depășească limitele unei mediocrități oneste. Ceea ce trebuie să evităm cu orice preț este amărăciunea sau resentimentul, care ne-ar descuraja și ne-ar conduce
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
le-au considerat ca finalități ultime. De aici pasiunea, absurdul, crima, bestialitatea unică a istoriei lor. Pentru occidentali, istoria este o finalitate în sine, o totalitate de valori și de drame omenești, ce se rotunjesc în planul imanent al devenirii. Escatologia le-a fost străină (cel puțin modernilor). Hegel - care este mai înclinat spre escatologie, dintre filozofii "oficiali" ai lumii moderne -, n-o concepe totuși în sensul creștin al unei rezolvări finale pe un plan transcendent, ci pe un plan imanent
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
istoriei lor. Pentru occidentali, istoria este o finalitate în sine, o totalitate de valori și de drame omenești, ce se rotunjesc în planul imanent al devenirii. Escatologia le-a fost străină (cel puțin modernilor). Hegel - care este mai înclinat spre escatologie, dintre filozofii "oficiali" ai lumii moderne -, n-o concepe totuși în sensul creștin al unei rezolvări finale pe un plan transcendent, ci pe un plan imanent. Revenirea la sine și interiorizarea spiritului absolut sfârșesc istoria nu în dramă, așa cum se
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
finale pe un plan transcendent, ci pe un plan imanent. Revenirea la sine și interiorizarea spiritului absolut sfârșesc istoria nu în dramă, așa cum se desfășoară sfârșitul în viziunile apocaliptice. De altfel, dialectica, absolutizând procesul și istorizînd cosmosul, refuză - teoretic vorbind - escatologia. Între stil și escatologie, sistemul lui Hegel păstrează un echilibru și se dovedește consecvent proporționalizării antinomiilor - intenția mărturisită a oricărei dialectici. Mult mai mult decât germanilor, rușilor le-a lipsit stilul în cultură. El este o expresie a tendinței vieții
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
transcendent, ci pe un plan imanent. Revenirea la sine și interiorizarea spiritului absolut sfârșesc istoria nu în dramă, așa cum se desfășoară sfârșitul în viziunile apocaliptice. De altfel, dialectica, absolutizând procesul și istorizînd cosmosul, refuză - teoretic vorbind - escatologia. Între stil și escatologie, sistemul lui Hegel păstrează un echilibru și se dovedește consecvent proporționalizării antinomiilor - intenția mărturisită a oricărei dialectici. Mult mai mult decât germanilor, rușilor le-a lipsit stilul în cultură. El este o expresie a tendinței vieții de a-și crea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
gen de utopie. Marxismul și-a făcut un titlu de glorie din a fi rupt cu tradiția utopică a socialismului. Poate că socialismul numai atunci a avut farmec. Astăzi vrea să fie o știință a fericirii pământești, construită pe o escatologie imanentă. Distanța noastră de utopie rezultă din excesul de luciditate. Pe român l-aș putea, la urma urmelor, crede capabil de orice, numai de utopie nu. De aceea, construcția imaginară a unei Românii viitoare n-ar avea pentru noi nici un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
revoluția ca un moment final al istoriei, așa încît tot ce-i urma n-avea să mai fie istorie, ci paradis terestru. Pentru orice mare revoluționar există o soluție în istorie. Ceea ce el știe teoretic masele o simt practic. Dacă escatologia creștină "continuă" istoria într-o lume transcendentă, revoluționarul o "rezolvă" în imanență. Utopicul spiritului revoluționar pleacă din convingerea că istoria se poate termina în lume, că în imanență este posibilă o ieșire, că, în fine, devenirea este compatibilă cu o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să renunțe la toate lucrurile și să ignore problemele pământești. Spre deosebire de aceștia, creștinii raționali înțelegeau tocmai contrariul, căutând să se implice în purtarea poverii timpului lor, chiar și pentru puținul timp rămas la dispoziție în ciuda inconvenientelor de orice natură. Astfel, escatologia devenea un principiu cvietist și conservator. Escatologia a făcut în așa fel încât creștinismul să nu poată pretinde realizarea principiilor sale evanghelice în statul și în societate romană a vremii, întrucât aceasta ar fi condus inevitabil la vărsări de sânge
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ignore problemele pământești. Spre deosebire de aceștia, creștinii raționali înțelegeau tocmai contrariul, căutând să se implice în purtarea poverii timpului lor, chiar și pentru puținul timp rămas la dispoziție în ciuda inconvenientelor de orice natură. Astfel, escatologia devenea un principiu cvietist și conservator. Escatologia a făcut în așa fel încât creștinismul să nu poată pretinde realizarea principiilor sale evanghelice în statul și în societate romană a vremii, întrucât aceasta ar fi condus inevitabil la vărsări de sânge și eșecuri neimaginabile. Această situație de fapt
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
teologul alexandrin nu identifică pacea romană cu cea creștină, din moment ce cea dintâi o prefigurează pe cea de pe urmă, ca prin analogie, potrivit interpretării alegorice pentru războaiele descrise în Vechiul Testament despre luptele spirituale. Pacea lui Cristos nu este proiectată numai în escatologie, înfăptuindu-se deja pe pământ ca o consecință a unirii treptate a popoarelor. O asemenea viziune pacifistă nu comporta vreun refuz al statului care, dimpotrivă, în acest context căpăta o funcție efectivă de amalgam. Prin urmare, structura civilă a imperiului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pe Tertulian să străbată un drum ce l-a făcut să iasă în afara Bisericii oficiale, discipolul său se arată conștient de slăbiciunea omului și a comunități creștine aflată în căutarea perfecțiunii evanghelice, pe care o va împlini deplin numai în escatologie. Sensul comprehensiunii și al deschiderii lui Ciprian, după cum se poate vedea în De lapsi (Despre cei căzuți), reflectă gândirea Bisericii promptă să reprimească creștinii care poate au păcătuit destul de grav. Dacă Tertulian înfrunta problema serviciului militar și a războiului direct
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Constantin, Imperiul pare să răspundă pozitiv exigențelor creștinilor, fapt pentru care autorul începe să-l considere nu doar ca pe un mijloc util în vederea expansiunii noii religii, dar și ca instrument de apărare al acesteia. În acest fel, așteptarea unei escatologii iminente ceda locul conștientizării realității istorice. Atitudinea a fost conciliantă numai în această optică contrară Imperiului păgân și favorabilă Imperiului creștin în formare. Autorul își prezintă opinia asupra problematicii militare în fragmentele operei sale, scrise anterior acestei perioade, unde ne
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Books, 1966) iar în limba română în 1969 (Jan Kott, Shakespeare, contemporanul nostru, în românește de Anca Livescu și Teofil Roll, Editura pentru Literatură Universală, 1969). Jon Kott consideră că "Regele Lear e o tragică bătaie de joc a tuturor escatologiilor". Abordarea existențiala a lui Jan Kott a influențat enorm punerea în scenă a lui Peter Brook din 1962 de la Royal Shakespeare Company cu Paul Scofield în rolul titular care vede piesă în maniera absurdă a lui Samuel Beckett. Capitolul care
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
în structura funcționalității sale, nu a depășit până în prezent starea de mimesis. Ea funcționează prin lideri, principii și ierarhii, similar precum statul politic. Însă societatea civilă este, în sine, un fel de "contraconduită" la adresa puterii politice, înlocuind ascetismul, mistica și escatologia cele trei forme de contraconduită la adresa puterii pastorale medievale 130. Societatea civilă este limitarea intervenției factorului politic în treburile societății, ale cetății, în școli, în universități, în comunitățile locale. De aici și englezescul self government. Societățiile civile europene s-au
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ungurii în retragere din calea sultanului Murad. Cade prizonier la turci, dar va face parte din suita sultanului și apoi a fiului acestuia, Mehmet. Odată ajuns la Constantinopol, Jean Ange, senzor al dezastrului anunțat, narează la persoana întâi tensiunea sfârșitului (escatologie) când timpul și viața omului își pierd orice valoare. Este un chinuit al dilemelor religioase și al cunoașterii de sine: nu mai deosebește imaginarul de real, orgoliul de rugăciune, insurgența de căință. Este un spirit renascentist, sfâșiat între Occident și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cădelnițe, chivoturi; icoanele sunt luate pentru ramele de aur și argint, sunt jefuite veșmintele liturgice, cărțile cu legături de fildeș. Măcelul și prăduirea ating apogeul. Apocalipsa nu iartă nici Mânăstirea Pantocratorului, de vreme ce altarul și icoanele ard sub ceaunul ienicerilor. Semnele escatologiei se adeveresc. Toată piața Coloanei lui Arcadius se umple de capetele demnitarilor greci momiți cu promisiunea de a forma noul guvern și asasinați. Mehmet, proclamându-se eliberator al poporului grec, promite să facă din Constantinopol cetatea regină a Orientului și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
moarte, se năruie în neant odată cu ocuparea Poloniei. În 1943, evreii din localitatea mai răsărită și vecină cu Străveacul, Jeszkotle, sunt "pacificați", adică prinși, deportați sau masacrați pe loc de un Kurt ce se crede înger exterminator și agent al escatologiei universale. Rușii, sosiți în 1944, vor răscoli și ei Străveacul, aflat pe linia frontului. Casa lui Michal va fi dărâmată, satul, intrat pe mâna Omului Rău (care până atunci se dedase la omoruri doar în pădure), va fi pustiit. Străveacul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
supraviețuirii (firește, ipotetice) prin creație. Dacă un cititor funciar optimist ține cu tot dinadinsul să caute undeva în carte lumina revelatorie, nu o poate găsi decât în puținele texte dedicate acestui fel de supraviețuire. Însăși vocabula supraviețuire sugerează nevoia unei escatologii în acest caz, una individuală, nu una universală de care conștiința artistică nu este deloc străină. Acela care își atribuie, frecvent, o gesticulație și o menire de cosmocrator știe că, de fapt, nu e decât "stăpânul cuvintelor mele" (Apariții ciudate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
criticii tradițiilor, în spiritul programului lui J. Habermas (n.1929) de critică a ideologiilor supraordonată acestei mișcări. Găsind că cercetarea lui Habermas are multe incidențe cu cele relatate în Exod ( Ieșirea, în traducerea ortodocșilor), Ricoeur califica întreprinderea acestuia drept o "escatologie a eliberării". El menționa că " Fiecare, repet, are un loc privilegiat și, dacă pot spune, preferințe regionale diferite: în cazul hermeneuticii, o atenție acordată moștenirilor culturale, axată poate într-un mod mai hotărât pe teoria textului; în cazul criticii ideologiilor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și ea continuă. Așa că, pentru ca interesul pentru emancipare să nu dispară, este necesară reluarea continuă a tradițiilor, îmbinate cu reforme potrivite, care să contribuie la autoreglarea sistemului social. P. Ricoeur aprecia că între ontologia înțelegerii prealabile susținută de Gadamer-Heidegger și escatologia eliberării promovată de J. Habermas nu este o antinomie, ci sunt numeroase interdependențe dialectice. (2, p. 272) Într-o perspectivă aplicativă, se poate spune că evoluția unui popor încercat de provocările istoriei se face atât prin valorificarea tradițiilor culturale proprii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Edenului celest, căreia îi corespunde pe un alt plan imaginea într-un fel laicizată a "stării de natură", aceea care la apogeul secolului Luminilor a fost visată și conceptualizată de principalii săi interpreți. Prin ocultarea noțiunii de păcat originar, arierplanul escatologiei biblice este, fără îndoială, în întregime bulversat. Totuși, în Adaos la Călătoria lui Bougainville, bătrînul tahitian al lui Diderot, "oftînd după frumoasele zile apuse ale țării sale", apără de invadatorul venit din altă lume tocmai această stare de inocență primară
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]