115 matches
-
pătrunde: Sufletu-i naintea morții luminează-a vremii unde; Gândul lui o prorocie, vorba lui mărgăritar;..." (Memento mori) Profeția, deși amară (ca în cazul lui Decebal prevestind peirea Romei) sună curat, are în ea "mărgăritarul" nu fierea, pentru că țesătura viziunii eschatologice nu duce spre ruptura dialogului om zeu, ea îi lasă acestuia din urmă o șansă de a reînnoda întâlnirea față către față. "Nu lăsa gura să te împingă spre nelegiuire" (5, 5) sau "Dumnezeu este în cer iar tu ești
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
la care este lucrată topografia lumilor și "văilor sure de chaos" este predominant romantică, "titaniană". Romanticul include viziunea lumii între doi poli, geneza și stingerea, distribuind elementele, evolutiv și involutiv, în perspectiva a două mari decoruri: "fundalul cosmogonic și fundalul eschatologic. Materia însăși este examinată în fierberea ei în aceste două direcții, în mișcarea de organizare și de dezorganizare."43 Între acești doi poli, M. Eminescu imaginează o multimilenară prefacere în ruină a omenirii, un dramatism al erelor în creștere și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
se raportează la biserică în calitate de organizatoare și generatoare a unei ideologii unice. În acest context, veridicitatea bisericii devine o problemă a definirii ca posesoare a adevărului unic, absolut și, în consecință, de reclamare a unei identități spirituale singulare cu valențe eschatologice. Cei mai mulți dintre subiecții participanți la studiu (71,30%) sunt adepții acestei definiții a bisericii în raport cu adevărul, în timp ce doar 19,44% neagă o asemenea modalitate de raportare la veridicitatea bisericii din care fac parte. Aceștia din urmă sunt cei care vor
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
care nu stă în puterile a ceea ce se află în tensiune, în mișcare, în puterile istoriei. E necesară o oprire a istoriei efectuată de sus, pentru ca omenirea să fie trecută la o existență supraistorică"41. În interpretarea Fericitului Augustin, făgăduielile eschatologice sunt deja incoativ realizate, sunt deja pe cale de a se înfăptui, dar nu pentru veacul acesta, în hoc saeculo, unde nu ne așteaptă decât tulburări, nenorociri, suferințe și ispitiri 42. Această lectură va fi preluată de întreaga tradiție exegetică occidentală
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
întrebarea de mai sus presupune acceptarea tacită a existenței unui sens al istoriei. Berdiaev consideră că finalitatea este intrinsecă istoriei prin chiar natura sa: Nicio concepție a istoriei nu este viabilă fără ideea de împlinire, deoarece istoria este, în esență, eschatologică"76. A găsi un sens istoriei este și, uneori, chiar un sfârșit, este obiectul filozofiei speculative a istoriei, ilustrată, printre alții, de Hegel și Marx. În afară de ispita de a descoperi sensul ultim al istoriei, filozofia speculativă sugerează scenarii paralele ale
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Yahwe. Ele își dezvăluie coeziunea lor intimă, dovedindu-se expresia concretă a unei aceleași, unice, voințe divine. Faptele istorice devin astfel situații ale omului față de Dumnezeu, și ca atare capătă o valoare religioasă 30. Profetismul ebraic dobândește o conotație mesianică, eschatologică odată cu Deutero-Isaia sau cel de-al doilea Isaia, cum este cunoscut autorul capitolelor 40-55 din Cartea lui Isaia. Textul a fost redactat în ultimii ani ai exilului babilonian, de către un autor necunoscut. Mesajul contrastează puternic cu celelalte profeții, mai întâi
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
populus latinus, cu "dușmanii poporului ales". Toți năvălitorii barbari, francii, normanzii, germanii, joacă rolul pe care îl avuseseră asirienii în istoria poporului evreu. Distingem o incipientă "conștiință națională", sprijinită de o bogată mișcare profetică, străbătută de viziuni apocaliptice și nădejdi eschatologice 76. Asemănarea cu poporul ales nu este lipsită de o nuanță critică. Tragedia evreilor, afirmă Joacchino, este că ei "au refuzat să se schimbe odată cu timpurile". Dar oare creștinii s-ar schimba dacă, chiar astăzi, ar reveni Mesia? Odată cu Renașterea
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
este acolo, definiția este inadecvată"110. Păcatul lui Hegel este de a fi absolutizat nu doar Spiritul, reducând taina Sfintei Treimi la o abstracție filozofică cognoscibilă, ci și forma de guvernare a timpului său, monarhia constituțională, amputând astfel orice proiecție eschatologică. Pentru urmașul său, Feuerbach, Dumnezeu este proiecția omului conștient de propria infinitate. La Hegel, Dumnezeu apare prin om, la Feuerbach omul îl creează pe Dumnezeu după chipul său. Din punctul de vedere al lui Marx, Feuerbach l-a adus pe
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
revelația omului 114. Ideea mesianică a evreilor ca popor ales al lui Dumnezeu este transferată unei clase, adică proletariatului 115. Această trăsătură îl îndreptățea pe Berdiaev să afirme: " Cred că socialismul este bazat pe un principiu religios ebraic, pe mitul eschatologic și pe dualismul profund al conștiinței iudaice, care s-a dovedit a fi tragic nu doar pentru istoria evreilor, ci și pentru aceea a omenirii"116. Comunismul rus, continuă filozoful rus, este versiunea cea mai secularizată a mesianismului. Ca evreu
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
tangibilă"130, Bultmann, împrumutând din filozofia lui Heidegger, care folosește conceptul de viitor în sensul de posibilități ale existenței umane, face o separație netă: "Iisus cel istoric nu este kerygma... pentru că în kerygma Iisus ne întâlnește ca Hristos adică fenomenul eschatologic prin excelență." 131. După Bultmann, istoria universală s-a sfârșit odată cu Hristos, care anunță eshatonul, fapt ce ar face futilă orice teologie a istoriei. Răspunzându-i, Pannenberg nuanțează că sfârșitul este numai anticipat în Învierea lui Hristos, și tocmai acest
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Geshichte, 1961), Pannenberg și un cerc format din prietenii săi (Rolf Rendtorff, Trutz Rendtorff, Ulrich Wilkens) au propus o teologie a istoriei care ancorează fără putință de tăgadă viața și minunile Mântuitorului în cadrul istoriei universale, abordându-le dintr-o perspectivă eschatologică (tocmai acest eseu a constituit inspirația noastră pentru a scrie lucrarea de față). Teologia istoriei este atât Cuvânt, cât și eveniment, atât kerygma, cât și acțiunea lui Dumnezeu în lume. În eseul amintit, Pannenberg formulează șapte teze dogmatice cu privire la doctrina
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
revelației la sfârșitul istoriei își are explicația în caracterul indirect al revelației. Odată cu exilul babilonian, profeții plasează evenimentul mesianic undeva în viitor, prezentul fiind cufundat total în obscuritate. Eonul actual este acela al suferinței, al încercărilor, și numai odată cu inaugurarea eschatologică a noului eon sensul timpurilor prezente va fi dezvăluit, întreaga istorie a lumii desfășurându-se după un plan divin. Extinderea Istoriei Mântuirii (Heilsgeschichte) la toată istoria universală era deja vizibilă la profeții mari ai lui Israel, care tratau regatele lumii
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
dăm seama. La a doua venire, se va întâmpla pe scară cosmică ceea ce la prima venire s-a înfăptuit doar în Mesia. În soarta lui Iisus, Dumnezeul lui Israel este descoperit ca Dumnezeu ascuns, iar Învierea celui răstignit este revelația eschatologică a lui Dumnezeu ca Sfântă Treime. Până la Parusia, nicio revelație de asemenea anvergură nu mai poate avea loc28. Istoria după Hristos poartă amprenta Lui, sau, cum constată cu amărăciune Blaise Pascal, Iisus va fi în agonie până la sfârșitul lumii. Uneori
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ca Sfântă Treime. Până la Parusia, nicio revelație de asemenea anvergură nu mai poate avea loc28. Istoria după Hristos poartă amprenta Lui, sau, cum constată cu amărăciune Blaise Pascal, Iisus va fi în agonie până la sfârșitul lumii. Uneori, Biserica uită aspectul eschatologic al Învierii lui Iisus și că toate în această lume sunt trecătoare. Teza V: Viața lui Hristos nu revelează divinitatea Dumnezeului lui Israel ca un eveniment izolat, ci ca parte integrantă a istoriei poporului evreu 29. Tatăl lui Iisus Hristos
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
care El a interpretat-o. Îndeosebi această autoritate incontestabilă a lui Iisus de a explica Legea, ca și felul său de a acționa îl definesc drept exponent al spiritului ebraic și ca un mod special de dezvăluire proleptică a evenimentului eschatologic pe care autorii apocaliptici îl prevăzuseră. Ceea ce-l separă pe Iisus de aceștia este însă iminența sfârșitului pe care el îl propovăduiește, nu ca îndemn la pocăință, ci ca proclamare a mântuirii prin El însuși 30 -Calea, Adevărul și Viața
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
îl prevăzuseră. Ceea ce-l separă pe Iisus de aceștia este însă iminența sfârșitului pe care el îl propovăduiește, nu ca îndemn la pocăință, ci ca proclamare a mântuirii prin El însuși 30 -Calea, Adevărul și Viața. Teza VI: Universalitatea revendicării eschatologice a lui Dumnezeu în destinul lui Iisus Hristos se definește în formularea concepțiilor non-evreiești ale revelației în biserica primară creștină 31. Conceptul de Întrupare exprimă evoluția revelației divine de la o realitate transcendentă pînă la desăvârșirea sa în omul Iisus din
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
metoda sa, Pannenberg îl urmează pe Leibniz, care găsea în criticismul istoric un ajutor necesar în fundamentarea logică și epistemologică a Revelației. Pentru a demonstra Învierea lui Hristos pe baze raționale, Pannenberg construiește o argumentație solidă care include: delimitarea așteptărilor eschatologice ale evreilor de învierea generală a morților, o analiză istorico-critică a tradițiilor referitoare la Înviere, exegeza textelor despre Înviere, reflecția filozofică asupra posibilității învierii lui Iisus și considerații antropologice privind viața de apoi. Ucenicii lui Hristos n-au inventat conceptul
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
textelor despre Înviere, reflecția filozofică asupra posibilității învierii lui Iisus și considerații antropologice privind viața de apoi. Ucenicii lui Hristos n-au inventat conceptul de Înviere atunci când au relatat despre aceasta, deoarece el era deja un loc comun în tradiția eschatologică ebraică. Învierea are atât o denotație factuală, ca fapt istoric susținut de dovada mormântului gol, cât și o conotație stilistică, adică Învierea ca metaforă absolută. Deși nu crede în veridicitatea relatărilor evanghelice despre Înviere, pe care le consideră legende inacceptabile
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
venire a lui Hristos. Din această perspectivă, profeția lui Kafka ni se adresează în egală măsură. Avertismentul vine și de la teologul american Reinhold Niebuhr, care scrie: "Biserica este mereu în pericol de a deveni Anticrist pentru că nu este suficient de eschatologică. Ea trăiește prea puțin prin credință și prea mult din pretențiile sale de a avea dreptate"28. Cu rezervele de rigoare față de afirmația lui Niebuhr, trebuie să recunoaștem că în sânul Bisericii preoția este uneori viciată de simonie sau, mai
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
a credinței lor. Unii și-au pierdut-o, alții au dobândit-o, cei mai mulți și-au păstrat-o. Încă înainte de război, Berdiaev profețise că problema evreiască nu poate fi soluționată în limitele istoriei. O ultimă soluție este posibilă numai în plan eschatologic 41, prin venirea lui Enoh și Ilie care vor întoarce inimile lor către fii (creștini). Formarea statului Israel, la 14 mai 1948, are o semnificație mai adâncă decât simpla formare a unui stat național. Este momentul așteptat de evrei de
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
căsătorie”501. Un imaginar stimulat de călătoriile descendente Am zăbovit, în două din mai vechile mele cărți 502, asupra „lumii de dincolo”, cu precădere asupra Iadului, loc certificat al supliciilor și al acelei „geografii subpământene”, parte a acelei „geografii legendare, eschatologice și infernale” (de care vorbește Gilbert Durand în Structurile antropologice ale imaginarului), țintă obsesivă a intențiilor de cunoaștere ale oamenilor Veacului de Mijloc, căci - observa B. P. Hașdeu - niciodată Iadul n-a avut atâția vizitatori ca în Evul Mediu. Păcătoșii
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și așezarea lecturii într-o perspectivă în care clinicul își cere și el dreptul său la efigie și la atemporalitate, construiesc, discret, dimensiunea metafizică a expoziției și pun totul în acea lumină palidă în care infernul se estetizează și spaima eschatologică capătă accente melancolice. Cu un curaj moral și estetic remarcabil, Sorin Dumitrescu a realizat la Catacomba, prin acest Rainer S.O.S., unul dintre cele mai incitante evenimente ale ultimului timp. De ce nu a fost el perceput astfel, explicația este
Un patrimoniu de scăfîrlii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16361_a_17686]
-
sens general. Stau față-n față cu lirismul unui poet religios ce își transformă suferințele proprii într-o viziune a suferințelor umane, pe modelul lui San Juan de la Cruz. Rămîn proprii Mitropolitului poet spaima adîncă a judecății de apoi, groaza eschatologică, fiorul metafizic al pătrunderii în lumea de dincolo, pe care o așteaptă, dar de care se teme. Cele mai impresionante versuri ale cărții surprind în chip propriu „spaima și cutremurarea” unui creștin care se pocăiește continuu și își așteaptă pedeapsa
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
pentru gîndirea speculativă tinde să capete, în ființa tînărului Berdiaev, alura unei veritabile vocații. În plus, atmosfera creștină în care își petrece anii copilăriei împrumută firii sale predispoziția trăirilor mistice, dar niște trăiri desfășurate în cadrul unei viziuni creștine de tip eschatologic: o viziune potrivit căreia lumea de aici nu este adevărata lume, abia sfîrșitul ei aducînd începutul celei adevărate. Iată de ce Nicolai Berdiaev, chiar și cel din cărțile scrise în anii tîrzii, va rămîne un gînditor mișcîndu-se statornic în cadrul unei viziuni
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
a luminii logosului divin. Pe scurt, mașinizarea vieții este sinonimă cu distrugerea ei, dar o distrugere împotriva căreia astăzi nu se mai poate face nimic, și asta deoarece avem de-a face cu o necesitate istorică izvorîtă dintr-o taină eschatologică al cărei sens nu-l putem intui. Berdiaev afirmă într-un loc că masele au avut mereu patosul egalității și niciodată pe cel al libertății, și că o revoluție, spre a avea sorți de izbîndă, trebui să știe să profite
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]